1,956 matches
-
moment dat, Alice ieși să pregătească cafeaua. — Doamne, ce l-au mai bătut! îmi șopti în taină Ariadna. Doamne, ce l-au mai bătut pe bietul băiat! Epilog Odihnește-te... În amintirea lui Mihai Rădulescu Ochii mei au ostenit să lucească, buzele mele să surâdă, gura mea să rostească: „Cred în Fericire ca într-unul Dumnezeu...“ Inima a ostenit să spere, Mâinile să clădească, sufletul să zboare mereu către o Fericire care logic, practic, biologic nu poate fi! Optimismul de paradă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
găsea Iugoslavia, țara de tranzit în direcția Vest. Se zăreau sate, pomii își mișcau domol frunzele parcă făcându-ți semn să vii. În tren, nici unul nu îndrăznea să-l mai privească în față pe celălalt, pielea obrajilor se încleșta ireal, lucind ca și cum ar fi fost ceruită sau înghețată. Visarea punea stăpânire pe toți, îi frământa întrebarea bine știută: trebuie să fug - dar cum o fac? Aproape că le puteai pipăi gândul, era atât de limpede ce le trecea prin minte, că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
condiții minimale, eșuezi în banal, devii un simplu "tupeist" de prost gust. Ce prostii pot să scriu! 01 februarie 2001 Licărirea de lumină neagră a bestiei profunde din om: kosovarul întâlnit astăzi la serviciu care mi-a spus cu ochii lucind de satisfacție că tatăl său a ucis în timpul războiului cel puțin 3-4 sârbi. Deliciile intraductibilității: exitus letalis sau "ieșirea în moarte". Mi-am propus până acum de mai multe ori să scriu despre bisericile românești din Geneva, despre felul în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
numai Luceafărul, dar și Cătălina, și Cătălin, și chiar și Demiurgul (la Demiurg era mai greu de susținut, dar mergea). Trecem peste observația că discuția despre personaje într-o poezie nu-și prea are locul - dar dacă tot se identifica Lucea fărul, de ce să nu se procedeze și la identificarea celorlalți inculpați ? Pe de altă parte, este o naivitate să zici că personajul cutare este autorul însuși. Tot în școală, încă de la clasele mici, profesoara ne repeta de nu știu cîte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ce se teme de suferință, dar se teme, Calypso, și mai mult să fie stîncă. Nemurirea stîncii m-ar sili să renunț la fericirea mea de om pe care o voi plăti, da, voi rosti cuvîntul, cu toate că-ți văd ochii lucind batjocoritor, o voi plăti prin moartea mea. Orice drum spre fericire ne cere să ne simțim liberi, iar pentru mine libertatea Înseamnă să-mi amintesc și să-mi visez țărmul. Am ajuns tîrziu la acest adevăr, după ce am colindat toată lumea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cea mai durabilă. Piramida nu este altceva decît un munte construit În cîmpie. Dar singura speranță a celor Îngropați În piramide a fost că Într-o zi vor trăi din nou. O noapte sfîșiată de fulgere face acum marea să lucească violent pentru ca În clipa următoare să o carbonizeze. Stau la pîndă, așteptînd viitorul fulger și apoi voi număra secundele, surprins cînd voi auzi, În locul unui țipăt, un zgomot ca o stîncă rostogolită și scufundată În valuri. Deschid un album de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
atrage atenția asupra felului cum ne vom trăi viața? Că unica durată posibilă este În lumina care ne scaldă și ne contopește cu frumusețea lumii? Pygmalion se Încordează tot În efortul de a Împinge ficțiunea În realitate. În ochi Îi lucește o flacără ciudată. Paradoxal, reușita nu-i va mai lăsa nici o speranță. Va renunța chiar să mai sculpteze pentru că nu se va simți În stare să realizeze o operă mai frumoasă decît Galateea. Dar el vrea să spună doar că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
lui și, În clipa cînd se Încordează să-și Împingă stînca, să-i șoptesc: Zadarnic tot chinul tău, Sisif, stînca se va prăbuși În vale Îndată ce vei ajunge În vîrf! Sisif ar Întoarce spre mine ochii săi În care speranța lucește ca măslinii la răsăritul soarelui și s-ar uita cu milă Înțelegînd că soarta mea e să rămîn În vale, să n-am puterea și curajul de a sui nici un munte. Și mi-ar spune: Cassandra, eu știu că Într-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a coastei, dogorită de flacăra albastră a mării, și nu Întîmpin nici o dificultate să Înțeleg ceea ce-l mînă Înainte În aventurile sale. El corespunde nevoii noastre de claritate. CÎndva mi-l Închipuiam ca un munte de mușchi În care abia lucea o fărîmă de inteligență cîtă să lumineze victoria brațelor păroase ale eroului. Se insinua În această părere și un oarecare dispreț romantic. Mai tîrziu mi-am dat seama că Heracles s-ar putea ascunde sub mușchii oricăruia dintre sfinții pictați
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
măslin a fost purtată la Început de cuceritorii romani la triumfuri? Și că pacea pe care o vestea era pacea impusă, orgolioasă a Învingătorului? Sau e de ajuns ceea ce aflăm singuri de la acești pomi răbdători, blînzi și calzi, cu frunzișul lucind În lumină și zgrunțuroși ca o piele de bivol? De ce-am săpa la rădăcinile lor, evocîndu-l pe Hesiod vorbind despre o vîrstă de aur cînd oamenii trăiau, pretinde el, ca zeii, fără suferință și bătrînețe, dacă, oricum, nu-l
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aruncat. Zeul-Întrebare trăiește... VÎntul de toamnă răscolește o mare pe care n-o mai zăresc. O umbră s-a strecurat parcă printre oțetarii uzi de ploaie. Forma mea de speranță și de demnitate e să văd În Întuneric doi ochi lucind fosforescenți... Cuprinsul SFINXUL OEDIP LABIRINTUL TEZEU ARIADNA SISIF ULISE LOTOFAGII AHILE PASAREA PHOENIX OLIMPUL MUNTELE CÎMPIA PROMETEU NARCIS ICAR ANTEU APOLO DIONYSOS MARSYAS IANUS PYGMALION AFRODITA PARIS SIBARIS ORFEU BELEROFON PROTEU EPIGONII FATA MORGANA NEMESIS TIRESIAS CASSANDRA HERACLES MEDUZA IASON
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
uimire și duse mâna la inimă zicând: - Oh, Dumnezeule! Cât de frumoasă este! Era ca și când ar fi văzut pentru prima oară o zeitate. Închise câteva secunde pleoapele, suspinând ușor. Prezența ei era ca o stea strălucitoare în inima sa care lucea din ce în ce mai tare. La rândul ei, Nicole îl observă și ca un făcut murmură și ea zicând: - Dumnezeule! N-am mai văzut un bărbat atât de chipeș. Îi părea atât de frumos, că dacă ar fi putut l-ar fi sorbit
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mai corect să spunem în noroiul din fața blocului...), continuarea este o foarte inspirată schimbare de macaz care demonstrează de ce Mungiu este a doua veste bună a cinematografului autohton după Nae Caranfil (prima a fost Cristi Puiu). Din cimitirul în care Luci (Alexandru Papadopol, la fel de bun ca-n Marfa și banii) primește o sticlă în cap, filmul se bifurcă în trei povești spuse alternativ, fiecare dintre ele aducând informații (și surprize) suplimentare. Este un tur de forță scenaristic ce ar putea părea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sol, pe orizontală, ca o balenă lăsată la fundul unui acvariu, să se odihnească. Nu sînt mistic, dar în seara dinaintea pornirii voi aprinde o lumînare, iar la culcare voi lua un luminal să nu am coșmaruri. Vă place cum lucește? mă întreabă mecanicul Valeriu, ieșit de sub niște conducte, cu o găleată cu vopsea galbenă într-o mînă și cu o pensulă în cealaltă. L-am vopsit vernil, apoi l-am dat cu lac, se mîndrește el arătînd spre tabloul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
întreabă mecanicul Valeriu, ieșit de sub niște conducte, cu o găleată cu vopsea galbenă într-o mînă și cu o pensulă în cealaltă. L-am vopsit vernil, apoi l-am dat cu lac, se mîndrește el arătînd spre tabloul de comandă. Lucește mai ceva ca la Cape Kennedy! Chemăm și Televiziunea, nu-i așa, dom' inginer? Să ne filmeze... Tu de unde-ai răsărit?! se miră maistrul. N-ai terminat de vopsit conductele de azot? Acuși, tov' maistru, acuși, că nu pornim azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la blocul-turn..., strîng eu din umeri. Ajuns lîngă calorifer, Fărcășanu se așază pe elemenții caloriferului, își ridică piciorul stîng peste genunchiul dreptului și începe să-și cerceteze șoseta galbenă, flaușată, numărîndu-i parcă buclele lipsă. La brîul lui, puțin sub burtă, lucește strident o cataramă de două palme, ca de cow-boy. "Gagiule, ești dat Dracului! îi spun în gînd. Ce satisfacție meschină aș avea să te dea primarul afară și să ajungi muncitor în secția unde-s eu !... Aș aranja cu Don
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce ți-am cerut. Și, înainte să pot face un pas, iat-o, ieșind din cabina de probă a lui Erin, la fel de înaltă, blondă și imaculată ca întotdeauna, buzele deja strâmbându-se într-un surâs plin de dispreț. Părul îi lucește, ochii îi strălucesc și arată de parcă ar fi stăpâna lumii. Alicia Billington. Alicia Scorpia cu picioare lungi. Îi întâlnesc privirea - și parcă întregul corp îmi e străbătut de un șoc electric. Picioarele, acoperite de pantalonii gri strâmți, încep să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nuntă. Douăzeci Nu-mi vine să cred că am reușit să ajung la acest moment. Nu-mi vine să cred că toate astea se întâmplă cu adevărat. Am pe mine o rochie de mireasă. Și în păr o diademă care lucește de-ți ia ochii. Sunt mireasă. În timp ce Robyn mă conduce pe coridoarele tăcute și pustii ale Hotelului Plaza, mă simt ca președintele SUA într-un film de la Hollywood. — Frumoasa a pornit spre voi, murmură în cască în timp ce pășim pe covorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
granița pentru miile de refuigiati est-germani aflați la frontiera cu Austria, în schimb, Zidul Berllnului a căzut, în urma unui așa-zis accident. În realitate, încă de la mijiocul anilor '80, KGB-ul a creat la Berlin o antenă (rezistență) ultasecreta, codificata Luci (Fulgerul), care acționa independent de sediul est-german al KGB-ului, de la Kalhorst, si care nu avea nici cel mai mic contact cu STASI. Existența acestei unități ultrasecrete nu era cunoscută decât de membrii Diviziei a 4-a a KGB-ului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mic contact cu STASI. Existența acestei unități ultrasecrete nu era cunoscută decât de membrii Diviziei a 4-a a KGB-ului și de câțiva din membrii statului sau major de la Moscova, în primul rând de generalul Anatoli Novikov. Sarcina grupului Luci: restructurarea peisajului politic est-german, conform strategiei Kremlinului, în pregătirea reunificării (vezi Raif Georg Reuth, Andrea Bonte "Das Komplott", Munchen, 1993, p.210 și următoarele). Printre altele, grupul Luci organiza manifestații de stradă - unele însumând câte 100.000 de oameni - cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
major de la Moscova, în primul rând de generalul Anatoli Novikov. Sarcina grupului Luci: restructurarea peisajului politic est-german, conform strategiei Kremlinului, în pregătirea reunificării (vezi Raif Georg Reuth, Andrea Bonte "Das Komplott", Munchen, 1993, p.210 și următoarele). Printre altele, grupul Luci organiza manifestații de stradă - unele însumând câte 100.000 de oameni - cu caracter anticomunist și chiar antisovietic. Ori pentru a elimina din viața politică lideri interimari, ca Hans Modrow. Demolarea Zidului Berlinului a fost doar una din sarcinile grupului Luci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Luci organiza manifestații de stradă - unele însumând câte 100.000 de oameni - cu caracter anticomunist și chiar antisovietic. Ori pentru a elimina din viața politică lideri interimari, ca Hans Modrow. Demolarea Zidului Berlinului a fost doar una din sarcinile grupului Luci, în modelarea peisajului est-german, în vederea reunificării negociate de Kohl cu Gorbaciov. Cele mai importante declarații privind rolul KGB-ului în evenimentele din 1989 rămân, probabil, cele ale președintelui ceh Vaclav Havel. Dizident binecunoscut de peste trei decenii, Havel este unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și manipulare în masă. Estul și Vestul - Gorbaciov și Occidentul - se puseseră de acord în 1989 că divizarea Europei să fie abolita iar Germania să fie reunificata (între altele, și prin demolarea, simbolică, a "Zidului Berlinului", operațiune declanșată de grupul "Luci" (Fulgerul KGB-ului). Scopul: reunificarea politică și economică a Europei, a construirii Casei Comune Europene, cum se exprimă însuși Gorbaciov, ca o componentă esențială a Noii Ordini Mondiale, preconizate de organizațiile globaliste, în primul rând de CFR (Council of Foreign
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
noi, văzând dreapta și credincioasa lui slujbă, către noi, lam miluit cu deosebita noastră milă și i-am întărit dreptcredincioasa lui vislujenie, cinci sate pe Racova, anume: Pungești, unde este casa lui, alt sat mai sus, Gârcinești, al treilea sat Lucești, al patrulea sat unde este Cursec, al cincilea sat unde a fost varaticul lor vechi, din veac. Toate acestea să-i fie lui uric, cu tot venitul, lui, și copiilor lui, și nepoților lui și strănepoților și răstrănepoților și întregului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
una din cele două capitale ale Moldovei, ștefan și Ilie fiind domnitori amândoi, cu reședințele la Vaslui și respectiv Suceava. Acesta este un veritabil act de naștere (la data actuală) pentru cele cinci localități de pe Valea Racovei: Pungești, Gârceni, Armășoaia (Lucești), Cursești (Cursec) și Dumbrăveni (unde a fost varaticul lor vechi). Constatăm că reședința stăpânitorului pan ștefan Tofan era la Pungești, localitate care s-a menținut timp de secole ca reședință pentru Valea Racovei, aici funcționând un ocol (formă de organizare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]