1,913 matches
-
are o lungime cuprinsă între 60 și 100 de centimetri (masculii sunt mult mai scurți). În exteriorul organismului uman, ouăle pot supraviețui până la trei săptămâni. Trebuie să fie ingerate de puricii de apă în acest timp. În interiorul puricilor de apă, larvele pot supraviețui chiar și patru luni. Prin urmare, pentru a putea persista într-o anumită regiune, boala trebuie să se dezvolte la oameni în fiecare an. În mod obișnuit, diagnosticarea bolii poate fi făcută pe baza semnelor și simptomelor specifice
Dracunculoză () [Corola-website/Science/335286_a_336615]
-
mai facil la apă curată sau, dacă acest lucru nu este posibil, filtrarea apei. De cele mai multe ori, simpla filtrare printr-un material textil este suficientă. Apa potabilă contaminată poate fi tratată cu o substanță chimică numită DFMG pentru a omorî larvele. Nu există medicamente sau vaccinuri împotriva bolii. Viermele poate fi îndepărtat încet, pe parcursul a câteva săptămâni, prin rularea lui pe un băț. Ulcerațiile formate de vierme ca urmare a ieșirii sale din organism pot fi infectate de bacterii. Este posibil
Dracunculoză () [Corola-website/Science/335286_a_336615]
-
acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate) și la unele dintre acestea există un dimorfism sexual accentuat. Masculii sunt, de obicei, mult mai mici ca femelele. Multe din ciprinodontiforme se hrănesc mai ales cu larve de țânțari și unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
cenușii, restul înotătoarelor palide, gălbui sau roșu-gălbui. Irisul ochilor galben. Masculii, de obicei, sunt mai mici și mai subțiri ca femelele și capătă, în epoca de reproducere, granulații albe deasupra și pe laturile corpului. Hrana este, în special, animală: zooplancton, larve de insecte (efemere etc.), insecte acvatice, moluște, crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2 mm diametru. Larvele eclozează după 10 zile; în octombrie-noiembrie, măsoară deja 8,8-10 cm. Maturitatea sexuală este atinsă la 2-4 ani. Importanța economică este redusă din cauza rarității acestei specii; are o carne mai bună, deși cu foarte multe oase. El oferă însă satisfacții
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
le (Plecoptera, de la "plecos" = rețea; "pteron" = aripă) sau perlidele (Perlaria) este un ordin de insecte aeriene primitive întâlnite în preajma apelor. Sunt slab zburătoare. Larvele și nimfele sunt acvatice. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii. Prezintă importanță, fiindcă intră în hrana naturală a peștilor. Ca mărime și oarecum ca înfățișare, perlidele seamănă întrucâtva cu efemeridele (efemeropterele) cu care, filogenetic, sunt și înrudite îndeaproape. Au însă
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
zonele temperate. În România plecopterele sunt destul de comune în preajma apelor din zonele de deal și de munte: genurile "Perla", "Isogenus", "Perlodes", "Chloroperla", "Nemura", etc. Adulții plecopterelor zboară, în general, greu; ei se întâlnesc cam prin aceleași locuri unde trăiesc și larvele, fie în locuri muntoase cu ape reci și repezi, fie în locuri de câmpie cu ape stătătoare ("Nemura", mai ales). Adulții evită lumina multă, ca și efemeropterele. Adulții își petrec ziua ascunși în vegetația de pe malurile apelor zburând seara și
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
de "Leuctra". Ca adulți, unele specii nu se hrănesc de loc, alte specii se hrănesc cu alge unicelulare sau chiar cu frunze tinere de plante fanerogame. Se cunosc chiar specii care au atacat mugurii florilor de la arbori fructiferi din America. Larvele și nimfele sunt acvatice, bentonice, fiind întâlnite mai ales în apele curate și bine oxigenate din zona montană. Adulții depun ouăle în ape curate. După 6-8 săptămâni de la depunerea ouălor apar larvele, totdeauna acvatice. Larvele sunt la început foarte mici
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
atacat mugurii florilor de la arbori fructiferi din America. Larvele și nimfele sunt acvatice, bentonice, fiind întâlnite mai ales în apele curate și bine oxigenate din zona montană. Adulții depun ouăle în ape curate. După 6-8 săptămâni de la depunerea ouălor apar larvele, totdeauna acvatice. Larvele sunt la început foarte mici, cresc și năpârlesc de mai multe ori și ajung după un timp oarecare mature, când apar tecile de aripi (pterotecile), și trec în stadiul de larve-nimfe, numite adesea nimfe. Aceste nimfe seamănă
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
de la arbori fructiferi din America. Larvele și nimfele sunt acvatice, bentonice, fiind întâlnite mai ales în apele curate și bine oxigenate din zona montană. Adulții depun ouăle în ape curate. După 6-8 săptămâni de la depunerea ouălor apar larvele, totdeauna acvatice. Larvele sunt la început foarte mici, cresc și năpârlesc de mai multe ori și ajung după un timp oarecare mature, când apar tecile de aripi (pterotecile), și trec în stadiul de larve-nimfe, numite adesea nimfe. Aceste nimfe seamănă și mai bine
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
foarte mici, cresc și năpârlesc de mai multe ori și ajung după un timp oarecare mature, când apar tecile de aripi (pterotecile), și trec în stadiul de larve-nimfe, numite adesea nimfe. Aceste nimfe seamănă și mai bine cu adultul. Toate larvele și nimfele de plecoptere au doi cerci lungi, chiar dacă la unii adulți acești cerci sunt reduși sau lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
și trec în stadiul de larve-nimfe, numite adesea nimfe. Aceste nimfe seamănă și mai bine cu adultul. Toate larvele și nimfele de plecoptere au doi cerci lungi, chiar dacă la unii adulți acești cerci sunt reduși sau lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă (adaptare reofilă). Larvele s-au adaptat însă și la înot, prin formarea de franjuri înotătoare la picioare. Larvele au corpul alungit și
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
de plecoptere au doi cerci lungi, chiar dacă la unii adulți acești cerci sunt reduși sau lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă (adaptare reofilă). Larvele s-au adaptat însă și la înot, prin formarea de franjuri înotătoare la picioare. Larvele au corpul alungit și sunt turtite dorso-ventral, mult asemănătoare cu adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru rupt și mestecat deoarece sunt
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
lipsesc cu totul. Picioarele larvelor sunt prevăzute cu gheare puternice, cu care se țin bine de pietre și rezistă la curentul de apă (adaptare reofilă). Larvele s-au adaptat însă și la înot, prin formarea de franjuri înotătoare la picioare. Larvele au corpul alungit și sunt turtite dorso-ventral, mult asemănătoare cu adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru rupt și mestecat deoarece sunt răpitoare etc, dar diferă de adulți prin absența aripilor și prin prezența unor branhii traheene
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
corpul alungit și sunt turtite dorso-ventral, mult asemănătoare cu adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru rupt și mestecat deoarece sunt răpitoare etc, dar diferă de adulți prin absența aripilor și prin prezența unor branhii traheene. Respirația larvelor și a nimfelor este cel mai adesea cutanată (larvele fiind lipsite de branhii), deși unele au stigme care rămân însă întotdeauna închise și nu se deschid decât la adulți. Alte larve prezintă branhiile traheene (traheobranhii) care sunt mici, simple, cel
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
adulții prin: antenele și cercii lungi, aparatul bucal adaptat pentru rupt și mestecat deoarece sunt răpitoare etc, dar diferă de adulți prin absența aripilor și prin prezența unor branhii traheene. Respirația larvelor și a nimfelor este cel mai adesea cutanată (larvele fiind lipsite de branhii), deși unele au stigme care rămân însă întotdeauna închise și nu se deschid decât la adulți. Alte larve prezintă branhiile traheene (traheobranhii) care sunt mici, simple, cel mai adesea fixate pe partea ventrală a toracelui (branhii
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
absența aripilor și prin prezența unor branhii traheene. Respirația larvelor și a nimfelor este cel mai adesea cutanată (larvele fiind lipsite de branhii), deși unele au stigme care rămân însă întotdeauna închise și nu se deschid decât la adulți. Alte larve prezintă branhiile traheene (traheobranhii) care sunt mici, simple, cel mai adesea fixate pe partea ventrală a toracelui (branhii traheene toracice) și mai rar dedesubtul capului sau pe abdomen la nivelul rectumului (branhii traheene anale). Branhiile, atunci când există, au forma unor
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
a toracelui (branhii traheene toracice) și mai rar dedesubtul capului sau pe abdomen la nivelul rectumului (branhii traheene anale). Branhiile, atunci când există, au forma unor tufe de fire subțiri, scurte, care trebuie căutate cu atenție pentru a putea fi văzute. Larvele se hrănesc cu vegetație acvatică sau cu mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
abdomen la nivelul rectumului (branhii traheene anale). Branhiile, atunci când există, au forma unor tufe de fire subțiri, scurte, care trebuie căutate cu atenție pentru a putea fi văzute. Larvele se hrănesc cu vegetație acvatică sau cu mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
care trebuie căutate cu atenție pentru a putea fi văzute. Larvele se hrănesc cu vegetație acvatică sau cu mici crustacee sau alte larve pe care le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
le găsesc sub pietre sau în vegetația submersă. Stadiul larvar poate dura până la trei ani. Larvele năpârlesc de mai multe ori (22 năpârliri la genul "Nemura" și 38 năpârliri la genul "Perla"). Ultima năpârlire se are loc în mediu aerian, larvele ieșind din apă și cățărându-se pe vegetația de pe mal. Cele mai primitive plecoptere, protoperlidele, au apărut în permian și au lăsat fosile până în jurasicul inferior (liasic) când au fost înlocuite de euplecoptere. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii de
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
evidente. Masculii sunt mai mari, au botul mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor specii de pești, cu nevertebrate bentonice, cum ar fi crustacee (în mod deosebit lătăușul), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide), anelide, hirudinee și moluște. Dar poate, de asemenea, să se hrănească cu alge (diatomee, desmidiacee, alge albastre și verzi). La vârsta de 3-4 ani, atinge maturitatea sexuală. Perioada de depunere a icrelor are loc
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
altul dedesubtul liniei laterale. Înotătoarele dorsală, pectorale și caudală cu pete negre sau brun-negricioase difuze, dispuse în linii transversale. Înotătoarele ventrale și anală palide, fără pete. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
caudală cu pete negre sau brun-negricioase difuze, dispuse în linii transversale. Înotătoarele ventrale și anală palide, fără pete. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor durează de la sfârșitul primăverii până în
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
rotunde sau ușor alungite negre-cafenii. La baza înotătoarei caudale sunt 2 pete rotunde albicioase. Pe înotătoarele dorsală și caudală sunt 2 rânduri de pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]