2,406 matches
-
cum ar spune ăla care își tunde oile la lumina unui neon aproape roz." (pag. 25) Dimensiunea "Umbrella" rămâne, din păcate, doar un pseudonim pretențios al uneia din cele trei dimensiuni cunoscute ochiului. Ea nu se află nici deasupra celor lumești (dormind pe vreo frunte, ca la Naum), nici dedesubtul lor (în abisurile cutreierate de Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu cu Submarinul lor iertat). Dimpotrivă, e aici, e lângă noi și nu e dintre cele ieșite din banalitate. Reîncălzit la temperatura
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
prin colaborarea lor absolut stupefiantă la "Ziua" politica lui Roșca-Stănescu că vor avea câștig de cauză. Imitatori servili ai stângiștilor din campusurile americane, promotori naivi ai "corectitudinii politice" de care lumea apuseană începe să se scuture ca de-o boală lumească "luată" după o beție, ei încă n-au aflat că la Washington, Berlin și Londra "marxismele" încep să fie privite la fel de jenat ca blenoragia, iar ceea ce părea "mișcare de stânga" se confundă tot mai mult cu grupuscurile galeriilor de bețivi
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
Așa stăteau lucrurile în primul său volum, din 2003, anul cârtiței galbene, așa continuau exploziv, doi ani mai târziu, în ghinga. Cât despre titlul singurei antologii publicate de el până acum, d great coman, acesta nu e decât în aparență lumesc.) O atare înclinație deviant lexicologică, filtrată mărunt prin grilă surrealistă, l-a condus, cu siguranță, la elaborarea delicatului Dicționar Mara (ghidul tatălui: 0-2 ani). Convenția e mai întâi instituită, prin toți porii, și abia apoi răsturnată. Ideea de colecție structurată
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
ortodoxe comune (crucile făcute cu abnegație de călătorii vreunui tramvai ajuns în dreptul cîte unei biserici; celebrările mai mult sau mai puțin formale ale diverșilor sfinți; slujbele, transformate în obligații de rutină, de către preoți din ce în ce mai plictisiți și mai preocupați de cele lumești) au îndepărtat enoriașii de adevăratele valori ale spiritualității ortodoxe. Lipsită de suportul spiritual, societatea românească a tranziției se scufundă tot mai adînc într-o mizerie materială și morală (munții de gunoaie care riscă să ne sufoce, corupția generalizată, tîlhăriile la
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
era comme il faut-ul de care fuge Protasov, se înțelege de minune că e un mod de viață mincinos, nu față de alții, ci față de tine însuți. Lui i se opune ispita vieții plenare, băutul pînă la fund al paharului celor lumești, în căutarea unor sensuri justificatoare. Surogat al libertății e tractirul țiganilor, unde alcoolul și petrecerea descătușează sufletele. Ideea lui Gelu Colceag de a personaliza mai accentuat companionii de pierzanie de "la țigănci", punîndu-le pe seamă extrase din nuvelele tolstoiene - Moartea
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
Domnul Nino ne-a oferit-o cu generozitate, nedorind în schimbul ei nici lauri, nici recunoaștere, pentru că ne-o dăruia din iubire, cu ceva din smerenia unui sfînt, dar și cu ceva din detașarea înțeleptului, pătruns de sentimentul deșertăciunii tuturor celor lumești. Și mai sînt convins și de faptul că Domnul Nino ne-a iertat de mult pentru ingratitudinea noastră, pentru lipsa noastră de înțelegere și de sensibilitate." Și pentru Mariana Marin, acest "senior al discreției" are o importanță specială: Ce a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
îndărătul căruia se ascunde un soi de comando demonic) apar din senin pe străzile orășelului, mai mult ca să sucească minți decât ca să comute reglatoriu poziții sociale. Misiunea ălora, asimilată unui necruțător replace all, nu ilustrează nici o sentință a vreunei justiții lumești. Dintre cei care au nenorocul de a-i întâlni, majoritatea ajung să piardă ceea ce se numește îndeobște priza la real. Ei lovesc cu cureaua în aer, se urcă pe lămpi, fac cruci peste cruci dintr-o psihoză indusă a schimbării
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
niște suliți." (Certitudinea eruptivă). Niște emanații, ca sufletele dispăruților, sînt acești translucizi oameni din vis. Apărarea de o lume instabilă, amenințînd la fiecare pas, e această delicată pierdere de corp, încercare visată de a gestiona situația cu spiritul, pe care lumeștile nu-l văd. Nu știu dar îi umplea mereu/ ca un fluid sentențios/ prestigiul golurilor arhicunoscute" (Promenada). Să fie lichid, să fie aer, acest fluid mediind între curgere, heracliteana curgere, niciodată la fel, și rarefiere? Două feluri de pierdere, de
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
altfel reiau și dezvoltă teme ale poeziilor, unele fiind foarte ușor de recunoscut. De pildă, poemul Titelblatt din Das Buch der Bilder transpare în proza De ce vrea bunul Dumnezeu să existe săraci: ambele sunt apologii ale artistului dezgolit de bunuri lumești, obligat să cânte pentru a fi luat în seamă, până la urmă, de Dumnezeu. Bogații nu sunt interesanți întru spirit, nimănui nu-i pasă ce vor, dar săracii, copiii, infirmii, străinii călători și "însuși întunericul" ascund taina care atrage prezența Domnului
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
și nu îl lasă să iasă. 3. Biserica, când este autorefentă, fără a-și da seama, crede că își menține propria lumină. Ea încetează să mai fie "mysterium lunae" și dă naștere acestui rău atât de grav care este spiritualitatea lumească (conform Lubac - Henri de Lubac, cardinal iezuit francez 1896-1991, n.r. - cel mai mare rău care i se poate petrece Bisericii). Înseamnă a trăi pentru a aduce glorie unuia sau altuia. Pentru a simplifica, există două imagini ale Bisericii: Biserica evanghelizatoare
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
care i se poate petrece Bisericii). Înseamnă a trăi pentru a aduce glorie unuia sau altuia. Pentru a simplifica, există două imagini ale Bisericii: Biserica evanghelizatoare care iese din ea însăși, "Dei verbum religiose audiens et fidenter proclamans", sau Biserica lumească care trăiește în ea însăși, din ea însăși și pentru ea însăși. Aceasta trebuie să lumineze calea pentru schimbările și reformele posibile pe care trebuie să le realizeze pentru salvarea sufletelor. 4. (În ceea ce îl privește pe următorul papă) un
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
rugăciune, golire a minții de cunoștințe savante), pe cînd latura cabasilică (de la Nicolae Cabasila) privilegiază doctrina (inteligența e o slugă indispensabilă credinței), respingînd fideismul incult. Gîndirea lui Palama e apofatică, negînd putința de a afla ceva despre Dumnezeu cu ajutorul cunoștințelor lumești, pe cînd Cabasila e mai occidental, îmbrățișînd ridicarea anafatică cu puterea minții spre Dumnezeu. Nicoleta Baciu e palamitică in pectore (în inimă), dar cabasilică în spațiul academic. Știe carte, dar mai știe că, fără rugăciune, erudiția te desparte de numenul
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
Llull, care după treizeci de ani s-a consacrat exclusiv misionarismului creștin, își trăise prima parte a vieții la Curtea infantelui Jaume de Mallorca, devenit din 1276 regele Iacob al II-lea „Cuceritorul”, și cunoștea foarte bine modul de viață „lumesc”, precum și literaturile vremii. „Romanç”-ul tradus de doamna Jana Balacciu-Matei continuă linia populară a „romanelor îndrăgostiților”, doar că acum e vorba de iubirea pasionată pentru Dumnezeu, iar modelul este în mod clar legat de mistica sufi (implicit, de cărțile creștine
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
care voia el însuși să se călugărească la bătrânețe - calea sihăstriei: „De aceea fiul vostru Blaquerna vrea să urmeze viața și regulile proorocului Ilie și a Sfântului Ioan și ale sfinților părinți care au părăsit lumea” . Paginile renunțării la viața lumească sunt scrise dramatic, cu accente care amintesc poezia ascetică a vremii: „Iubit fiu, când vei fi pustnic, ce vei mânca? Și când vestmintele pe care le vei purta se vor rupe, ce vei îmbrăca?” „Ispitirea” cu o fecioară preafrumoasă, Natana
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
era așezată o femeie bătrână ... Înțelegerea, care le citea multor discipoli filozofie și teologie”. E întâlnit, de altfel, însuși Împăratul, rătăcit - conform binecunoscutului clișeu - la vânătoare; la rândul său, acesta e convins să pună valorile teologiei mai presus de cele lumești și chiar să răspândească această revelație. În căutarea locului petru sihăstrie, tânărul călător e însoțit de diferite virtuți personaje precum Credința, Adevărul, Devoțiunea ș.a..și e încercat de diferite ispitiri, între care unele cu adevărat subtile, precum râvna studiului, sau
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
fără majusculă, e subminată din toate părțile. La acest nivel empatic, despre FEM s-ar putea afirma aproape orice. Dar lectura, atunci, n-ar mai fi lectură, ci mantică. Totuși, o cronică literară trebuie să-și respecte statutul așa-zicând lumesc. Problema cu viziunile Magdei Cârneci e că nu sunt agresive ca imagini. (Primul exemplu care-mi vine în minte pentru a mă face corect înțeles e cel al lui Ion Mureșan.) S-ar putea ca în cauză să fie asumarea
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
sec, suita zdruncinărilor afective din viața noastră. Cutare a iubit în anul cutare, a suferit în anul cutare, a fost înfrînt în anul cutare, s-a îmbolnăvit în anul cutare și a fost umilit în anul cutare. Restul gesturilor noastre lumești nu sînt decît expresia socială pe care aceste experiențe le-au luat în timp. Cartea lui Valeriu Gherghel, gazetar și profesor de filozofie la Facultatea "Al. I. Cuza" din Iași, ne spune un singur lucru: că din rîndul trăirilor cruciale
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
are un nume sinonim cu al surorii sale Colombe, dar se deosebește radical de ea. Numele lor înseamnă "porumbiță" și au conotații contradictorii, cea mai potrivită contextual fiind cea de simbol al purității și al imortalității sufletului, desprins de lucruri lumești și de păcat. Porumbelul este inima celui drept, iar ochii săi sunt termen de comparație pentru omul luminat și pur. Cea mai interesantă explicație onomastică o oferă prenumele Kakuro, ce apare în primul roman japonez, Genji Monogatari, desemnând pe cel
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
poți, eventual, descoperi valori de întremare spirituală - de întremare întru credință - dintre cele mai prețioase. Căci Bach, cum știm, este izvorul; este sensul cuvântului german preluat de nume și transferat în timp asupra operei. Didactică și artistică, pragmatică și poetică, lumească și ecleziastică, fascinantă și livrescă, actualitatea lui Bach poate fi asemuită prezenței printre noi, prezenței cotidiene, a lui Leonardo sau Shakespeare. Ne putem imagina pe noi înșine în lipsa lor? Greu de presupus. Apelînd la ei, rămânând alături de ei, putem depăși
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
acest lucru, concluzia ar fi optimistă: avem de-a face cu scriitori care au învățat în acești ani să-și gîndească produsul artistic nu doar din punctul de vedere al conținutului. Mitul scriitorului adîncit în textul abisal, indiferent la problemele lumești ale aspectului sau vînzării cărții s-a risipit de mult. Cei care încă nu cred asta să se uite la acești scriitori tineri și la felul în care ies ei în lume. Iulian Tănase și-a făcut chiar un fel
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
Mendelssohn (nepotul filosofului iluminist Moses Mendelssohn) despre muzică: "Chiar dacă orice altceva pare gol și respingător, până și cea mai mică implicare în muzică e atât de absorbantă și ne duce atât de departe de oraș, țară, pământ și toate cele lumești, încât e cu adevărat un binecuvântat dar de la Dumnezeu". Concerte mitteleuropene în Grecia, și încă în asemenea izolare, ar fi fost greu de conceput în urmă cu câțiva ani. Acum, de la mânăstirea Sfântului Nicolae (așezată pe ruinele fostului templu al
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
va obține sau nu poezie". Criză singurătății, criza societății, angoasa înaintării în "vârstă mării înțelepciuni", bolile (cosmardescul organic), pierderea relației biblice EU-TU (la G.I., existentă a devenit monologica; poetul nu crede în caracterul ei dialogic, deși mai practică, în virtutea lumescului, extazul cu CELĂLALT). Datoriile și obligațiile existențiale, scopurile lipsite de noima ridică luciditatea eului orfic la rangul de fatalitate opresiva, strivitoare: "De-atâta amar de vreme m-am zbătut și eu/ ca să ajung gură acestei peșteri/ ce vibrează de muzici
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
l-au menținut mai bine de două decenii în fruntea unor instituții-cheie precum Televiziunea, Radioul sau ziarul „România liberă”. Înainte de toate, confesiunea lui Octavian Paler are valoarea unui testament. Căci cele mai frumoase pasaje privesc despărțirea treptată de orice deprindere lumească. Închis într-un apartament cu molii, scriitorul încearcă să reducă sonorul existențial la minim: refuză tot mai des ieșirile în public sau declină invitațiile de a comenta evenimente politice „stringente”; chiar scularea din pat dimineața devine „o decizie” tot mai
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în care au fost prăjiți, cu căldările în care au fiert, cu toate celelalte pedepse! După cum pictorii curăță adeseori tablourile înnegrite de fum, de funingine și de vreme, fă și tu tot așa, iubite, cu amintirea sfinților mucenici! Când griji lumești te năpădesc și-Ți înnegresc sufletul, șterge-l cu amintirea mucenicilor. De ai această amintire în sufletul tău, nu vei mai admira bogăția, nu vei mai plânge sărăcia, nu vei lăuda slava și puterea, nu vei mai socoti nimic mare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]