178,429 matches
-
își trag originea din lenevire și din neorânduiala faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă te vei înjuga cu ascultarea, ai ieșit de sub jugul meu. Dacă îți vei agonisi smerenia, mi-ai tăiat capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote>. Un
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi legi picioarele ca să nu umblu prea departe. Dacă te vei înjuga cu ascultarea, ai ieșit de sub jugul meu. Dacă îți vei agonisi smerenia, mi-ai tăiat capul<footnote Ibidem, p. 248. footnote>. Un alt remediu ar fi, în viziunea Părinților neptici
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându-l mai degrabă în puterea sa, îl leagă cu lanțuri de nedezlegat, făcând mai tari și mai năprasnice poftele pierzaniei<footnote Sf. Ioan Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înțeleg trăsăturile firii rătăcite cu care ne-am îmbrăcat după ce ne-am unit strâns cu patimile -, de toate zdrențele de piei lipsite de socoteală, care au fost pe noi, ne vom dezbrăca odată cu dezbrăcarea de haină. Și iată câte se leagă de aceste piei lipsite de socoteală: împreunarea trupească, zămislirea, nașterea, murdăria, alăptarea, hrănirea, darea pruncului la doică, creșterea încetul cu încetul, până la maturitate; vârsta de mijloc, bătrânețea, boala, moartea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialogul despre suflet și înviere, în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
total în adâncurile ei. Dar hainele de piele sunt puse de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Să nu ucizi copil în pântecele mamei și nici să-l ucizi după ce s-a născut.<footnote Epistola lui Barnaba, XIX, 5, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. IBMBOR, București, 1995, p. 162. footnote> Afirmațiile Părinților legate de avort continuă, arătând astfel existența acestei practici criminale. Epistola către Diognet, îi arată pe creștini asemănători celorlalți oameni. Ei nu se deosebesc de aceștia nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Deosebirea lor este
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pedeapsa lui Dumnezeu, ea neavând dreptul la viață sau la moarte asupra copilului ei, fiindcă, copilul nenăscut nu este un organ al mamei sale, ci este o ființă unică, distinctă, cu o individualitate genetică și proprie. Fătul de la concepere e legat de corpul mamei sale, atât cât suntem noi legați de mediul în care trăim, de aer, de oxigen, de apă, de hrană etc., fără a forma un corp, un tot organic, o ființă cu ele, ci ne păstrăm viața sufletul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la moarte asupra copilului ei, fiindcă, copilul nenăscut nu este un organ al mamei sale, ci este o ființă unică, distinctă, cu o individualitate genetică și proprie. Fătul de la concepere e legat de corpul mamei sale, atât cât suntem noi legați de mediul în care trăim, de aer, de oxigen, de apă, de hrană etc., fără a forma un corp, un tot organic, o ființă cu ele, ci ne păstrăm viața sufletul și corpul aparte de ele. De aceea nu are
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și la pacienții cu funcție renală deprimată, mai ales atunci când nu se folosește gadoliniumul, cu o ușoară scădere a sensibilității și specificității. La cei cu contraindicație de CT sau RMN se poate utiliza Doppler-ul de artere renale, care dă informații legate de fluxul din artere, dar este foarte mult influențat de anatomia pacientului și de experiența operatorului. La vârstnici, cea mai frecventă cauză de stenoză renală este ateromatoza. Trebuie suspicionată această cauză la pacienții care dezvoltă creștere tensională peste 50 de
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
ideile specifice teologilor gnostici din Alexandria, care susțineau în mod eronat cum că Dumnezeu este în esență cognoscibil, chiar dacă aceasta necesită un efort considerabil, și perspectiva Părinților Capadocieni, care susțineau că Dumnezeu covârșește puterile omenești. Poziția Sfântului Grigorie este oarecum legată, aici, de comentariul său la cartea din Biblie, Cântarea Cântărilor 5, 2: „Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbița mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă și părul ud de vlaga nopții”. Iată cum comentează Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pleca în lagăr. Despărțire grea de soție și copilaș, pe care imi încredințează mie să-i apăr de orice eventualitate complicată. Într-o bună zi, facem și bagajele și o luăm și noi spre casă. Cei trei copii, împreună, au legat strânsă prietenie. Vidi mai avea un prieten favorit, pe cotoiul mare al proprietăresei. Și iată-l că vine îmbrăcat cercetășește gata de drum, cu lanterna în brâu și cotoiul în spinare băgat în sac. Nu vrea să se despartă de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
oraș cu caracter medieval, posedă un castel istoric, dăruit de marele Elector al Brandenburgului, soției sale iubite, principesa Luisa Henrietta, a cărei statuie domină piața din fața castelului străvechi. Împrejmuit de păduri de brazi și pini și înconjurat de lacuri, care leagă apele care se revarsă acolo printr-un uriaș canal navigabil cu Stettinul, la Marea Baltică. Aici, în liniștita locuință a prietenei mele, pe un pian mai puțin bun însă, pot lucra în tihnă repertoriul concertelor mele în perspectivă. Prinzându-se de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă: „În calitate de pământ, sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
433a-b). Aristotel tratează în mod general despre orexis în De motu anim., cap. 6-8)<footnote Pentru rolul acesteia în platonism, Francis Peters ne îndeamnă să căutăm și însemnătatea termenului epistrophḗ (= întoarcere, reîntoarcere). Astfel, „reîntoarcerea” din tradiția platoniciană este distinctă, dar legată de problema epistemologică a cunoașterii lui Dumnezeu. Ea diferă prin aceea că este în funcție de dorință (orexis). Fundamentul ei ontologic îl constituie identificarea Unului transcendent cu Binele (Platon, Republica, 509b, Phil. 20d; Plotin, Enn. V, 5, 13; Proclos, Elem. Theol., prop
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nemaivorbind acela prin alții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
din mână. Prin felul în care recreează viața lui Eliade, dl }urcanu se poate socoti scriitor. L-aș asemăna cu Serenus Zeitblom scriind despre Adrain Leverkühn, căci și Eliade este un fel de Doctor Faustus. 6. Pentru capitolul Imposibila mărturisire, legat de o întrebare inevitabilă. 7. Pentru detalii: de pildă câți știau, înainte de a citi cartea, că data reală a nașterii lui Elide este 13 martie, dar, apăsat de simboluri încă din copilărie, el a preferat 9 martie, ziua celor ,40
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
și arhaic, chiar înainte ca România să cadă explicit sub tăvălugul comunismului sovietic. Încă din 1945, cînd mai erau încă doi ani pînă la abolirea monarhiei și trei pînă la naționalizare, el pictează țărănci monumetale și austere sau peisaje panoramice, legate subtil de ideea proletariatului suveran, cum ar fi acela din Petroșani. Și alături de el vin, în aceeași direcție, și alți exponenți ai avangardei, spirite nonconformiste și ostile establismentului burghez, care își reneagă propriile lor credințe artistice spre a și le
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă în trei perioade, fiecare purtând ca titulatură (a) fie referirea la apartenența etnică a imagisticii și expresiei (cele trei balete ale perioadei ruse), fie, precum în cazul lui Schönberg, denumirile legate de (b) aspectul estetic asumat - neoclasicismul perioadei a doua -, sau (c) aspectul tehnicii adoptate - atonalismul ultimei perioade de creatie. O primă evaluare îl înfățișează pe Schönberg în imaginea omogenității conceptuale și coerenței în fidelitatea lui față de principiile propiei revoluții - atonală
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
material străin se recolorează în nuanțe caracteristice doar lui Șostakovici. Și, în sfârșit (însă mai întâi de toate), întreaga lui viață, Șostakovici s-a aflat sub influența lui Șostakovici. Eu am în vedere nu acea legătură gradată a moștenirii care leagă toate lucrările lui într-un singur traiect creativ, însă atât de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de caracteristicile pentru compozitor, ci reluări, autocitări, reveniri la imaginile și materialul unor lucrări mai vechi, o elaborare nouă, regândită a acestora. Al optulea și al paisprezecelea dintre cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a defini arhetipuri care se vor incarna la cheremul șansei. Dorința mea este ca o asemenea variantă să fie prezentată în public numai o singură dată, evitând astfel tratarea ei ca obiect ce poate ci comercializat. Aici apare o chestiune legată de ideea meșteșugului: este în stare compozitorul să învețe ordinatorul cum să devină un meșteșugar priceput? Parte din această dibăcie aparține programatorului, care poate să fie sau nu un muzician. Restul sunt simple definiții. DARIA (ca și de alte lucrări
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
ideii divine în lumea simțurilor. Dacă ai norocul ca pogorîrea aceasta să te aleagă pe tine, atunci ți se vor revela adevăruri pe care alții nu le văd și pe seama cărora vei putea face profeții. De aceea, revelația e strîns legată de profeție. Nimeni nu ar putea fi profet dacă nu s-ar putea scălda mai întîi în matca cunoștințelor revelate. De aici importanța tradiției, un alt nume pentru grija cu care păstrezi adevărurile pe care le-ai moștenit din gura
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
profetului Muhammad a fost: ,Citește!" Porunca e uluitoare. Pur și simplu musulmanilor li se cere întîi de toate să citească. Măcar în privința asta avem ce învăța de la profetul islamului. Dacă păstrăm sensul curent al actului lecturii fără a-l mai lega de obligația de a citi numai surele Coranului sau numai versetele Bibliei, atunci cititul, înțeles ca principala obligație a unui credincios, ar trebui reînviat astăzi cu statut de lege laică coercitivă. Cine o încalcă trebuie să fie pedepsit. Trebuie să
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
în chip deconcertant de către Ceaușescu spre a-și amplifica baza unei popularități de care pesemne nu putea fi altminteri convins, protocronismul a fost lansat de către un vîrstnic cărturar derutat, Edgar Papu, și cultivat cu osîrdie de aripa scriitoricească cea mai legată de regimul comunist ca și de revistele nemijlocit propagandistice, Luceafărul și Săptămâna. Era un pseudomit lansat de ideologii partidului, menit a hiperboliza eul etnic ce s-ar fi cuvenit a constitui un suport al megalomaniei ,geniului Carpaților". Nu fără legătură
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]