3,375 matches
-
interlocutorul său să modifice lumea referențială reală din jurul său. Pentru asta, interlocutorul trebuie să identifice referenții semnelor lingvistice, lucru care nu se poate realiza decât utilizând la maxim material situational setting. Acest context fizic real se află Într-o stare latentă; elemente ale sale sunt activate În timpul schimbului verbal În funcție de relevanța lor În raport cu actul de comunicare concret. În viziunea lui Ruqaiya Hasan, conceptul de context al situației permite anticiparea unui comportament tipic din partea actanților, care nu este Însă echivalent cu invarianța
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și cooperare în procesul de invățământ constituie un alt principiu orientativ în adoptarea unei tehnologii didactice favorizante dezvoltării creativității. ¾ Se impune ca tehnologia didactică să se concentreze asupra procesului creativ și nu a produsului său. Profesorul urmărește trecerea de la creativitatea latentă la cea manifestă. ¾ Relația profesor-elev este cea care concentrează și conferă valențe educative sporite tehnologiei didactice. Acestea depind în mod hotărâtor de atitudinea profesorului față de conduita elevilor creativi. Această conduită se manifestă în mod spontan, necontrolat și aleatoriu, de fiecare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pentru măsurarea ei. 2. Relația subiect - obiect prezintă un aspect dinamic cu caracter vectorial. Se vehiculează de către unii specialiști termenii de „dispoziție” sau „predispoziție”. Tendința spre acțiune reprezintă astfel un aspect al atitudinii, distinct de celelalte. Atitudinea este o structură latentă a personalității care. Deși neobservabilă în mod direct, atitudinea se exprimă în comportamente diferite, fiind o modalitate de raportare la o anumită latură a realității. 3. Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Specifică
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
printr-un model ierarhic, în care identifică două-trei trăsături cardinale dominante pentru subiect, urmând un număr restrâns de zece-cincisprezece trăsături principiale, caracteristice care se exprimă pregnant în conduită și mii de trăsături secundare, la care P. Popescu-Neveanu adaugă și trăsăturile latente, de fond. Din perspectivă psihologică, G. Allport definește personalitatea ca o unitate a sistemelor dinamice prin care se efectuează o adaptare originală, iar R. Cattell, ca un sistem al deprinderilor proprii subiectului, care permit o previziune asupra comportamentelor acestuia. Modelul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
-se drum liber originalității. Educarea creativității nu mai este și nu mai trebuie să fie pentru nimeni o contradicție în termeni (Skinner, 1971); dimpotrivă, trebuie să devină calea transformării creativității dispoziționale în creativitate manifestă, drumul valorificării și amplificării resursei creative latente, procesul stimulării conversiei creativității copilului în creativitatea adultului, creativității individuale în creativitate de grup. Transformarea esențială în câmpul educației trebuie să înceapă cu educatorul. Un rol important îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe strategii de antrenare a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea memoriei, atenție distributivă, concentrare, motivare, perseverență, deprinderi de muncă disciplinată, rezistență fizică și psihică. Incubația, constă în activarea latentă a proceselor și trăirilor afectiv-emoționale, fiind prin excelență preponderent inconștientă; creșterea receptivității față de orice analogie, asemănare, sugestie, asocieri, organizări și reorganizări ale datelor acumulate în timp ce persoana este ocupată de altceva. Inspirația este momentul străfulgerării ideii, pe care adeseori o însoțim
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
7). Fiecare copil dispune deci de un potențial creativ, respectiv, de anume trăsături sau însușiri favorizante actului creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se manifestă acest potențial și prin domeniul în care se aplică. El reprezintă o posibilitate latentă ce se poate întrevedea de la cea mai fragedă vârstă. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte, cele care se referă la intelectul copilului (procese de cunoaștere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.), iar pe de altă parte, cele ce se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
au propria istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări moleculare și celulare încă nedepistabile clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei stem sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
lumii picturale încep să fie refuzate, punctele în care atunci când o creație artistică nu se potrivește unui sistem clasificatoriu se trece la deschiderea unui nou dosar. Marginalitățile pictural/narative sunt considerate, în acest fel, puncte în care apar tensiunile minore, latente, nedeclarate dintre modelul generic stabilit la un moment dat și creația sau creațiile care ar trebui să continue această tradiție generică. Sunt considerate locuri în care cercetarea este nevoită să opereze o nuanțare a normelor, convențiilor și categoriilor din teritoriile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
importante pentru precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului); * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * elemente de bruiaj (zgomotele). Pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică activității dominante învățarea. Cercetări recente subliniază anumite caracteristici ale
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
-și caute modele de comportament în afara cadrului familial; * atitudinea hiperprotectoare, excesiv de afectuoasă a părinților este contraproductivă din punct de vedere educativ deoarece duce la iritarea copilului și frânează procesele de maturizare psihică; * atitudinea familială indiferentă duce la dezvoltarea unei agresivități latente. În același timp, copilul neglijat de părinți, devine emotiv, instabil, iritabil, ajunge să fie respins și de colegii de clasă, de cei din anturajul lui. Așadar, . * un factor de risc familial însemnat îl reprezintă părinții “demisionari“ (mereu ocupați sau plecați
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cerc roșu, iar clonele mamă înmulțite vegetativ se marchează prin ruperea lăstarilor. Întrucât simptomele unor viroze sunt mai puțin evidente sau uneori mascate, examinarea în câmp trebuie completată cu testarea. · testarea se face în scopul identificării plantelor infectate cu virusuri latente, prin inoculări artificiale pe plante, care reacționează prin simptome evidente. Speciile lemnoase utilizate în acest scop, sunt denumite indicatori, iar plantele erboase se numesc plante test.Testarea portaltoilor vegetativi și a plantelor furnizoare are loc în două etape: pretestarea este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
în perioada altoirii din toamnă și durează 3-5 ani. Indicatorii necesari diagnosticării virusurilor cunoscute în Europa la măr, pe lângă cei menționați anterior se mai folosesc Gravenstein, frumos de Boskoop și Delicios auriu. Termoterapia. La speciile pomicole sunt cunoscute numeroase virusuri latente, ceea ce face imposibilă identificarea unei plante sănătoase pe bază de testare. ~n acest caz, termoterapia este o metodă eficace, care permite obținerea de descendențe sănătoase din clonele total infectate. Astfel, prin menținerea materialului de plantat în camere încălzite la o
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către toamnă acestea să reapară evidente. Simptomatologia virozelor este numai un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin antiseruri folosite în testul ELISA. Epidemiologie. Vectorul principal al acestui virus este Myzus persicae la care nimfele sunt mai eficiente chiar decât insectele adulte. După o perioadă de hrănire de 4595 minute virusul acumulat are, în insectă, o perioadă latentă de 12 ore, apoi acestea rămân infecțioase toată viața lor. În afara acestor 3 virusuri principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării vârfului cartofului (Potato mop-top virus), virusul M al cartofului (Potato virus
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce revine pe o acțiune. Patrimoniul (activul net) al unei societăți este reprezentat de acea parte din activul real al societății neafectat de datorii. Valoarea intrinsecă a unei acțiuni reprezintă patrimoniul net al societății, cu plusurile și minusurile de active latente ce revin pe o acțiune. Activele latente sunt reprezentate de provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care nu au apărut în exercițiul contabil încheiat și care nu s-au soldat prin conturile de venituri. Valoarea de rentabilitate a unei acțiuni se
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
net) al unei societăți este reprezentat de acea parte din activul real al societății neafectat de datorii. Valoarea intrinsecă a unei acțiuni reprezintă patrimoniul net al societății, cu plusurile și minusurile de active latente ce revin pe o acțiune. Activele latente sunt reprezentate de provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care nu au apărut în exercițiul contabil încheiat și care nu s-au soldat prin conturile de venituri. Valoarea de rentabilitate a unei acțiuni se poate exprima prin valoarea financiară și valoarea
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
100* 0 011 0/1 P PPDrp −+= , în care : rp1/ 0 - rata profitului unei acțiuni; D - dividendul; P - prețul de piață al acțiunii; l - perioadă curentă; 0 - perioadă de bază. Exprimă activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o acțiune. Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care nu au apărut în exercițiul încheiat și care nu s-au soldat prin conturile de venituri. Exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printrun dividend comparabil
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în care : rp1/ 0 - rata profitului unei acțiuni; D - dividendul; P - prețul de piață al acțiunii; l - perioadă curentă; 0 - perioadă de bază. Exprimă activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active latente ce revin pe o acțiune. Activele latente sunt provizioanele pentru riscuri și cheltuieli care nu au apărut în exercițiul încheiat și care nu s-au soldat prin conturile de venituri. Exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printrun dividend comparabil cu rata medie a dobânzii de piață
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
creativitatea cristalizată (F. și A. Turcu, 2000, p. 118). Astfel, unii autori consideră creativitatea doar din perspectiva potențialului creativ, reprezentat de factorii de personalitate ereditari care pot asigura succesul într-un act creativ, dar care există într-o formă neactivată, latentă, virtuală, neafirmată și neevidentă. Este vorba despre comportamentul creator al elevului, unde acest potențial nu garantează apariția actului creativ, dacă nu beneficiază de un mediu propice. Alți autori înțeleg prin creativitate “facultatea de a crea”, adică valorificarea potențialului prin producerea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
despre o imaginație tehnică, literară, muzicală, etc. De aceea și domeniile de manifestare a creativității sunt aceleași, depinzând de acest factor principal. La Osborn, imaginația, în formele sale creative, apare sub denumirea de “imaginație constructivă” accepându-se existența sa, în stare latentă, la orice individ și posibilitatea de a fi dezvoltată prin tehnici specifice. Imaginația creatoare este cea mai importantă formă a imaginației, legată de creativitate subiect des abordat astazi în psihologie și nu numai; este funcția esențiala a procesului de creație
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
viziuni și stări similare NDE (near death experience, experința la limita morții, n.a.Ă sau comunicarea cu diverse entități conștiente. Doctorul Rick Strassman consideră că toate aceste experimente au demonstrat faptul că DMT reprezintă „molecula spiritului” care permite deblocarea potențialului latent existent în creierul uman. Cercetătorii consideră că în mod curent noi ne folosim numai o mică parte din acest potențial. Rolul moleculei de DMT este de deblocare a acestui potențial, permițând creierului să perceapă aspecte ale realității care în mod
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
lasă necontrolați. Mediul familial conține reguli de comportament, obiceiuri , valori ce organizează viața de zi cu zi a familiei. Aceste repere permit copilului să prevadă consec ințele evenimentelor și conduitelor , să sesizeze granițele de toleranță, aspirațiile, dorințele generale din familie, latenta fuziune dintre membrii ei. Dacă diferitele familii transmit valori, atitudini, cunoștințe diferite, o fac apelând la stiluri, la metode și la tehnici diferite, care sunt adaptate, de regulă, obiectivelor și care contribuie la întărirea conținuturilor transmise. Aceste stiluri se organizează
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Prin urmare aprecierea adaptări; copilului la solicitările școlare este indicat să fie interpretată prin analiza ansamblului de condiții externe care solicită într-un fel sau altul vreo influență asupra individului. Unii elevi deși dotați din punct de vedere al potențialelor latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare la cerințele școlare din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate oferite de statul socio-economic și cultural ambiental. În cazul dificultății școlare de natură emoțională există un
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de utilizare a versanților de către om. Luând în considerare tipul procesului denudațional și intensitatea cu care se manifestă, precum și procesele geomorfologice actuale, au fost identificate și cercetate mai multe categorii de versanți (C. Brânduș,1981). Suprafețe cu procese geomorfologice actuale latente Aceste suprafețe au evoluat și evoluează și astăzi sub pădure. Prezintă deluvii de alunecare vechi, în relativă stabilitate, cu eroziune areolară nesemnificativă, singurul proces activ fiind eroziunea liniară și aceasta redusă, vizibilă în zona canalului de scurgere, la ploi abundente
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]