2,625 matches
-
fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv și poate fi substantivat (sineitateă sau poate să apară în expresii lingvistice precum: „pe sine însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima parte a secolului XX, preocuparea pentru sine s-a extins în filosofie, psihologie și neuroștiințe, tinzând să rezume înțelesurile eului conștient și chiar ale persoanei. Semnificația pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pământ și apă” din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă, ci de expresia unei mentalități magice. Om de o exemplară intransigență și demnitate, învățat cu o riguroasă formație științifică, poliglot și lingvist de prestigiu, cunoscător profund al culturii populare sud-est europene și comparatist neîntrecut, profesorul Petru Caraman a realizat o operă care îl recomandă a fi cel mai de seamă etnolog român și, totodată, un cercetător din elita specialiștilor europeni în acest
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
lucrările din antichitatea greco-latină, care au conturat peste secole educația din Europa de Vest” (Ernan McMullin, 1994, 266). Termenul îl întâlnim cu acest sens în limba franceză încă din secolul al XVI-lea. În limba română îl regăsim două secole mai târziu. Lingvistul Dorin Uritescu îmi atrăgea atenția că în limba română, spre deosebire de alte limbi, cuvântul „clasic” are ca referențial atânt o realizare excepțional de bună, cât și în limbaj argotic, una extraordinar de rea. Termenul ca atare are o „geometrie variablă” pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
această problemă. Originea problematizării trebuie, poate, căutată chiar altundeva, în raporturile imaginate între om și supranatural, care este o formă primă de alteritate. Din rândul "celorlalți", primii sunt evident zeii, ale căror mituri pun în scenă întâlnirea cu ființele umane. Lingviștii nu se întreabă ce limbă vorbesc, între ei sau cu oamenii, zeii Olimpului sau Dumnezeul Bibliei. Aceste divinități comunică totuși cu ființele umane în diferite chipuri. Zeus este un mare seducător, dar nu se știe ce limbă vorbește. Își semnalează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sensibili la această prezență sistemică a limbii decât savanții: "Resursele poetice ascunse în structura morfologică și sintactică a limbajului, pe scurt poezia gramaticii și produsul său literar, gramatica poeziei, au fost rar recunoscute de critici și aproape total neglijate de lingviști; în schimb, scriitorii creatori au știut de multe ori să profite magistral de pe urma acestui fapt"38. Cele trei concepte operează împreună, completându-se unul pe celălalt: dacă "poezia gramaticii" denumește caracterul "poetic" înscris în arhitectura de paradigme a limbii, "funcția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
soarte"82. Sau pentru Dimitrie Bolintineanu: "Dintre acești barzi ai națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83. Tot apostoli sunt Anastasiu Panu, fost caimacam al Moldovei, lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au identificat mărturii materiale similare în Ucraina, pe malul Niprului, în Grecia Veche, Egipt, Sumer, China. Este de semnalat că despre apariția scrisului în lume și despre limba și scrierea traco-dacică a scris în revista „Convorbiri literare" nr.8/1980 lingvistul Ariton Vraciu, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași cu concluzii interesante. Profesoara Ioana Crișan a demonstrat că semnele de la Tărtăria sunt asemănătoare cu altele descoperite și la sud de Dunăre, valorificate în arta folclorică românească. Ele ar reprezenta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unui volum de Texte rusești ușoare pentru începători. Urmate de un glosar, cu transcrierea fonetică și indicația accentului, care conține atât autori clasici: Tolstoi, Cehov, Pușkin, Lermontov, Turgheniev, Afanasiev, cât și scriitori sovietici: Marsac, Lebedev, Cumaci etc., texte selectate de lingvistul Emil Petrovici. Remarcăm faptul că Revista istorică română din 1945 a acordat importanță acestei apariții editoriale. Tot însemnări și recenzii cu tentă oportunistă se publicau și în Revista Institutului Social Banat-Crișana, unde Aurel Bugariu recenza sau prezenta pe: I.V. Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
relația semnului cu obiectul și relația semnului cu interpretantul. Tipologia semnelor, asupra căreia nu insistăm aici, este mult diferită de ceea ce în mod comun ne-ar lăsa să înțelegem denumirile : semne iconice, indici, simboluri. La F. de Saussure, care este lingvist și se interesează în primul rând, dacă nu exclusiv, de limbă, pansemia este evidentă pentru că limba este un sistem de semne unde totul semnifică. Diferit de semiotica peirceiană, unde lumea semnifică prin cunoaștere, în acest caz lumea semnifică prin limbă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca un omagiu pentru F. de Saussure, cu toate că semiologie se numește și disciplina științifică medicală a semnelor bolii. 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic Semiologia, structuralimul francez și chiar filosofia celei de a doua jumătăți a secolului nostru sunt enorm îndatorate lingvistului Ferdinand de Saussure, care, ca profesor, și-a ținut cursurile la Geneva, la granița dintre secolele XIX și XX. Problema pe care și-o pune Saussure la începutul teoriei sale lingvistice este aceea de a identifica semnul lingvistic, adică cuvântul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cursurile la Geneva, la granița dintre secolele XIX și XX. Problema pe care și-o pune Saussure la începutul teoriei sale lingvistice este aceea de a identifica semnul lingvistic, adică cuvântul, pe o altă cale decât cea formală, adoptată de lingviști, sau cea a conținutului, preferată de filosofi. Pentru Saussure cuvântul nu este nici numai formă - sunet al vorbirii sau înregistrare scrisă -, după cum nici numai noțiune, idee. Adică semnul nu poate fi perceput nici ca simplu semnificat, nici ca simplu semnificant
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fondarea lingvisticii și semiologiei și are profunde implicații filosofice. Observând ponderat și din exterior situația, trebuie să concedem măcar că Saussure deschide o nouă regiune ontologică, cea a semnului, a comunicării, a limbii. Dacă până la sfârșitul secolului al XlX-lea, lingviștii au crezut că limba este expresia sau reprezentarea gândirii și că singura ordine posibilă între cuvinte este ordinea lucrurilor, concepția saussureană a limbii ca sistem contestă atât aristotelismul lingvistic - pentru care limba este reprezentarea lumii - cât și doctrinele acelor psihologi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev planul expresiei iar ce era planul semnificaților devine planul conținutului. în fiecare din cele două planuri lingvistul danez distinge apoi două straturi: forma, care poate fi descrisă exhaustiv, simplu și corect de către lingvistică, fără a recurge la vreo premisă extralingvistică și substanța, ansamblul aspectelor fenomenelor lingvistice care nu pot fi descrise fără a recurge la premise extralingvistice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era implicit la Saussure, care nici nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu este propriu-zis un filosof, ci un lingvist, a devenit explicit lingvistic în școlile lingvistice structuraliste ulterioare - Școala de Ia Praga și Școala de la Copenhaga - 35 și a fost dezvoltat filosofic de către reprezentanții structuralismului francez. Dacă Saussure se declara numai lingvist așteptând viitoarea constituire a unei semiologii generale, structuraliștii francezi se plasează pe teritoriul acestei semiologii generale din care fac o întreagă filosofie. Folosind lingvistica saussureană ca pe o adevărată disciplină pilot, structuraliștii au impus ideea pansemiei - totul este semn, orice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
singurul deci prin care, în actul schimbului și prin apercepția reciprocității, se poate opera trecerea de la stimul la semn și defini trecerea de la natură la cultură, desfășurată într-o instituție. Stabilind asemănarea formală între situația etnologului (sociologului) și cea a lingvistului fonolog, Levi-Strauss afirmă că "sistemul de înrudire este un limbaj" întrucît "ca și fonemele, termenii de înrudire sunt elemente de semnificație; ca și acelea, ele nu capătă această semnificație decât cu condiția de. a se integra în sisteme; "sistemele de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Rodica Zafiu Nu e nevoie să fii lingvist ca să observi o amuzantă reorganizare lexico-semantică, produsă în ultimul deceniu în zona adjectivelor care determină termenul apă: în uzul curent a apărut apa plată (prin calc legitim, dar nu automat, dat fiind că existau în teorie mai multe alegeri posibile
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
lămuritoare: "apă minerală naturală, natural carbogazoasă" (romaqua-group), "cea mai mare cantitate de apă minerală plată se consumă în orașele mari" (newz.ro) etc. E de așteptat ca o fixare a sintagmei apă minerală cu sensul "apă carbogazoasă" să întîmpine rezistența lingviștilor și a unei bune părți a vorbitorilor. Nu se poate deocamdată ști dacă un asemenea abuz semantic va cîștiga sau nu teren.
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
nu poate să vorbește prea bine pe forum și nu poate să înțelege tot ce se zice aici" (cioace.netfirms.com). De fapt, prin aceste observații n-am făcut decît să semnalez o problemă, care ar trebui verificată atent de lingviști; știe să vorbește reprezintă un fenomen care ar putea dispărea fără urmă, dar ar putea și marca începutul unei tendințe morfologice.
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
ales, au cu toții (cei menționați) un precursor evident în Octavian Goga. Elogiul țăranului, al vieții lui simple și aspre, din poezia lui Bogdan Istru (p. 46-48) aduce cu versul răspicat și nervos al lui Aron Cotruș. O surpriză este poezia lingvistului Eugen Coșeriu, rămasă în publicațiile basarabene de dinainte de 1940: Sângele nostru e expresia mândriei naționale inflexibile. Cultul lui Eminescu străbate întreaga poezie basarabeană, regăsibil la Grigore Vieru (p. 97), Petru Cărare (p. 118), Petru Dudnic (p. 139), Vasile Romanciuc (p.
Privighetori printre vrăbii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11367_a_12692]
-
Era decis să-l biruie, luîndu-și doctoratul în doi ani. Acestea erau gînduri de început. Apoi lucrurile se vor desfășura altfel. Păstra legătura cu cercul monografiștilor și își sfătuia viitoarea soție să-și vadă de preocupările ei lingvistice pentru că "un lingvist cu pricepere sociologică și folclorică poate da interpretări incomparabil mai bogate și cuceritoare decît un simplu comentator de herbariu filologic". Scria, și el, la revistele Școlii, cu deosebire la Sociologie românească, și la volumul omagiu Gusti ce se pregătea. Și
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
care apare la Bălți, în Basarabia. Numărul 3-4 din 2003 conține un excepțional interviu cu E. Coșeriu (liceean la Bălți, el însuși, cu multe decenii în urmă). E vorba de o a doua parte a unei discuții purtată de regretatul lingvist cu M. Șleahtițchi, Gh. Popa și N. Leahu (prima parte a apărut în Semn, nr. 3-4, 1998) în luna mai 2001, cu un an și cîteva luni înainte de moartea sa (sept. 2002), cînd s-a aflat la Universitatea “Alecu Russo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
în „bătălia pentru Basarabia”. Eminescu a fost cântecul care-a înaripat și chemat la luptă, care nu i-a lăsat să se frângă. De aceea, poate nicăieri Eminescu nu se bucură de atâta prețuire ca între românii de dincolo de Prut. Lingviștii Ion Dumeniuc, Eugen Coșeriu, Valeriu Rusu, Silviu Berejan, Nicolae Corlățeanu, Haralambie Corbu, Anatol Petrencu, scriitorii Nicolai Costenco, Liviu Damian, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Spiridon Vangheli ș.m.a. au vegheat la hotarele Limbii și Literaturii Române
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
frecvent folosite sînt adesea înregistrate cu întîrziere: pentru că orice vorbitor, chiar auzind pentru prima oara cuvîntul cu noul sens, reface mental procesul de extensie, restrîngere sau analogie, întelegîndu-l; nu simte deci nevoia să caute lămuriri în dicționare. De obicei, reacțiile lingviștilor atrag atenția asupra folosirilor improprii; cînd nu e însă vorba de adevărate improprietăți, datorate confuziei, ci de evoluții firești, modificările semantice pot trece, cel putin o vreme, neobservate. Cazul adjectivului ortodox mi se pare interesant din puctul de vedere al
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
am fost prins foarte repede în angrenajul vieții profesorale americane - am început, de altfel, la Columbia, unde sunt și acum.... Așadar, am început destul de repede să explorez lucrările specialiștilor din Europa orientală și din Rusia, am avut contacte chiar cu lingviști români - al căror nume nu mi-l amintesc în acest moment, erau și lingviști matematicieni... Poate Solomon Marcus... Da, Solomon Marcus, care a venit să predea la Universitatea Columbia, și așa se face că l-am întâlnit... Aici s-a
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]