7,613 matches
-
lui și care, laolaltă cu talentele ținute tăinuite până la pensionare, i-au ajutat să parvină, urcând cu sprinteneală treaptă cu treaptă pe scara socială. Cu chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris la Drept la o universitate privată din capitala Ardealului. Nu-i convenea să devină coleg cu „toții tâmpiții“ și cu „pârliții“ și restul de coate-goale, progenituri proletare, dar n-avu ce face; mai
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
se află în haină de sărbătoare acum, la împlinirea a douăzeci ani de rodnică activitate spirituală și culturală!... Ne aducem aminte cu vădite emoții de anii formării teologice a atâtor generații de studenți printre care mă număr și eu cu mândrie și sinceră bucurie, de părinții profesori care ne-au format și care nu au fost doar profesori ci și părinți - care cu devotamentul, dragostea și profesionalismul lor ne-au descoperit și deslușit Tainele Revelației Divine!... Constatăm acum că această instituție
FACULTATEA DE TEOLOGIE DIN OARADEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364625_a_365954]
-
înguste, însfârșit pietruite, din câte spuneau gurile rele, cu banii milionarului armean. Mirării mele de copil împiedicat, cu ochii tot pe sus, după cireșele promise de tăblița indicatoare, i-a pus capăt tata, de la bun început, cu un soi de mândrie pe care atunci n-am priceput-o: „Strada poartă numele unei cote din Moldova, unde s-au dat lupte grele în Primul Mondial, și unde au pierit 14.000 de ostași români. A curs mult sânge românesc, dar dușmanul austro-ungar
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
calea spre Credință Sunt daruri azi uitate și oarbe în priviri... Te vindem ca și-atunci, căci am uitat urgia Ce s-a dezlănțuit în ceruri și în om. A doua coborâre de Sus a Lui Messia Ne va strivi mândria și mugurii din pom... Nu merităm ce-avem , nu știm să prețuim Viața ce-am primit la ceas de răstignire... Iisuse , te-am uitat , ai cui suntem nu știm! Nici unde ne-ndreptăm și nici spre ce zidire... Referință Bibliografică
IISUSE, TE-AM UITAT! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364694_a_366023]
-
acele forme exterioare ale virtuții, „binele” săvârșit cu multă exactitate (până în cele mai mici detalii), nu fac decât să-l închidă și mai mult pe om în egoismul său, în închinarea la propriul eu, nefiind altceva decât o expresie a mândriei. Dificultatea cea mai mare apare atunci când un astfel de împlinitor al legii, trece, cel puțin în ochii lui, drept un om religios, un om care crede în Dumnezeu și Îi face voia. Este de la sine înțeles că, în afara măgulirii propriului
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
Taine, ducând în cele din urmă la nepăsare, consecințele sunt importante: Sfânta Euharistie este privită exclusiv ca o răsplată a eforturilor proprii de îmbunătățire a vieții - cineva se împărtășește pentru că merită acest lucru, existând astfel pericolul de a cădea în mândrie (de vreme ce, pentru a te împărtăși trebuie să devii vrednic ). În realitate, așa cum spun rugăciunile din cadrul Sfintei Liturghii, cele pregătitoare pentru primirea trupului și sângelui lui Hristos ca și cele de mulțumire, împărtășirea are drept scop întărirea și creșterea în viața
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
mai buni prieteni, ceea ce poate stârni semnale false în jurul lor, cum că n-ar putea fi adevărată această relație liberă și dezinteresata, și alte cazuri când relația nu s-a terminat în cei mai buni termeni, le-a fost sifonata mândria, s-a dus respectul, poate n-au fost cei mai sinceri unul cu celălalt sau cu sentimentele lor, si nu vor să mai audă unul de celălalt. Ambele cazuri nu sunt de acuzat, depinde de fiecare cum se simte confortabil
SFATURILE UNUI PSIHOLOG. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364776_a_366105]
-
totuși. Dar, maturitatea fiecăruia are schemă diferită, si este diferită în funcție de percepția asupra a tot ce-l înconjoară, educație, cultura și alți factori. De-a lungul timpul, am trecut prin toate etapele, când aveam dreptul să-mi fie "sifonata" imaginea, mândria, si toate cele, dar în timp, de-a lungul experiențelor care și-au pus amprenta asupra mea, oamenii pe care i-am întâlnit, prin toată lumea, am inceput sa vad totul într-o altă lumină. Cand trecutul nu te strânge de
SFATURILE UNUI PSIHOLOG. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364776_a_366105]
-
mare, în care Petrișor era hotărât să afle dacă dragostea lui era împărtășită de fata iubită. Spre seară a venit în salon, îmbrăcat foarte elegant și cu un buchet superb de trandafiri roșii. Stela și-a privit cu dragoste și mândrie băiatul. Moștenise statura tatălui, părul rebel și pielea arămie. Ochii verzi semănau foare mult cu ai ei ca și privirea blândă. L-a îmbrățișat urându-i succces și l-a rugat ca în cazul unui refuz să fie puternic și
UN ALT FRAGMENT DIN CARTEA....DOAR IUBIREA RĂMÂNE.. de SILVIA KATZ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364772_a_366101]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
țară să zdruncine, Au găsit pe-a mea moșie, Oseminte din vecie. România este una! Inima-i pulsează-ntr-una. Glasul ei s-aude-n lume, Prin savanții de renume. Suntem frați născuți de-o mamă, Prin unire n-avem teamă! Pe frunte purtăm mândria, Inima ni-e România! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: INIMA NI-E ROMÂNIA / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1328, Anul IV, 20 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > VIITORUL ȘI MÂNDRIA ȚĂRII! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului VIITORUL ȘI MÂNDRIA ȚĂRII! Copii fiind eram viitorul țării! Căci și pe atunci aveam un rege care ne iubea, dar ne trimitea părinții pe
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
Acasa > Manuscris > Impresii > VIITORUL ȘI MÂNDRIA ȚĂRII! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului VIITORUL ȘI MÂNDRIA ȚĂRII! Copii fiind eram viitorul țării! Căci și pe atunci aveam un rege care ne iubea, dar ne trimitea părinții pe frontul de Est în primă fază, iar în faza a doua pe cel din Vest. Mulți s-au jertfit
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
politicieni care le promiteau părinților noștri verzi și uscate, din palatele lor somptuoase, sau de la tribuna parlamentului, ce e drept mai mic decât cel de astăzi! Vremea a trecut și am devenit la rândul nostru din copii, tineri care devenisem ,,mândria” țării, mergând pe acele celebre șantiere unde se muncea doar pe o salopetă și un castron de mâncare destul de insuficientă. Noii conducători nu erau nici burghezi, nici chiaburi, ci erau de ai noștri, muncitori și țărani transformați peste noapte în
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
să ne plângem, de parcă Divinitatea nu ne mai aude. Oare se împlinește acel citat din Biblie? ,,Celui ce are, să i se mai dea, iar celui ce nu are, să i se ia și ce are” Referință Bibliografică: VIITORUL ȘI MÂNDRIA ȚĂRII! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1305, Anul IV, 28 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
VIITORUL ŞI MÂNDRIA ŢĂRII! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349512_a_350841]
-
La un moment dat, Gică a prins un ciortan[xviii]de peste un kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar nici eu nu eram mai prejos, căci moacele prinse seara trecută erau mândria mea! Prin copaci fâlfâiau tot felul de păsări de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara se auzeau niște țipete care ne înfiorau și ne făceau să ne simțim bizar. Apa
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
Succesul acestor evenimente culturale depinde foarte mult de creativitatea și energia organizatorilor. Cu riscul de a ne laudă singuri, pot spune că niciunul dintre programele anterioare (Kenia, Coreea de Sud, Turcia) nu a avut succesul Anului României. Asta se datorează, poate, si mândriei noastre naționale. Noi, profesorii români, am fost foarte activi în a promova o imagine foarte pozitivă a României, care să trezească interesul studenților și al colegilor noștri americani. De exemplu, deschiderea oficială a Anului României, în data de 13 octombrie
ANUL ROMANIEI LA KENNESAW STATE UNIVERSITY de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349592_a_350921]
-
19.IX.1962) Prof. Dr. Mircea Eliade (Chicago) *** Azi mi s-a împlinit o mare dorință. Vizita la Biblioteca Română a întrecut așteptările mele și m-a bucurat din tot sufletul. Dee domnul ca această operă să tot crească, spre mândria noastră, ca mărturie pe pământ stră in a României libere (18 martie 1962) Ileana, Principesă a României *** Între aceste rafturi cu cărți continuă să crească în libertate sufletul cel adevărat al Țării de departe. Cine, în exil, vrea să ia
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
această ctitorie românească, dar găsind-o acum, după o lipsă de ani de zile, atât de frumos așezată și organizată în mod atât de remarcabil, îndrăznesc să spun că nu există o înfăptuire de care exilații români să se poată mândrii mai mult. Bravo realizatorilor. Suntem mândrii de ei! Dr. Neagu Djuvara (Paris) *** Cu prilejul vizitei pe care am făcut-o azi la Biblioteca Românească din Freiburg am rămas impresionat de bogăția și varietatea materialelor adunate aici ani de-a rândul
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
acum, după o lipsă de ani de zile, atât de frumos așezată și organizată în mod atât de remarcabil, îndrăznesc să spun că nu există o înfăptuire de care exilații români să se poată mândrii mai mult. Bravo realizatorilor. Suntem mândrii de ei! Dr. Neagu Djuvara (Paris) *** Cu prilejul vizitei pe care am făcut-o azi la Biblioteca Românească din Freiburg am rămas impresionat de bogăția și varietatea materialelor adunate aici ani de-a rândul...Sper că acest lăcaș de cultură
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
mă mai gândesc și la mine. Lucram, studiam și când mai aveam un pic de timp liber scriam ce mă framânta. Asta e de fapt, poezia mea, o serie de frământări și uneori, răspunsuri. Nu spun aceste lucruri dintr-o mândrie deșănțată, le spun cu modestie, așteptând critici.... Ceea ce nu știu, de regulă, o bună parte dintre oameni, sau nu vor să știe, este că scriitorul este și el un om obișnuit, la fel ca și ceilalți, doar înzestrat de Cel-de-Sus
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
și italiană..., dar tot prea puține pentru un volum - traducătorii au renunțat... Ca să concluzionez, poeziile mele au fost cerute de traducător pentru a fi tălmăcite și nu invers, ceea ce e mare lucru! Cât despre cititori, ei le-au primit cu mândrie aș spune, pentru că pot citi în limba lor. Și ceea ce au citit le-a plăcut, au vibrat odată cu mine. „Nu poți mulțumi pe toată lumea” - Ce rol are cititorul, atunci când scrii? - Dacă m-aș gândi la cititor... atunci nu aș mai
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
exemplu generațiilor care vin după tine, să faci în așa fel încât mesajul tău să ajungă la ei, și mă bucur din tot sufletul că pot face acest lucru. Cineva trebuie să îi învețe să fie români, și să fie mândrii de acest lucru. Mara Circiu: Aveți vreun artist preferat? Vă plac și alte zone folclorice? Niculina Stoican: Nicoleta Voica, pentru că ea este nu numai o persoană care a trăit și s-a adaptat societății americane, dar și un om minunat
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
îi învăț să iubească cântecul popular românesc, tradiția și obiceiurile noastre, să fie români și să iubească România. Îmi doresc să fiu o bună profesoară, sau realizatoare de emisiuni care să dea tinerilor șansă de a se afirma, insuflandu-le mândria de a fi român. Mara Circiu: Exceptând muzică populară, ce alt gen de muzică preferați? Niculina Stoican: Ascult cu plăcere orice gen muzical, inclusiv muzică ce o asculta fiul meu J Mara Circiu: De unde va culegeți piesele și costumele populare
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânăra mireasă, mama cu amor Fii tăi trăiască numai în frăție Că a nopții stele, că ai zilei zori Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o limba de clopot Ca un dangăt de clopot Ce se revarsă și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]