6,186 matches
-
potcoava. eram fără suflare, purtați de vânt îndumnezeiți prin magicul cuvânt. Un cifru care încă nu l-am descifrat, dar care ne dă viață și ploaie pe-nserat. e tainic și divin ca marele început, pe când eram suflarea unui boț de lut. La început a fost Măria sa Cuvântul și Dumnezeu ni l-a trimis cu vântul, cu verdele solar și albastrul infinit, suntem lumină albă prefăcută-n mit. Aș vrea să fiu o literă sau o silabă, să-l port ca pe
MAGICUL CUVÂNT de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370033_a_371362]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > OM BUN Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1878 din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ca o candelă în biserica de lut este trupul meu care pâlpâie în fața ta, Doamne uit de mine nu știu cât va dura frigul rătăcește prin vene mă pierd dar nu-mi pasă drumul e plin cu oameni gestul îmi îngăduie să iau forma zilei și să respir Referință
OM BUN de TEODOR DUME în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370084_a_371413]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎNSĂMÂNȚĂTORUL Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar
ÎNSĂMÂNŢĂTORUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370363_a_371692]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi sau de-acum încolo am drepturi să schimb până și bătaia de vânt și vocea și lacrimile din ochi ca să te
CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370384_a_371713]
-
ci din încheietura mâinilor care se roagă -Nu mă lăsa! -A câta oară să îngenunchez neplecarea ta din zona Semnului de mamă? Înălțător e Sfertul de timp.... în care veioza a amuțit de plăcerea Întunerecului Referință Bibliografică: CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CINE ZICEA CĂ LUTUL NU DOARE? de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370384_a_371713]
-
trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă n-aibă în țărână! Doamne, cât ai fost de-ndurător
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
zbuciumat mereu. DIN DORURI FAC NIMB În ochii tăi mi-am găsit aripile Atârnate de o Troiță uitată Respiră nervos silaba gânavă Cerșind clipele de-altă dată. Adun pașii în palmă cu gândul la tine Genunchii, plămădiți din metanii, Calcă lutul din mine Ruginită, uitarea potrivește pumnalul flamând Mă aștern ca o toamnă Din doruri fac nimb. DACĂ-AI UITAT Dacă-ai uitat să mă iubești Lasă deschisă măcar ușa Să vânturăm pe-ascuns cenușa Iubirii care a plecat... Nu cântări
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
tragă focuri asupra lor. Au fost luați pe nepregătite. Fiecare fugea încotro vedea cu ochii. Nu se mai vedea nimic! Numai gloanțe, praf, țipete disperate... Când se termină totul, Nicolae era într-o văgăună - ca o peșteră, săpată miraculos în lut, de natură, în malul Prutului - lângă un civil, un cioban din sat. - Doamne, dar cum ați scăpat! Ați trecut apa pe bârna asta, pe care nu poate un om, să o treacă în mod normal! V-am văzut de când au
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
I. ÎNSĂMÂNȚĂTORUL, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017. Dumnezeu ne-a creat din țărână construindu-ne trupul asemenea olarului dintr-un bulgăre de lut A pus în el un sâmbure din Lumina Sa lăsându-l să dospească În unele trupuri sâmburele a prins rădăcini În altele s-a uscat În unele a crescut armonios asemenea unui copac în care fructele hrănesc În altele doar
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
catedrală pe care o inundă Imense, foste lacrimi, ce astăzi ne dezmierd. Noi sprijinim pe umeri, acum, planeta-ntreagă, Istoria lumii-ncepe atunci cînd te sărut, Deochiul celui singur, prin noi azi se dezleagă, Perechea primordială o naștem iar din lut. Te chem cu-nfrigurare, ca pe un vis ce trece, Căci mi-este încă teamă de cea care n-ai fost, Și te anunț, iubito, că lumea încă-i rece, Dar ne va fi iubirea secretul adăpost. Referință Bibliografică: ZIDIȚI
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
-mi să mă-nchin, Doamne, iartă-ne din păcate ! Laval, 2010 DOAMNE AJUTĂ-MĂ SĂ - MI IERT de Melania R.C. Atât de mult m-ai învățat Să tac, să uit și am iertat, Că pieptul mi s-a despicat În lut uscat. E fără sânge ! Sunt la apus; tot mi-e străin, Accept cu scrâșnet din destin Un ultim, durerosul spin ! Când va fi viforul alin ? Pot plânge. De ce n-ai stat sub norul meu Plăpândă minte, cu pas greu ? Cheamă
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o varietate de forme, modele, culori și motive de ceramiști și artiști din județele Vâlcea, Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum farfurii, ulcioare, căni, castroane, cești, fructiere etc. este adusă la târg de meșteri populari din localitatea Horezu: Olaru Vasilica și Țambra Georgeta, Țambra Gheorghe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
lucrate la roata manuală, din pământ de pe malul Oltețului, de la o adâncime de vreo 3 metri, săpat, udat de 3-4 ori, lăsat la dospit 2-3 zile, dat prin malaxor, frământat, curățat de impurități. După ce iau forma vasului dorit, obiectele de lut umed se lasă la zvântat, după care urmează scăldatul, adică se dă fondul cu vopsea naturală, extrasă dintr-un pământ special, numit rușală, de la adâncime de 6 metri amestecat cu humă de Medgidia. Vasele astfel obținute se decorează și sunt
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
zonă, icoane vechi, tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
albastru, bleu, verde, iar porumbeii tradiționali sunt înlocuiți de cocoși. Dumnealor ne dezvăluie și secretul folosirii oalelor de sarmale care se ung în interior cu untură, se umplu cu apă și se lasă 24 de ore, înainte de prima folosire, dacă lutul este ars de 2 ori și unse cu untură și lăsate 20 de minute înainte de fiecare folosire, dacă lutul este ars numai o dată. O foarte mare diversitate se constată și în expoziția lui Balasz Ferenc, care impresionează prin candelele de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
care se ung în interior cu untură, se umplu cu apă și se lasă 24 de ore, înainte de prima folosire, dacă lutul este ars de 2 ori și unse cu untură și lăsate 20 de minute înainte de fiecare folosire, dacă lutul este ars numai o dată. O foarte mare diversitate se constată și în expoziția lui Balasz Ferenc, care impresionează prin candelele de ceramică în formă de dovleac, cu sculptură chip de om, în culoarea lutului, vasele pe fond maro închis, cu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de minute înainte de fiecare folosire, dacă lutul este ars numai o dată. O foarte mare diversitate se constată și în expoziția lui Balasz Ferenc, care impresionează prin candelele de ceramică în formă de dovleac, cu sculptură chip de om, în culoarea lutului, vasele pe fond maro închis, cu florea-soarelui de culoare crem, vase de sarmale în motive geometrice. Produsele aduse la târg de Sasz Imre se remarcă printr-o simplitate cromatică foarte mare, fiind realizate într-o singură culoare naturală, culoarea lutului
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
lutului, vasele pe fond maro închis, cu florea-soarelui de culoare crem, vase de sarmale în motive geometrice. Produsele aduse la târg de Sasz Imre se remarcă printr-o simplitate cromatică foarte mare, fiind realizate într-o singură culoare naturală, culoarea lutului și două nuanțe de maro, iar motivele florale, lalele și margarete, și geometrice, nu mai sunt pictate, ci sculptate. Molnos Laszlo păstrează motivele florale tradiționale, dar nepictate, ci sculptate, în culori de maro, alb, natur. Uneori tradiția și inovația se
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
de Corund cu material și glazură din import, manifestând preferință pentru modelul lusitan portughez, din secolul al XVII-lea. Elemente de noutate se observă și în expoziția lui Sillo Attila, din Miercurea-Ciuc care lucrează într-o singură culoare, aceea a lutului ars, modele sculptate, cât și desenate: frunze, capul de zimbru, rață, cocoș, căprioară, spirale. Pe lângă obiecte de uz casnic și decorativ, prezente aproape în toată țara, ceramica de Corund înregistrează și forme originale, precum candelele sau felinarele în formă de
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Sârbulescu Nicoleta, Râmnicu-Vâlcea. O îmbinare între meșteșug străvechi și imaginație proprie oferă și Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, în expoziția din podoabe de ceramică, ce au la bază forme și ornamente populare, prelucrate și adaptate după fantezie proprie, modelate din lut ars și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
erminia bizantină. În picturile dumneaei predomină scenele biblice specifice sărbătorilor de Crăciun și de Paști. Ramele tablourilor au un concept unic cu sculptură în tipologie bizantină. Alina Coconu, Alimpești, județul Gorj, poet, prozator, pictor, realizează picturi pe coajă de copac, lut, ceramică, piatră, lemn, inclusiv o albie foarte veche a bunicii, care pentru ea simbolizează albia râului în care a fost botezat Iisus. Prelucrarea lemnului este reprezentată de o mulțime de meșteșugari din județele Vâlcea și Argeș, precum: Stancu Stana, Stancu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
fiecare strofă încheindu-se cu un vers scurt și concludent artistic, asupra ideii din strofa respectivă. Este poezia ,,Privim în zare” Chipul mamei este descris deosebit de plastic în versuri meșteșugit alcătuite. Mama poartă pe umeri ,,un greu cu rădăcini de lut”. Acest vers sublim spune chiar prea mult din viața mamei adorate. Poezia ,,Mă uit la mama”. Dar nici icoana tatălui nu este uitată. Acest tată este asemuit cu o sâmbătă plină de strădania și de izbânda muncii alături de cei dragi
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
astăzi, a tăcut, E candelă-ntreruptă-n iarnă, Ce pâlpâie firav, cu glasul mut, Dureri ascunse să își cearnă. O adiere blândă din trecut Făcu tăcerile s-aștearnă. Cântecul lirei, astăzi, a tăcut, E candelă-ntreruptă-n iarnă. Trecându-și viața în fulg de lut, Și el se stinge sub lucarnă, Iar universul se răstoarnă, Căci candelă, s-aprindă n-a putut... Cântecul lirei, astăzi, a tăcut. Referință Bibliografică: Rondelul lirei / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016
RONDELUL LIREI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369324_a_370653]