3,668 matches
-
in International Relations (London). Doty, R. L. (1999) "Racism, Desire, and the Politics of Immigration", Millennium, 28(3). Douthwaite, R. (1992) The Growth Illusions (Dublin). Doyle, M. (1983) "Kant, Liberal Legacies and Foreign Affairs", Philosophy and Public Affairs, 12. (1986) "Liberalism and World Politics", American Political Science Review, 80. (1995) "Liberalism and World Politics Revisited", în C. W. Kegley Jr. (ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). (1997) Ways of War and Peace: Realism, Liberalism and Socialism (New York). Dryzek, J. (1987
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
and the Politics of Immigration", Millennium, 28(3). Douthwaite, R. (1992) The Growth Illusions (Dublin). Doyle, M. (1983) "Kant, Liberal Legacies and Foreign Affairs", Philosophy and Public Affairs, 12. (1986) "Liberalism and World Politics", American Political Science Review, 80. (1995) "Liberalism and World Politics Revisited", în C. W. Kegley Jr. (ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). (1997) Ways of War and Peace: Realism, Liberalism and Socialism (New York). Dryzek, J. (1987) Rational Ecology: Environment and Political Economy (Oxford). (1990) Discursive Democracy
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Philosophy and Public Affairs, 12. (1986) "Liberalism and World Politics", American Political Science Review, 80. (1995) "Liberalism and World Politics Revisited", în C. W. Kegley Jr. (ed.), Controversies in International Relations Theory (New York). (1997) Ways of War and Peace: Realism, Liberalism and Socialism (New York). Dryzek, J. (1987) Rational Ecology: Environment and Political Economy (Oxford). (1990) Discursive Democracy: Politics, Policy and Political Science (Cambridge). (1992) "Ecology and Discursive Democracy: Beyond Liberal Capitalism and the Administrative State", Capitalism, Nature, Socialism, 3(2). (1999
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Riordan, T. (1981) Environmentalism, ed. a II-a, (London). Ostrom, E. (1990) Governing the Commons: The Evolution of Institutions for Collective Action (Cambridge). O'Tuathail, G. (1996) Critical Geopolitics: The Politics of Writing Global Space (Minneapolis). Owen, J.M. (1994) "How Liberalism Produces Democratic Peace", International Security, 19 (2). Oye, K. (1985) "Explaining Cooperation Under Anarchy: Hypotheses and Strategies", World Politics, 38(1). Paterman C. (1986) "Introduction", în C. Paterman și E. Gross, Feminist Challenges: Social and Political Thought (Sydney). (1989) The
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
263, 267 joc de sumă zero, 81, 209, 247 justiție 104, 105, 106 keynesianism, 88 lagăre de concentrare, 192 legături sociale, 169, 174 legitimitate, 73, 76, 83, 97, 109, 113, 143, 175, 176, 228 liber schimb, 74, 78, 91, 238 liberalism, 39, 71-99, 115, 227 libertate, 117, 127, 132, 166, 265 libertăți civile, 75, 98, 185 limbaj, 23, 47, 148, 222 limitele creșterii, 262, 263, 264 logica interacțiunii, 47 luarea deciziei, 177, 189, 210 mari puteri, 26, 53, 96, 101, 155
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nature and Natural Resources Uniunea internațională pentru conservarea naturii și resurselor naturale (n. trad.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- BURCHIL Teoria relațiilor internaționale 2 1 TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Notă introductivă TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Realismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Liberalismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Școala Engleză Marxismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Teoria critică Postmodernismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Constructivismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Feminismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Ecologismul Bibliografie TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Indice de nume proprii Indice tematic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
obligații pentru o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării, Războiul de Independență etc. sunt tratate cu profesionalismul unui gazetar minuțios documentat. În plus, frecventarea Junimii și afinitățile culturale și politice cu membrii acesteia amprentează substanțial conservatorismul in nuce al poetului. La Prelecțiunile publice din cadrul Junimii prezintă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Înregistrează, Între anii 1918 - 1921 o maximă proliferare a partidelor politice unele intitulându-se agrariene sau țărăniste cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural. Scena politică interbelică a fost dominată de două partide: P.N.L. și P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția statului. Reprezentanți: Ștefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
trebuia să le transmită un mesaj prin care se anunța chiar dispariția lor. Ea amestecă figurile modernității și ale tradiției, legând astfel vizual ideea progresului ineluctabil și esența unei Americi eterne"34. La jumătate de secol după această abatere de la liberalism, miza războaielor de imagine nu mai este consensul intern din Statele Unite, ci esența americană a subiectivității mondiale. Această miză depășește alternativa și alternanțele periodice ale intervenționismului și izolaționismului la Unchiul Sam. Este atât un mecanism cât și o strategie. Exclusivitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fost aici văzute ca amenințări ale intereselor "grupurilor de interese" și au fost întârziate astfel încât acestea să nu se teamă de alegeri și rezultatele lor... În ciuda unor succese, unele țări "în curs de dezvoltare" nu au fost pregătite în fața provocărilor liberalismului politic real, consideră Banca Mondială 101. Specificul național a marcat aplicarea unor reforme necesare (cazul Greciei etc.). Corupția Corupția este prezentă în sfera publică și lumea afacerilor private, în țările de origine a firmelor multinaționale și în țările de primire
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de fond continuă să fie cea a dezvoltării prin exploatarea naturii, pornind de la hipovalorizarea resurselor umane. Ar fi și calea care ține seama de dimensiuni politice, dar și sociale și culturale. Logica punerii ei în act ar trebui să refuze liberalismul inechitabil în privința drepturilor și condițiilor de viață, care afirmă că nevoile oamenilor trebuie etic limitate, dar și social-democrația care face promisiuni fără acoperire. Există decalaje între țările dezvoltate, cele "în curs de dezvoltare", cele care stagnează. Primul raport către Clubul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
2005-2006. Urmează criza... Răspunsuri și noi întrebări Răspunsul la criză nu constă în denunțarea unor vinovați. Este vorba de revoluționarea cadrului de inteligibilitate, spune J. Attali. Atât timp cât analiza și acțiunea împotriva crizei sunt bazate, pentru dreapta, pe "necesitatea transpunerii principiilor liberalismului", și pentru stânga pe "orientarea nostalgică spre statul-providență", nu pot fi întreprinse acțiuni fezabile pentru depășirea crizei. Criza nu poate fi explicată doar prin opoziția între "clase sociale", deoarece mulți factori economici, sociali și politici au dus la întrepătrunderea categoriilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Pe de altă parte însă, a adopta o asemenea poziție în abordarea problemei ideologiei înseamnă a ne situa, în cele din urmă, tot într-un context ideologic. Aceasta deoarece o sentință care ar urmări să instituie ideea că după era liberalismului clasic, a socialismului revoluționar, a neoliberalismului, neoconservatorismului, social-democrației, fascismului și comunismului, am pășit într-o epocă în care aceste "-isme" metanarative nu ne mai spun nimic, că am trecut, cu alte cuvinte, într-o zonă temporală "fără de ideologie", dezideologizată, este
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. În același timp, iau în considerare faptul că în "umbra" acestei etichete ce a fost adeseori judecată în termenii "ismelor" (liberalism, conservatorism, socialism etc.), poate fi devoalat și un anumit tipar cognitiv pe care aceste "isme" îl induc într-o anumită societate. Aceasta întrucât, pentru orice ideologie, alături de aspectul normativ și de cel acțional, este foarte important și aspectul valorizator. Discuția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizibilă. Însă regula universală care se aplică tuturor acestor entități și care în limbaj kantian se impune prin necesitatea ei este aceea conform căreia toți indivizii sunt egali în drepturi și egali în ceea ce privește șansele lor de a reuși. În perioada liberalismului clasic al epocii moderne, John Locke a fost cel care a reușit să evite ideea de supunere a guvernaților față de guvernanți (proprie contractului politic) și să impună ideea unei societăți de indivizi egali în drepturi ce se autoguvernează prin intermediul unui
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
moralis composita a lui Samuel Pufendorf 301. Analizând acest tip de construcție conceptuală a realității, pe care l-au propus teoriile sociale și politice din epoca modernității, constatăm că, într-adevăr, anumite modele de cunoaștere ideologică a spațiului social, precum liberalismul, sunt inseparabile de individualism 302. Nu este deloc întâmplător faptul că ideile liberale se vor dezvolta filosofic în cadrul mai larg al empirismului britanic. Una dintre supozițiile principale ale acestei filosofii pleacă de la celebra ceartă a universaliilor. Având în atenție ideea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nu mulțimea, sau, așa cum susțineau stoicii, importă calul, iar nu cabalitatea 303. Transferând această asumpție în contextul problemei noastre, putem susține că importă, în ultimă instanță, individul, iar nu societatea în ansamblul său. O idee pe care o regăsim în liberalism, ca proiecție ideologică asupra realității sociale ce detașează individul particular de organismul social, revendicând libertatea individuală, atât în sfera spiritului, cât și aceea a economicului 304. Individul se naște liber și există înaintea societății, fiind independent de aceasta. Ulterior, prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
planul programatic al ideologiilor politice ale modernității, astfel de proiecții s-au regăsit, nu întâmplător, sub forma unor modele de inginerie socială care-și propuneau să modifice realitatea socială. Pe de o parte, un model individualist, îmbrățișat de ideologii precum liberalismul și conservatorismul; pe de altă parte, un model holist, al unei schimbări sociale totale, privilegiat de socialism. Ceea ce au totuși în comun cele două modele ideologice diferite este faptul că ambele oferă mecanisme de cunoaștere a realității sociale de îndată
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
funcții de cunoaștere. Dacă, într-un sens foarte larg, ideologia apare ca un set de principii, valori și atitudini menite să orienteze acțiunile politice, punct din care se recunoaște emergența unui pluralism ideologic ce permite, bunăoară, disocierea între, spre exemplu, liberalism, socialism și conservatorism, în sens restrâns există două modalități principale de raportare la ideologie. Prima este proprie, mai ales, filosofiei politice și teoriei politice normative 351, considerând că ideologia are sens în procesul de cunoaștere a realității politice în măsura în care îi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
presupune existența unor tensiuni și conflicte între principiile ideologiei fundamentale și cele ale ideologiei operative, dar și în interiorul fiecărui tip de ideologie în parte. Nu mai puțin, tensiunile și conflictele pot apărea între principiile unor ideologii fundamentale diferite (de exemplu, liberalism versus socialism) sau între acelea ale unor ideologii operative diferite (între programele cu trimitere practică ale ideologiilor fundamentale). Dinamica ideologiei presupune tocmai adaptarea la aceste tensiuni și conflicte generate de jocul politic. Critica pe care Thompson o aduce acestei teoretizări
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fost realizată, de regulă, într-un registru marginal. Pentru teoreticienii politici preocupați de dimensiunea normativă a politicului, ideologia prezintă interes în măsura în care analiza se îndreaptă spre studierea unor tradiții de gândire ce își găsesc fundamentarea doctrinară atât în modernitate (sub forma liberalismului, conservatorismului sau socialismului), cât și în contemporaneitate (sub forma comunismului, nazismului, fascismului, naționalismului etc). Reprezentate ideologic, aceste tradiții de gândire coboară de pe "piedestalul" fundamentării lor filosofice pentru a fi "translate" pe înțelesul maselor, odată cu democratizarea politică specifică modernității occidentale și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
viziunea unui viitor conform cu aspirațiile noastre, legătura dintre acest viitor și o anumită clasă socială, încrederea în valorile umane, dincolo de victoria clasei muncitoare, datorată planificării și proprietății colective"444. Plasând această ideologie la finalul "coloanei" în care se mai află liberalismul, socialismul și conservatorismul, considerate a întregi moștenirea gândirii europene moderne o gândire care percepea conștient pluralismul civilizațional, dar nu punea în discuție calitatea mesajului său de a fi universal teoreticianul politic francez ajungea la concluzia că, la nivelul anilor '50
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
BLOCH, Ernst, The Principle of Hope, MIT Press, Cambridge, Mass., 1986. BLOOR, David, Knowledge and Social Imagery, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1976. BLUHM, William T., Ideologies and Attitudes: Modern Political Culture, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1974. BOBBIO, Norberto, Liberalism și democrație, Editura Nemira, București, 1998. BOCANCEA, Cristian, Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Editura Polirom, Iași, 2002. BOUDON, Raymond, L'idéologie ou l'origine des idées reçues, Paris: Fayard, 1986. BOUDON, Raymond, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
editată de Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, tomul 1, nr. 1, 2003. HUACO, George A., "On ideology", în Acta Sociologica, Vol. 14, No. 4, 1971. ILIESCU, Adrian-Paul, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994. ILIESCU, Adrian-Paul, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998. ILIESCU, Adrian-Paul, Solitude and the Birth of Modernity, New Europe College, București, 1999. ILIESCU, Adrian-Paul, Introducere în politologie, Editura All, București, 2002. ILIESCU, Adrian-Paul, Etică socială și politică, Editura Ars Docendi a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Review, No. 65, 1971. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația, Editura Polirom, Iași, 2001. RAYNER, Jeremy, "A plea for neutrality: Karl Mannheim's early theory of ideology", în History of the Human Sciences, vol. 2, No. 3, 1989. RAWLS, John, Political Liberalism, Columbia University Press, New York, 1993. REJAI, Mostafa, Political Ideologies: A Comparative Approach, Armonk, M.E. Sharpe, New York, 1991. RENAUT, Alain, Era individului. Contribuție la o istorie a subiectivității, Editura Institutul European, Iași, 1998. RICOEUR, Paul, Lectures on Ideology and Utopia (G.H.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]