4,839 matches
-
ca o treaptă a clișeizării sale. 20 Sinonimul doresc (în loc de vreau) poate fi socotit un "cultism" (Guțu Romalo 1964), ca și a circula (în loc de a merge), simptom (în loc de indiciu), a solicita (în loc de a cere). O semnificație similară are termenul "hiperurbanism lexical", folosit de Iordan (1981:311), care oferă exemple ca: a aprecia, a considera (în loc de a crede), a cunoaște (în loc de a ști), a realiza (în loc de a-și da seama) etc. 21 A vrea, vreau, vb. Tranz. 1. A fi hotărât , a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
1995; Bocancea 1998; Sălișteanu-Cristea 1998; Avram 1999; Sălăvăstru 1999; Tudor și Gavrilescu 2002. Pentru o trecere în revistă a contribuțiilor legate de limbajul politic românesc, v. Mihai 2006. 30 Amossy, Herschberg Pierrot 1997: 118. 31 Vorbind despre apariția unor "șlagăre lexicale"(cauzată, în opinia sa, de comoditate, snobism, dorința de a "epata" etc.), Iordan (1975a: 249) adaugă: "Noroc - și aceasta este o consolare - că ciurul și sita vremii lucrează și aici [...] și nu numai în sensul unei selecții autentice, ca tot
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
b) cu un sens foarte abstract, funcționează ca o prepoziție-regim, impusă de unele centre verbale, adjectivale sau substantivale; (c) cu un sens foarte abstract, împreună cu verbul a face formează un predicat contrafactiv (a face pe deșteptul); (d) purtătoare de sens lexical, funcționează în diverse contexte circumstanțiale 2 - cu diverse valori, de la concrete la foarte abstracte. În cele ce urmează voi urmări anumite utilizări ale prepoziției pe, cele cu sens lexical plin (circumstanțial). Monitorizarea sistematică a unor programe TV între 2006 și
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
un predicat contrafactiv (a face pe deșteptul); (d) purtătoare de sens lexical, funcționează în diverse contexte circumstanțiale 2 - cu diverse valori, de la concrete la foarte abstracte. În cele ce urmează voi urmări anumite utilizări ale prepoziției pe, cele cu sens lexical plin (circumstanțial). Monitorizarea sistematică a unor programe TV între 2006 și 2008 m-a dus la concluzia că această prepoziție se extinde în limbajul presei actuale și, într-o oarecare măsură, și în limbajul familiar. Din păcate, româna dispune de
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
teme politice și de actualități); persoanele monitorizate sunt jurnaliști și politicieni invitați în emisiuni; perioada monitorizată este aprilie 2006 - august 2008; (b) presa scrisă din CLRA (Cotidianul, Evenimentul zilei, România liberă). Am selectat acele exemple care atestă extinderea lui pe lexical în limbajul presei, exemple în care alți vorbitori de limba română (care nu lucrează în presă sau nu sunt politicieni) ar fi folosit o altă prepoziție sau locuțiune prepozițională în locul lui pe. Așa cum am precizat, pe lexical are multe valori
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
extinderea lui pe lexical în limbajul presei, exemple în care alți vorbitori de limba română (care nu lucrează în presă sau nu sunt politicieni) ar fi folosit o altă prepoziție sau locuțiune prepozițională în locul lui pe. Așa cum am precizat, pe lexical are multe valori în limba română, inclusiv sensuri abstracte. Prin urmare, poate fi dificil a delimita exact acele exemple care arată o extindere a utilizării sale. Extinderea înseamnă atât apariția unor valori semantice noi, cât și răspândirea unor valori semantice
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
influenței engleze; (E) cauza cea mai importantă, probabil, este de natură cognitivă. Deși unele utilizări ale lui pe sunt destul de abstracte, se poate recunoaște un fond semantic comun tuturor acestora, mai ales că toate exemplele selectate aici sunt cu pe lexical, plin semantic (vezi supra, distincția între diverse tipuri de pe din limba română și nota 2). În general, sensurile abstracte ale prepozițiilor sunt derivate de la cele concrete, aplicând analogic relațiile concrete exprimate de prepoziții unor noțiuni non-concrete. Ceea ce semnifică în general
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
unde nu mai aveam nici căutare, nici identitate, devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul cătrănit, m-am cățărat pe aripile speranței și, având credința că nu este totul pierdut, m-am alăturat căutătorilor de diamante în galaxia lexicală a frumoasei noastre limbi străbune. Din vasta zestre a experienței acumulate, sub impulsul divinei inspirații, am selectat cu migală, fapte și evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și le-am oferit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
OBSERVAȚII ASUPRA SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ RALUCA BRĂESCU 1. INTRODUCERE Substantivizarea adjectivului, direct, fără afixe derivative, reprezintă un tipar de conversiune foarte vechi în limbă, moștenit din latină. Acest procedeu intern de îmbogățire lexicală, mult discutat în literatura de specialitate, continuă să fie foarte productiv și în limba actuală. Punctul de plecare al cercetării noastre îl reprezintă studiul despre conversiune 1 din recenta lucrare "Creativitate lexicală în româna actuală" semnată de Adriana Stoichițoiu Ichim
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
moștenit din latină. Acest procedeu intern de îmbogățire lexicală, mult discutat în literatura de specialitate, continuă să fie foarte productiv și în limba actuală. Punctul de plecare al cercetării noastre îl reprezintă studiul despre conversiune 1 din recenta lucrare "Creativitate lexicală în româna actuală" semnată de Adriana Stoichițoiu Ichim. Preocupată de identificarea tendințelor caracteristice pentru dinamica limbii de după 1990, autoarea se oprește și asupra acestui tipar de recategorizare. Numărul foarte mare de adjective substantivizate noi din limbajul actual, mai ales din
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în necunoscut Admiră misticul A trecut de la sublim la ridicol. În ciuda naturii sale virtuale, suportul elidat rămâne totuși prezent: marele, inutilul, frumosul sunt percepute drept "caracterul comun a tot ceea ce este mare, inutil sau frumos". Pentru că suportul nu are sens lexical, adjectivul funcționează mai degrabă ca un fel de nume al proprietății 3. Adjectivele trec printr-un proces de omogenizare, de masificare a ansamblului de referenți cu proprietatea respectivă și deci, prezintă trăsăturile [+ Masiv], [- Uman]: veritabilul, frumosul. Același adjectiv poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
la poartă executată cu piciorul. Dezambiguizarea se face numai în context: Boxerul a câștigat cu o directă de stânga Sevcenko a uimit cu o directă de la 25 de metri. Migrarea termenilor între limbajul obișnuit și cel specializat este un fenomen lexical frecvent în terminologii în general: "Restul sunt povești", a venit directa de dreapta de la Călinescu ("Fanatik", 2006). Perechea de adjective ofensivă/defensivă este, de asemenea, prezentă în limbajul obișnuit: ofensiva antialcool (EZ, 2007), ofensiva anti-Băsescu etc. În contexte sportive, formele
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
procedeele folosite, Învățatrea vorbirii este realizată, În principal În urma meditației verbale, efectuată de educator prin intermediul explicațiilor și exercițiilor recomandate. Meditația verbală, În asimilarea vorbirii, Îndeplinește două funcții principale: * Pune În evidență relațiile dinamice, reflectînd structura semantică a limbajului * Modelează structurile lexicale și sintactice Prima funcție este realizată prin intermediul a trei strategii: 1. marcarea lingvistică și extralingvistică a segmentelor de interacțiune 2. orientarea atenției către elementele importante ale unui eveniment sau relații. 3. introducerea copilului Într-o situație de explorare și manipulare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
relaționale ale obiectelor și fenomenelor din lumea Înconjurătoare. A doua funcție este susținută de strategii de modelare structurală, cum ar fi, folosirea unei intonații exagerate, reducerea lungimii și complexutății mesajului verbal adresat copilului, reducerea complexității conceptuale sau semantice a conținutului lexical adresat copilului și, parafrazarea și repetarea frecventă a mesajului verbal destinat copilului. În cazul predării limbajului, educatorul trebuie să-și adapteze comportamentul nonverbal la sensul mesajului transmis. Aceasta deoarece comportamentul nonverbal este sursa importantă de informație și, dacă diferă de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a Învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de Înlăturare a mutității care vizează Însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală. În momentul de față ia amploare ideea comunicării totale, care presupune și recomandă toate mijloacele posibile de stabilire a contactelor Între oameni: limbaj oral, scris, mimicogestual, toate semnele evocatoare, desenul etc. Comunicarea totală nu este o limbă sau
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mai bine intenția pe care o are și forma pe care el consideră că interlocutorul ar putea să o decodeze/interpreteze cu ușurință (astfel Încât enunțul să fie pertinent pentru interlocutor). Asta va impune un proces de selecție atât la nivel lexical cât și la cel structural, gramatical. Altfel, comunicarea pe direcția respectivă va eșua. Într-un talk show dedicat În principal analizei fenomenelelor și proceselor politice, sociale și economice, P, unul dintre analiști, dorind să demonstreze că stăpânește foarte bine termenii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mult mai flexibilă, semnificațiile se schimbă imediat ce contextul se schimbă); este mult mai complexă ca structură, ceea ce implică un mai mare efort de procesare (se folosesc cuvinte, În general substantive, mai rare, care impun un efort de căutare a semnificației lexicale). Stilul contextual, pe de altă parte, este mai interactiv și presupune implicare, reacții imediate ale actanților față de evenimente și modificările contextuale. Nivelul de contextualitate al unei expresii depinde de „cerințele situației, dar este și un element de alegere personală, după cum
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
simplu: 1) decodarea enunțului Îi pune la dispoziție următoarea ipoteză Un pilot cere aprobare pentru pornirea motorului avionului. 2) sintagma pornirea motorului avionului determină automat accesarea schemei mentale corespunzătoare, din memoria sa de lungă durată, cel mai probabil prin intrarea lexicală a conceptului motor ( În subcapitolul imediat următor voi insista asupra structurii conceptului, În viziunea teoriei pertinenței). Aici se activează În lanț (nu neapărat În ordinea menționată), fiind În perfectă consonanță semantică cu enunțul lingvistic, ipoteze ca Aprobarea pornirii motorului avionului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sub denumirea de scheme), În care conceptul poate funcționa (ele sunt fixate În memorie pe baza experienței anterioare și reprezintă scheme mentale de natura unei forme logice, care se Îmbogățesc În context, furnizînd astfel ipoteze utile procesului de interpretare); c) lexicală furnizează informații privind adresa din memorie la care se găsește conceptul și caracteristicile sale lexicale. Așadar, prin intrarea lexicală a conceptului se accesează, mai ușor sau mai greu (sau nu se accesează de loc), acele spații semantice individuale (intrările enciclopedice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
baza experienței anterioare și reprezintă scheme mentale de natura unei forme logice, care se Îmbogățesc În context, furnizînd astfel ipoteze utile procesului de interpretare); c) lexicală furnizează informații privind adresa din memorie la care se găsește conceptul și caracteristicile sale lexicale. Așadar, prin intrarea lexicală a conceptului se accesează, mai ușor sau mai greu (sau nu se accesează de loc), acele spații semantice individuale (intrările enciclopedice) În care individul are stocate toate informațiile legate de conceptul În cauză, până la momentul enunțului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reprezintă scheme mentale de natura unei forme logice, care se Îmbogățesc În context, furnizînd astfel ipoteze utile procesului de interpretare); c) lexicală furnizează informații privind adresa din memorie la care se găsește conceptul și caracteristicile sale lexicale. Așadar, prin intrarea lexicală a conceptului se accesează, mai ușor sau mai greu (sau nu se accesează de loc), acele spații semantice individuale (intrările enciclopedice) În care individul are stocate toate informațiile legate de conceptul În cauză, până la momentul enunțului. Cu cât conceptul a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
accesibil. Conceptele cheie din propozițiile de mai sus sunt: pepene, foc, gogoșari și protagonist. Ele au fost receptate și decodate aproape simultan. Cel mai puțin pertinent dintre acestea este protagonist; cuvântul nu Îi este cunoscut vânzătorului V; chiar dacă are intrare lexicală (e posibil să-l mai fi auzit), nu are intrare enciclopedică (sau are una care conține ipoteze puține și foarte slabe În ce privește nivelul convingerii); În aceste condiții, accesarea posibilei intrări enciclopedice este foarte greu de realizat. Asta Înseamnă că efortul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
singură formă propozițională? Aplicând principiul pertinenței: În contextul imediat al producerii enunțului, una dintre aceste forme va fi construită/accesată cu cel mai mic efort și va avea cele mai importante efecte asupra interpretului. 4.3.2.1. Eliminarea ambiguităților lexicale Fie enunțul Atenție la broască! Interpretul a identificat deja intenția de comunicare a locutorului. În urma decodificării lingvistice rezultă următoarea formă logică (posibilă) Șeful Îmi cere să fiu atent la o broască. Singurul element lingvistic din structura formei logice care nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare a locutorului. În urma decodificării lingvistice rezultă următoarea formă logică (posibilă) Șeful Îmi cere să fiu atent la o broască. Singurul element lingvistic din structura formei logice care nu este definit - este ambiguu din punct de vedere al semnificației lexicale - este conceptul broască. Pentru a reacționa, Întrun fel sau altul, la enunțul produs, interpretul trebuie să afle la ce stare de lucruri din lumea reală imediat Înconjurătoare face referire locutorul, adică să construiască explicitarea formei logice. Interpretul este de profesie
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din memoria enciclopedică) Ca să funcționeze, acest ceas trebuie Întors. va rezulta următoarea explicitare Mama dorește să-mi comunice că ceasul vechi de pe peretele din bucătărie ar trebui Întors. În enunțul Sunt dulci pepenii? nu există elemente de ambiguitate de natură lexicală, sintactică, morfologică etc. Singura sarcină a vânzătorului este de a identifica referentul semnului lingvistic pepenii, În alți termeni, de a stabili la ce pepeni face referire predicația propoziției. În acest scop, el folosește informațiile furnizate de semnul lingvistic Însuși și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]