3,106 matches
-
mărfuri politicieni și ideologii, valori și idei, prescriind gesturile, comportamentele, circumstanțele și întreg ansamblul de semne care stă la baza manifestării discursive a politicianului. c) Finalități de legitimare. Strategiile și mecanismele discursive utilizate de actorii politici au ca scop principal legitimarea accesului/menținerii la putere. În acest sens, omul politic selectează și gestionează propriile acte discursive în vederea atingerii țelurilor politice. În esență, "discursul politic, prin formele sale de manifestare (doctrina politică, propaganda politică, ideologia politică, publicitatea politică) legitimează cunoașterea politică și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aspirațiile și obiectivele politice ale emitentului. Nimic nu este la întâmplare în economia manifestărilor discursive, fiecare detaliu fiind atent gestionat, prin prisma mesajului politic pe care intenționează să-l transmită politicianul. e) Miza persuasivă. În strânsă legătură cu finalitățile de legitimare, limbajul politic este orientat spre receptor, urmărind modificarea comportamentului acestuia în sensul idealurilor politice ale locutorului. Mai mult decât să informeze, actorul politic este interesat să convingă, să seducă, să modeleze gândirea politică a potențialului electorat, suscitându-i adeziunea la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestare a ideologiei și propagandei, îndeplinind, potrivit Henrietei Mitrea-Șerban, trei funcții specifice 43: * funcția de comunicare și socializare (informare, educare, conștientizare, de formare a opiniilor și atitudinilor favorabile unor anumiți factori politici etc.); * funcția de incitare și mobilizare; * funcția de legitimare a guvernanților și grupărilor politice, a instituțiilor politice și a deciziilor acestora. Nina-Aurora Bălan propune drept funcții ale limbajului politic: funcția structurantă (în sensul în care fiecare discurs politic urmărește reorganizarea referențialului politic, în vederea obținerii unor efecte particulare asupra receptorilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic reprezintă echilibrul fragil între trei discursuri: al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea discursivă vizează gestionarea mediatică a realității, sensibilizarea actelor politice și educarea opiniei publice. Cu implicații asupra sistemului politic, procesul mediatic se constituie în spațiu al reprezentării relațiilor simbolice de pe scena politică, a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ceva pentru care și prin care se duce lupta: este chiar puterea care trebuie cucerită"51, spațiul politic recurge la limbaj pentru a obține sprijinul, adeziunea opiniei publice. Pe scena politică, puterea depinde de opinia publică, având nevoie permanentă de legitimare discursivă în fața alegătorilor. Aici, luptele se câștigă și se pierd prin discurs, cuvântul prezintă și reprezintă în același timp, slujește, dar și trădează pe cel care îl folosește. Multiplicarea mijloacelor de comunicare și verbalizarea excesivă a fiecărui eveniment, specifice "societății
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestare (doctrină, propagandă, ideologie, publicitate) legitimează cunoașterea politică și, prin aceasta, puterea politică"57. Consubstanțială puterii, legitimitatea prezintă un puternic substrat simbolic, care pune în mișcare o recuzită extrem de variată. P.L. Berger și T. Luckman indică patru mijloace principale de legitimare a puterii politice: 1. prin limbaj; 2. prin propoziții teoretice rudimentare (proverbe, zicători, maxime); 3. prin teorii explicite și 4. prin universuri simbolice care pun în scenă valorile fundamentale ale unei societăți 58. Cuvântul oferă emitentului politic șansa de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ultima trăsătură indicată de Olivier Reboul vizează relația dintre ideologie și putere: autorul subliniază că ideologia nu este o simplă viziune asupra lumii, ci se află întotdeauna în serviciul unei puteri pe care o legitimează. Esențială în procesul de justificare/legitimare a puterii, ideologia construiește un cadru explicativ rațional actelor pe care le desfășoară puterea, ocultând tot ceea ce nu corespunde valorilor promovate de ea. "A înțelege ideologia, presupune a înțelege raportul ambiguu între forma sa, care este rațională, și conținutul său
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raportul ambiguu între forma sa, care este rațională, și conținutul său, care nu este rațional"60. Dintre formele de manifestare ale ideologiei (instituții, acte, practici, simboluri ș.a.), limbajul constituie un domeniu privilegiat, fiind locul predilect de exersare a funcției de legitimare a puterii politice, de disimulare a actelor de violență la care recurge aceasta: "prin limbaj ideologia legitimează violența când puterea recurge la aceasta, făcând-o să apară ca dreaptă, necesitate de stat, pe scurt, disimulând caracterul ei de violență"61
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajul politic se află pe treapta superioară a ierarhiei, din punct de vedere al caracterului ideologic, limbajul științific se situează, cel puțin la nivel teoretic 64, la polul opus. Caracterul ideologic al limbajului politic derivă, în principal, din scopul urmărit: legitimarea puterii, justificarea accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic este considerat prin definiție ideologic și propagandistic, având ca finalitate susținerea unor interese individuale sau de grup, prin câștigarea adeziunii auditoriului. În opinia lui Olivier
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
largi de receptori; caracterul disimulat al mesajului, dat fiind că între intențiile locutorului și ceea ce spune și face acesta nu există niciodată suprapunere totală, rămânând în permanență lucruri ascunse receptorului; tonalitatea imperativă, vizând suscitarea unei reacții din partea auditoriului, în sensul legitimării grupului de putere pe care îl reprezintă emitentul; substratul explicit polemic al discursului politic care traduce interesele și aspirațiile emitentului, confruntându-le în același timp cu acelea ale adversarilor politici. Performată între o serie de libertăți și de constrângeri dictate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parte, principiul accesibilității impune emitentului politic folosirea lexicului comun, care nu solicită eforturi deosebite pentru înțelegere. Diferențe se înregistrează și la nivelul problematicii abordate: dacă în cazul limbajului politic emitentul abordează o arie tematică este extrem de largă, în încercarea de legitimare a statutului, comunicării științifice îi este caracteristică limitarea la o singură temă și tratarea exhaustivă a acesteia. În cazul limbajului politic, problematica este tributară dimensiunii pragmatice, selecția subiectelor realizându-se prin prisma efectelor, a atitudinilor pe care omul politic le
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiectiv, limbajul religios se apropie de autoreflexivitatea limbajului poetic. Dacă la prima vedere limbajul religios și cel politic par radical distincte, ele se apropie la nivelul relațiilor simbolice pe care le construiesc, ambele justificându-și existența prin mecanismele discursive de legitimare pe care le pun în mișcare. Ele propun individului o lectură a realității, prin prisma ideologiei împărtășite în cazul politicului, și din unghiul sacralității, în cazul limbajului religios. Ca și politica, religia recurge la manifestări discursive pentru a-și face
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a limbajului de secol XXI, limbajul politic aduce în atenție problematica statutului locutorului, a legitimității acestuia și a competențelor discursive pe care le deține. În comunicarea politică, actele de limbaj se constituie în spațiu al edificării propriei identități politice, al legitimării/ justificării actelor politice, și au ca finalitate construirea autorității în plan local deținerea controlului absolut asupra cuvântului, prin manevrarea abilă a mecanismelor discursive. Perceput de unii cercetători ca o dimensiune a limbajului publicitar 109, datorită componentei pragmatice accentuate, limbajul politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acțiunea, conferindu-i sens. Omul politic este obligat la o permanentă acoperire discursivă a actelor pe care le desfășoară în spațiul politic, atât pentru a-și asigura vizibilitatea, cât și pentru a oferi temeiuri acțiunilor sale. În calitate de mijloc de obținere/ legitimare a puterii politice, limbajul politic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește în cadrul comunicării politice și a condițiilor concrete de generare. Aflat la incidența a trei discipline subsumate (sintaxă, semantică și pragmatică), demersul semiotic urmărește: descrierea parametrilor sintactici ai limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este inerentă oricărui act discursiv, constituind premisa elaborării structurilor de suprafață, care mediază și opacizează în același timp accesul la nivelul de adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului major care le guvernează legitimarea actelor politice, ele înregistrează variații în manifestările structurii de suprafață, determinate atât de competențele discursive ale locutorului, cât și de configurațiile contextuale particulare ale situațiilor de comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine imperios pentru realizarea unei manifestări discursive eficiente, cu atât mai mult cu cât comunicarea politică nu vizează prioritar transmiterea de informații, ci legitimarea, justificarea actelor politice, promovarea valorilor ideologice și reconstrucția referențialului politic prin prisma acestora. Distingând între comunicarea în sens de transmitere de semnificații și comunicarea în sens de transmitere de convingeri, Adam Schaff opinează că nu este suficientă înțelegerea semnificației cuvintelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un vocabular al discursurilor politice. Diferențele sunt generate de finalitățile manifestărilor discursive specifice: în vreme ce științele politice apelează la un vocabular conceptual pentru descrierea realității politice, în cazul oamenilor politici, vocabularul servește unor obiective radical diferite, vizând reconfigurarea realității prin prisma legitimării accesului la putere. Lexicul politic înregistrează variații în funcție de zona geografică, de cultura politică care îl generează, de epoca în care circulă, de regimul politic care îl exprimă, de ideologia pe care o reprezintă, de finalitățile vizate etc. Diferențele diatopice se
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
demisiei unui om politic sau deschiderea unei ședințe parlamentare, ilustrând condiția actelor performative, din teoria lui Searle 130. Manifestările discursive din spațiul politic se caracterizează prin apelul locutorilor la o serie de teme comune, care permit formularea unor argumente favorabile legitimării actelor politice. Pentru eficientizarea actelor de discurs, se recurge la rețete discursive prefabricate, al căror efect este deja demonstrat. Politicianul nu își permite riscul unor performări discursive originale, fiind constrâns la parcurgerea unor trasee cunoscute, verificate, validate de practica discursivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre dimensiunile sintactică, semantică și pragmatică, ale manifestărilor discursive din spațiul politic, și asupra articulărilor lor specifice. Demersul semiotic pleacă de la premisa că, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, limbajul politic are ca scop legitimarea actelor desfășurate de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creației ar afecta imaginii geniului eminescian. Fenomenul receptării critice a publicisticii eminesciene a înregistrat de-a lungul timpului atitudini variate. Atunci când nu face obiectul unor interpretări în marginile textelor, articolele jurnalistului oferă prilejul unor anexări ideologice generate de obiectivele de legitimare ale autorilor. O tendință manifestă constă în proliferarea unor judecăți de valoare radicale (reacționarism, antisemitism, naționalism extremist ș.a.), generate, în mare parte, de eludarea orizontului istoric al epocii eminesciene. În zilele noastre, remarcăm eforturile unor interpreți de a reabilita imaginea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vedere statutul aparte al limbajului-obiect: aflat la intersecția dintre domeniul comunicării publicistice și al celei politice, limbajul politic eminescian prezintă trăsături și funcții specifice ambelor categorii discursive. Dacă esența limbajului politic constă în prescrierea unui curs general de acțiune, în vederea legitimării accesului/ menținerii la putere a emitentului sau a grupului din care face parte acesta, limbajul publicistic vizează în principal informarea publicului receptor, fără a eluda însă funcțiile evaluativă și prescriptivă în prezentarea realității. Din perspectiva taxonomiei jakobsoniene a funcțiilor limbajului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ce caracterizează societatea românească a veacului al XIX-lea, exprimând în același timp atitudinile și opțiunile jurnalistului față de problemele timpului. Limbajul politic eminescian îndeplinește funcția de mediere, de "traducere" a actelor de pe scena politică, și nu mai are rolul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ca în cazul manifestărilor discursive specifice actorilor politici. Din perspectivă pragmatică, publicistica eminesciană este expresia unor acte perlocutorii care vizează persuadarea cititorului, în sensul acceptării afirmațiilor jurnalistului și al responsabilizării privind deciziile politice. La o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
asuma ceea ce spunem) și perlocuționare (acțiunea de a determina schimbări în comportamentul interlocutorului). Din această perspectivă, utilizarea unui limbaj și a unor categorii lingvistice individuale echivalează cu producerea unor efecte particulare la nivel de receptare. Guvernată de finalități specifice, vizând legitimarea ideilor și opțiunilor politice, educarea și persuadarea publicului cititor, responsabilizarea opiniei publice cu privire la problemele țării, exprimarea atitudinii și a opțiunilor politice ale gazetarului ș.a., publicistica eminesciană se remarcă prin strategii discursive particulare, în concordanță cu obiectivele jurnalistului. 5.3.2
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
D. Irimia, "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, 1990, p. 5. -----------------------------------------------------------------------2 1 4 3 10 Prolegomene 9 9 AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană în orizontul receptării 128 173 99 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Semioza limbajului politic eminescian 174 137 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Analiza semiotică a limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realizează în mod acut, potrivit lui Berdiaev, incompatibilitatea între ideea creștină despre împărăția lui Dumnezeu și cultul idolatru al sfintelor tradiții 2, cult care este echivalent cu a înțelege și a utiliza aceste tradiții ca principii care asigură conservarea ordinii sociale, legitimarea etnică, apărarea proprietății și a familiei, autoritatea nechestionabilă în ordinea cunoașterii. Omul e creator în măsura în care sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]