3,280 matches
-
ianuarie 1959. Coșul cântărind aproximativ 40 de kilograme, conținea 50 de daruri, câte unul pentru fiecare an al Revoluției. Printre acestea sticle de rom, de toate vârstele și culorile și diverse alte pro-duse "cu circuit redus" ale Cubei. Prins de mânerul coșului un plic oficial, cu o felicitare reprezentând "Plaza de la Revolu-cion" din Havana și o prețioasă semnătură Fidel Castro! De reținut că a doua zi după "coșul lui Fidel", am primit un coș de la "fratele Raul", "El Presidente", din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
salt înainte. * Cizmarul își bate singur cuie în talpă. * A scos castanele din foc cu mâna altuia, dar tot el s-a fript. * Trufașul nu e un cultivator de trufe, ci de trufie. * Fotbalul se joacă pe... bani. * Calul cu mânere nu mănâncă fân. * Calul Troian mănâncă soldați. * Istoria nu e o antologie de povestiri, ci de drame. * Nici o agenție turistică nu organizează călătorii pe hartă. * Drumul drept nu e neapărat și direct. * Cei născuți la aceeași dată nu sunt întotdeauna
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
oricât? Vezi-doamne, ei au bani. Erau țigani din ăia cu chimir, cu pălării mari. Ungureni. Noi facem pentru nevoiași, nu sofisticate. Pentru mofturoși. Sunt și sicrie de șaișpe milioane. Frumos pe-afară, scoate ochii omului. Le pune un fel de mânere. Și ce sens au ele, tot acolo-l bagă! Tot pământ toarnă peste el! Sigur că e o slujbă ingrată, da’ și popa și doctoru’ n-au la fel? Am dat și pe datorie, nu să-i cer buletinu’, mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trăsură, cu caroseria din pai Împletit și În care frumosul berbant de până mai deunăzi, Tilică Burileanu, mecenatul poeților noștri simbo liști, În jachetă pe talie, melon gris-perle și barba deretecată fir-de-a-fir, sta rezemat și țeapăn, cu palmele Înmănușate, pe mânerul de aur al bastonului său de jonc. Primele demonstrații de cinematograf (curând după botezul său, În flăcări și În sânge, la Bazarul de Caritate din Paris, unde a pierit floarea armorialului Franței), oferite gratuit trecători lor indiferenți la vitrina ziarului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aventures galantes. și am fost pasagerul ultimului tramvai cu un cal, care oprea grațios la scară, În fața casei, când cucoanele noastre, cu rochii Împiedicate și cu pălării cloche, Îi făceau semn vizitiului ridi când umbreluța lor de mătase și cu mâner lung de baga; cum și al ultimului tramvai cu patru cai, de ham și cetlăiași, care urca, În plesnete de bici și chiote, strada Câmpineanu pe lângă Teatrul Național, și al cărui taxator de pe vremuri m-a recu noscut deunăzi ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu glas aspru care este mașina în care se află Ilie Ilașcu și dispune să fie coborâte toate bagajele sale. Ilie Ilașcu, cu soția Nina și cu cele două fiice, Olguța și Tania, aveau două valize mici cu rotile și mâner și patru cutii de carton, mici și ele. Acesta era tot bagajul. șeful vămii insistă, nevenindu-i a crede că au atât de puțin bagaj. Nu înțelegea și, ca el, mulți nu vor înțelege vreodată ce imensă bogăție poartă cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și atunci profitam să-i fac un pic de învățătură morală zicându-i: „Și până când o să purtați cizme lustruite, galoane și chipiu chipeș, că eu numai cu atâta și asemenea satisfacție nu aș suporta viața și m-aș spânzura de mânerul de la broasca ușii!?”. Iar securistul îmi răspundea: „Nu-mi pun astfel de întrebări”. Ca să mă constrângă la declarații în anchetă, l-au arestat pe tatăl meu, pe mama mea, pe sora mea Elisabeta, pe fratele meu Francisc și pe cumnata
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
un accident în timpul filmărilor? Membrii comunității Amish, așa cum mi-a sugerat ulterior telefonic un amic din Statele Unite? Dandy bizari, la fel ca profesorul de universitate din Geneva, care se plimba pe holuri cu ghetre, vestă de catifea și baston cu mâner de fildeș? Cert este faptul că amândoi erau foarte frumoși și foarte puri, așa cum stăteau ei acolo în așteptare, în ciuda bolii și suferinței degajate de cei din jur. Nu pot uita ușor această imagine, scriu ca și cum aș dori să scap
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nimeni de ce, două valize grele între Timișoara și Beiuș; vecinele de pe Ion Vasi, Tantiarsici și Oberneni, se întorceau vinerea de la piață încovoiate de niște coșuri din pai împletit; doamna Türbach și fetele Klein cărau și ele plase de sfoară cu mânere rotunde de lemn, adică țechere sau nețuri, dar uneori le mai atârnau de ghidonul bicicletelor Diamant; Pipoștante, profesoara de pian de la colț, abia târa un cărucior de fier în care vecinii îi puneau lemne, cartofi sau cărbuni și care zdroncănea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
care, în ochii mei, erau cele mai însemnate și mai puternice făpturi de pe pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
plastic. Coșurile - dreptunghiulare sau rotunde - erau turnate în diferite modele, care cu găurele pur și simplu, care mai fanteziste (cu pătrate, cu cercuri sau cu flori). Arătau ca niște cufărașe sau ca două farfurii adânci lipite una de alta, cu mânere cam tari și tăioase, tot din plastic, ce se închideau cu un țumburuș - și el din plastic. Dopușorul ăsta se vâra într-o mică gaură și făcea cumva înfundat pac, chestie care mă îmbăta de plăcere. Așa că, pe la 12-13 ani
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
au spălat minuțios mai întâi fiecare în parte, apoi una pe alta, s-au jucat în fel și chip fără să ne piardă din priviri. Cea mai în vârstă dintre ele posedă îndemânarea umană de a deschide ușile, sărind pe mânere după o tehnică bine însușită. Timpul petrecut cu finii mei în acel cadru natural odihnitor și relaxant mi-a favorizat câteva reflecții. După coborârea pe pământ viața lor se scurge cu suprasolicitarea energiei trupești pentru acoperirea treburilor care nu se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mic, mi-a indicat confecționarea unei dălți din acul de la mașina de cusut, fiind și un material bun, tratat termic foarte bine. Începusem să-mi procur diferite dălți sau să le confecționez, dălți care-mi erau necesare pentru a ciopli; mânerele le confecționam la serviciu pe strung. Astfel începusem să am o mică trusă de scule. Debutul În 1997, fiind un an cam greu, care s-a terminat cu un divorț, punând capăt unei căsătorii nereușite, având mai puține obligații și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-l afară din cabinet! explodez eu cu gîndul la durerea de cap care mă mai încearcă. Asta se întîmplă numai în literatura ta, iubitule! Ba și-n viață, spun încet, încruntîndu-mă la vederea celor două cuțite cu lama lată și mînerul alb, ca de fildeș, puse de Livia pe masă, pentru micul dejun. Unde naiba am mai văzut cuțitele astea?!", mă întreb, privind cum în albul mînerului se pierd cîteva firișoare negre, ca niște vene. În viață! rîde Livia. Domnul confundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-n viață, spun încet, încruntîndu-mă la vederea celor două cuțite cu lama lată și mînerul alb, ca de fildeș, puse de Livia pe masă, pentru micul dejun. Unde naiba am mai văzut cuțitele astea?!", mă întreb, privind cum în albul mînerului se pierd cîteva firișoare negre, ca niște vene. În viață! rîde Livia. Domnul confundă viața cu literatura scrisă de dumnealui în parfum de vodcă și aburi de cafea. Ca după aceea să vină pe la miezul nopții la urgență, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe o măsuță, în holul apartamentului Liviei. Acolo le-am uitat. Acum vreau să intru în birou, așa că merg în atelierul mecanic și-l caut pe Ghiță. Îl găsesc pitit într-un cotlon al magaziei de materiale, frecînd de zor mînerul unui cuțit de bucătărie. Cînd mă vede, încearcă să strecoare cuțitul sub niște cutii cu rulmenți, dar îi fac semn să mi-l dea, rămînînd cu palma desfăcută, întinsă poruncitor spre el. Uf! se înciudează mecanicul. Nu mai apuc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
are? — Habar n-am, zic nesigură. E a familiei lor de mult timp. Trag de șnurul clopoțelului să văd dacă nu cumva, prin absurd, a fost reparat - dar, evident, nu l-a reparat nici naiba. Bat de câteva ori cu mânerul greu de metal și, când nici de această dată nu primesc nici un răspuns, împing ușa și intru în holul uriaș pardosit cu lespezi, unde un labrador bătrân doarme lângă focul care trosnește. — Alo strig. Suze? Brusc, îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
habar n-au de nimic. Cred că n-a gătit nimic în viața ei! E o tigaie, spun amabilă. Se folosește pentru a prăji diverse chestii în ea. — OK. Și asta? Ridică alt recipient, cu o suprafață striată și două mânere mari. La naiba. Ce-o mai fi și chestia asta? — Ăă... cred că... e o... formă pentru... o tigaie pentru... omletă. — Aha. Se uită la ea confuză și eu mă retrag cât pot de rapid. Trec de o vitrină cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
imediată, așa cum mi-a sugerat și Bud. Mă îndrept, cu un sentiment plăcut de om matur, spre vitrinele cu articole de bucătărie și încep să mă uit cu atenție pe rafturi. Ooo. Clești pentru homar! Ia să-i cer! Și mânerele astea super simpatice pentru porumb fiert Și margaretele astea de plastic, atât de drăgălașe. Nu știu la ce folosesc, dar arată atât de drăguț! Notez cu grijă numerele acestora pe listă. OK. Altceva? Mă uit iar în jur și atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cinci ani” (Cronica Ghiculeștilor) și l-ar fi „muncit [...] În chipul muncilor domnului Iisus Hristos” (Ion Neculce). Apoi, l-ar fi pus Într-un butoi și, Înțepându-l În mai multe locuri cu niște scule speciale („trei Înfipte Într-un mâner de lemn”), ar fi colectat tot sângele În putină. „Sângele l-au Împărțit, punându-l În butoiașe, și l-au trimis marelui haham din Cracovia și hahamului din Dubăsari, iar un butoiaș cu sânge l-au Îngropat În pivniță.” Procesul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mea a fost aruncată de pe scaunul din dreaptafață prin lunetă, iar eu m-am trezit în spatele scaunului din față și mă chinuiam să deschid portiera mașinii dar nu puteam să înțeleg poziția în care mă aflam și de ce nu găsesc mânerul să deschid ușa. Dumnezeu a lucrat în așa fel ca soția mea să fie aruncată din mașină, având doar o ușoară contuzie la genunchiul stâng și cu o eșarfă pe care o avea la gât, a reușit să facă semn
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
marginea viei, lucernă ce fusese cosită de trei ori dar acum, după ploile din septembrie arăta ca primăvara. Culesul l-au început de la hotarul cu Ion Cârlan, primele coșuri au fost golite în zdroghitoarea pusă peste gura căzii; Gheorghiță învârtind mânerul ciorchinii erau striviți între cele două suluri de lemn crestate ce se roteau. Primul must din recolta anului 1938 se scurgea în cadă. Degustarea primei căni s-a făcut după ce au mâncat cîte o felie de pâine proaspătă, dintr-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-se s) execute un incredibil num)r de echilibristic). Altfel spus, nici un popor nu este nevoit s) fac) atâtea eforturi și la atâtea niveluri că acesta. În mai puțin de treizeci de ani, israelienii au creat o tar) modern) - cu mânere la uși și balamale, cu instalații sanitare și accesorii electrice, cu muzic) de camer), avioane, c)ni de ceai... Este deopotriv) un stat militarizat și o societate cultivat), are un caracter atât spartan, cât și atenian. Încearc) s) le fac
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pe care și-l ridica În față - acel gest grațios al unei doamne din St. Petersburg, În timpul călătoriilor de iarnă. Voluminoasa blană de urs care o acoperea până la talie era prinsă În două colțuri, prin niște inele, de cele două mânere laterale ale spătarului scund al banchetei pe care ședea. Și În spatele ei, ținându-se de aceste mânere, stătea În picioare pe un suport Îngust, deasupra extremităților din spate ale tălpilor saniei, un valet cu pălărie cu cocardă. Urmărind În continuare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
călătoriilor de iarnă. Voluminoasa blană de urs care o acoperea până la talie era prinsă În două colțuri, prin niște inele, de cele două mânere laterale ale spătarului scund al banchetei pe care ședea. Și În spatele ei, ținându-se de aceste mânere, stătea În picioare pe un suport Îngust, deasupra extremităților din spate ale tălpilor saniei, un valet cu pălărie cu cocardă. Urmărind În continuare sania, am văzut-o oprindu-se la magazinul Treumann (ustensile de scris, brelocuri de bronz, cărți de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]