3,158 matches
-
cu planuri cincinale, uzine și scene de producție, o pierduse. Potențialul dinamitard al textului a fost atât de mare, încât piesa a trăit, în perioada comunistă, exclusiv în memoria celor care au asistat la reprezentația din primăvara anului 1976. Școala ludică avea să vadă lumina tiparului de-abia în 1990, după căderea fostului regim. Prezenta reeditare este, așadar, și un discret act de dreptate, căci, în contextul turbulențelor politice din primul an de democrație, ediția din 1990 a trecut, în afara mediului
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
întru relevarea fenomenului sonor grație stimulării unei intense practici individuale. Iar dacă vrei să dezvolți un sistem pedagogic cât de cât fiabil e musai să pleci de la știința metodicii predării disciplinelor muzicale, adică de la singura premiză în care inovația și ludicul sunt obligatorii. Or, o asemenea știință ar fi neîndoielnic originală, dacă n-ar fi lipsită, din păcate, de un interes veridic. Ceea ce trebuie să fie nou și important este, cred, timbrul, tonul ce emană din intensitatea unei experiențe. Și, slavă
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
Cu o generație de actori cu școală solidă, care se deschid total, fără reținere, dacă sînt provocați și prețuiți, dacă regizorul știe ce vrea, care se mulează perfect pe orice trăznaie argumentată, care știu ce înseamnă emoția pe scenă, detaliul, ludicul, măsura, care încarcă povestea personajelor cu carne din carnea lor, cu aburul ciudat al lumii lor. Care au rasă și clasă. Așa a fost Cheeck to cheek de la Nottara, așa este acest joi.megaJoy de la Odeon, a doua colaborare a
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
-i descrie cu atâta exactitate. Sunt, de asemenea, deosebit de pregnante "amintirile din copilărie", fărâmițate în detalii savuroase, recuperate pe un ton deopotrivă nostalgic și ironic. Dar lucrul cel mai izbitor e dincolo - sau dincoace - de această atmosferă în conturarea căreia ludicul joacă un rol atât de important. Într-un timp al atomizării sociale și într-o generație a rupturii violente, a fracturilor literare, Sorin Stoica se poziționează contra curentului. El pledează pentru o literatură a prezentului care să lege, să explice
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
Medeei"); Matei Vișniec („Cum i-am inventat pe Cioran, pe Cehov și pe Jeanne d'Arc ca personaje de teatru"); Thorunn Valdimarsdottir („Despre viitorul eroilor ficționali"); Doru Munteanu („Personajul -Copilul lui Dumnezeu"); Dan Perșa („Personajul umil ca omul"); Florin Toma („Ludicul pofticios: personaje/ personnes âgées?"); Madeleine Thien („Când toți am fost tineri -Alte vieți în The Sorrow of War de Bao Ninh"); Emilian Galaicu-Păun („Lecție deschisă despre scris"); Mohamed Salmawy („Personajul în romanele lui Naguib Mahfouz"); Horia Gârbea („Personaje secondhand"); Samuel
Festivalul pe scurt by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6242_a_7567]
-
destul de repede la narațiunea de divertisment, la povestirea de aventuri cavalerești, citite mai ales pentru plăcere și amuzament, chiar dacă ele conțin și o morală implicită, morală ce însoțește persistent literatura destinată cititorului copil, estompîndu-se poate aproape complet doar în literatura ludică. Latura de divertisment este prezentă și în narațiunea tradițională a unor evenimente ficționale sau istorice, recuperată în formule adaptate de către "copilărie", cum se întîmplă și cu personaje legendare ca Gargantua sau Till Eulenspiegel, care intră mai întîi în literatura scrisă
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
la o parte nici publicațiile de tip almanah, cărțile de colportaj și o materie mult răspîndită și anume, baladele și basmele populare, difuzate pe cale orală iar, mai tîrziu, așternute în scris și purtînd "marca" autorului. La aceasta se adaugă literatura ludică, numită de autoare literatura de joc, de tipul ghicitorii, numărătorii, a rimelor pentru cei mici, cîntecelelor, refrenelor și a poeziei pentru copii, în care își găsesc locul, nuanțate diferit în funcție de spațiul cultural și tradițiile lui literare și artistice, absurdul, fantasticul
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
Unchiul Vanea”, deși în mare trupa este cam aceeași, prezența fiecărui actor. Grijă pentru individualități, dar și pentru spiritul ansamblului, al variatelor fotografii de grup. Mărturisesc, însă, că, din punctul meu de vedere, răvășitor este Victor Rebengiuc într-o interpretare ludică, pe muchie de cuțit între anvergura rîsului și a poftei de viață și eșecul catastrofal al celor șaptesprezece tentative de a-și pune pirostriile. Se lasă total și pînă la capăt pe mîna regizorului și, deopotrivă, a unui personaj caraghios
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
un fel, lucrul a dus acum la partituri actoricești extraordinare, pline de sensibilitate, de vulnerabilități, de imaginație, de măiestrii interpretative: Cornel Scripcaru (Podkolesin) - care a avut neîmpliniri în Astrov, după părerea mea, face aici un rol mare, cu fațete ale ludicului pe care eu nu le-am văzut manifestîndu-se atît de plenar ca aici - Răzvan Vasilescu (Kocikariov), fără odihnă din rîvna cu care vrea să-și însoare prietenul, căpătînd pentru asta chiar darul ubicuității, Andreea Bibiri (Agafia Tihonovna, fata de măritat
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
cu densități fluctuante. La rîndul ei, Saviana Stănescu compune în șoaptă, dintr-un amestec de cruzime copilăreasca, de clorofila și de perversiuni textuale suprarealiste, siluete spectrale de Infante, de idealități feminine; care, ca la Arcimboldo, se zămislesc dintr-un chiot ludic și sfîrșesc în grave tonalități metafizice.
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
al unei orori feerice - nu se mai poate face cu deplină inocență. Însă acest fapt nu-i poate împiedica pe cei doi să se joace cu toate jucăriile pe care le pune la dispoziție lanterna magică a camerei, de unde și ludicul imens și ironia care animă aceste puneri în scenă ale unui paradis pierdut. Asemeni portretelor lui Arcimboldo, filmele lui Tarantino sunt făcute printr-un bricolaj senzațional, genul pe care-l are în vedere de data aceasta fiind westernul spaghetti. Ca
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
colonelul Hans Landa își documenta investigația cu considerații filologice, în timp ce prea puțin cultivatul yankeu îi scrijelea stângaci pe frunte semnul infamiei: swastika. Plăcerea discursului este definitorie pentru felul în care a evoluat ca regizor Tarantino și ea stă alături de supralicitarea ludică până la buf și absurd a violenței. Discursul este înecat într-o baie de sânge și putem înțelge filmele lui Tarantino ca pe o încercare de a pune violența în discurs printr-o sublimare estetică, pentru a o descătușa ulterior cu
Sânge și manieră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3970_a_5295]
-
de pauperitate vestimentară socialistă. O pereche de blugi originali reprezintă un ideal intangibil pentru biata Alina Viktorovna, care trebuie să improvizeze din nimic o ținută cât mai sexy. "CU CE M| ÎMBRAC DISEAR|?" este întrebarea ei obsesivă, arătând, pe versantul ludic și ironic al rememorării, cât de ștearsă, lipsită de culoare, cenușiu-proletară devenise existența noastră înainte de 1989. La antipodul Alinei Radu, Doina Ruști ne duce, în Ginecologii mei, direct în horror-ul dictaturii, în acel ceaușism la puterea a doua care
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
prin aceasta, esențiale) cum nu sunt prea multe la noi. Cu o sinceritate aproape crudă, dar nici o clipă inelegantă, severa profesoară de la Universitate își lasă deoparte necesarul olimpianism și pune în scenă un întreg ceremonial al tandreții. E un spirit ludic (de multe ori pomenește despre plăcerea de a fredona, în vacanțe, cântece transilvănene) dotat cu un surprinzător simț al dramatismului. Studentă fiind, se îndrăgostește iremediabil de viitorul critic și istoric literar Mircea Anghelescu (pe care inițial îl considerase ușor „infatuat
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
i-a evaluat expresia și i-a presimțit misterul, după care a consacra- t-o cu aceeași îndreptățire în lumea formelor și în aceea a bunurilor simbolice. Cutia temporală, desprinsă din istoria colectivă și din memoria individuală, cutia ca spațiu ludic și ca spațiu de rezonanță al luminii și al culorii, cutia aseptică și calofilă care-și exhibă propria desăvîrșire, și încă multe altele care nici nu mai încap în vreo definiție, au fost des investigate de artiștii români de la Ion
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Ciobanu încearcă să imprime fiecărui material, prin tehnicile specifice, forma optimă care derivă din însăși natura lui. Dar dacă îi lipsește ceva sculptorului sau, dacă nu-i lipsește, el nu și-a identificat-o încă, este imaginația ușor frivolă, bucuria ludică de a descoperi, în materia moartă, sămînța vie a unei combinații imprevizibile. Vlad Ciobanu pare ușor speriat în fața virtualității formei și atunci o alege pe cea mai puțin riscantă și cu șansele cele mai mari de a fi acceptată. Rezultatul
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
treilea, și poate cel dintîi, dintre magii bănățeni ai versurilor- Doru Ilana. Cartea ecourilor e pătrunsă de o ironie ce devine însăși substanța eului poetic; orice aplecare spre registrul înalt e imediat amendată de un demon persiflant al autoironiei. Spirit ludic prin excelență, Ilana calcă mereu cu mai multă siguranță pe drumul îngust ce desparte rîsul de plîns, fără a se hotărî să părăsească miraculosul pămînt al jocului. Rimele sale născute din vers alb și mai ales motto-urile și trimiterile
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
un simbol al exilului, o așteaptă pentru o nouă plecare: „Aud inima locomotivei/ cum bate în fiecare/ valiză” (La drum prin ploaie). Cuvintele îi rămân la îndemână și cu ele poate să-și recâștige iluzia unei patrii. Printr-un gest ludic o conduc spre puritatea mult râvnită: „de multă vreme/ am fugit// trăiesc/ în camera mea pierdută// cuvintele vin la mine/ ca-ntr-un joc de copil năzdrăvan”. De-a lungul rătăcirilor ancestrale, o pedeapsă a cărei motivație se mai păstrează
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu intenții evident ludice, o transcriere fonetica și o adaptare morfologica destul de șocantă a cuvîntului englezesc: - "nu s-a vîndut nici măcar un bilet, în ciuda promousănului făcut cu simt de răspundere" ("Național" 659, 1999, 12).
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
subțiratecă (la fel ca întreaga-i constituție), adică deloc Ťtunătoareť, cum ți-ai închipuit - poate - după autoritatea pe care i-o știai. Prinzi apoi tot felul de inflexiuni care dau seamă de inteligența elastică, finețea, ironia și, în general, simțul ludic (în sensul cel mai profund) al personajului. Spunînd personaj mă gîndesc și la faptul că Nicolae Manolescu are același stil Ťartistť" și în vorbire, cultivînd ceea ce am numit o ușoară Ťcochetărieť: nu un stil savant, desprins de oralitate, ci - în cadrul
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
și meditează frust asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o formă de exprimare
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Valentina Dima Cartea de "meditații și cugetări", Reverii lucide și aporii ludice, semnată de Vasile Tonoiu, reprezintă un demers singular în contextul celorlalte scrieri ale sale, câtă vreme pare a fi efectul însușirii lecției unui anume relativism. Amestecul de luciditate și de ludic (alegere mărturisita din titlu) reprezintă unul dintre argumente. Provocând
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
Cartea de "meditații și cugetări", Reverii lucide și aporii ludice, semnată de Vasile Tonoiu, reprezintă un demers singular în contextul celorlalte scrieri ale sale, câtă vreme pare a fi efectul însușirii lecției unui anume relativism. Amestecul de luciditate și de ludic (alegere mărturisita din titlu) reprezintă unul dintre argumente. Provocând cuvintele cu aerul că ele se lasă provocate, autorul desfășoară în fața cititorului un soi de spectacol (cu un aer demonstrativ deghizat). Par a fi trucuri vechi, - de când... literatura. Dar "dacă savantul
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
Petru Creția), tocmai pentru că avem de-a face cu un soi de inversare. Obsesia seriozității și acurateții, adecvării exprimării (și în sensul alegerii cuvântului) este vizibilă la Petru Creția și nu la Andrei Pleșu, unde exprimarea adecvării nu presupune înlăturarea ludicului. Dimpotrivă. Avantajele acestei inversări se verifică și când vine vorba despre cititor (iubitor de filosofare sau de poetizare). Dar "există un fel al cărților de a se citi între ele, departe de exegezele savante că și de lecturile naive care
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
îndreptat ochii undeva departe, din care pricina, pesemne ne-a și scăpat." Cartea se citește totuși fără suspiciuni. Nu de alta, dar "cad atunci din bibliotecile lumii dicționarele moarte... de râs." Vasile Tonoiu, Meditații și cugetări. Reverii lucide și aporii ludice. Editură Iri, București 1998, 160 pag., preț nemenționat.
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]