3,017 matches
-
capodopere au fost transportate intacte și așa ni s-a transmis cîte ceva din mărețiile acestui fantastic oraș. La muzeul din Aachen puteți vedea cîte ceva din măreția Imperiului Roman de Răsărit. Finețea, fantezia, dragostea de Dumnezeu, nemaipomenita tehnologie și măiestrie a acelor vremuri ne sînt dezvăluite plenar, lăsîndu-ne muți de uimire. Cruciații au jefuit și distrus în mod barbar, așa cum au făcut-o în anul 1453, la 29 mai și barbarii musulmani, conduși de Mohamed Cel Mare. Papa Inocențiu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sărut mîna, nu... Eu nu... Vă rog! Îmi era jenă de faptul că eram desculț și praful crea dubii asupra frecvenței spălării picioarelor. M-a uimit fragilitatea ceșcuțelor și gustul cafelei. Nu înțelegeam gusturile celor din elita românimii, dar admiram măiestria cu care erau făcute micuțele cupe din porțelan. Cum serveam cafeaua, a intrat în cameră și Vasilică. Imediat i s-a pus o ceșcuță în față și el mi-a oferit un model de comportament în înalta societate. Era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nici dorințe măgărești. Seara a fost reușită. Vasilică era un profesor care știa și toaca în cer, iar Katia povestea de satul său situat la vreo 60 km de Moscova. Și unul și celălalt te fascinau cu povești interesante, cu măiestria vorbei și cu blîndețea din controverse. Am avut și eu ocazia să spun cîteva minciuni mai agălizate și îmbîrligate, ca să ies în evidență. Sînt sigur, acum cînd scriu, că oamenii aceia erau înțelegători cu mine. După ce termin cu poveștile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iluminată de becuri ascunse în globuri alburii, mari cît o minge de fotbal. Privesc cu atenție florile, arbuștii, arborii. Nici o mișcare, doar frunze izolate se mișcă inexplicabil. Simt pînă și cum dorm păsărelele, care ziua se foiesc și cîntă cu măiestrie. În fața mea este un mango maiestuos. Are fructe galbene, coapte, dar și altele în curs de creștere. Ciudat mai este copacul ăsta! Anul trecut a înflorit în luna februarie și fructele erau coapte în luna iunie. Anul ăsta a înflorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
păhărel de rom... deși pe căldura și umezeala asta... Da, cu plăcere. Cine știe, poate o s-o vezi și tu așa cum am văzut-o eu...atunci, înainte de a se naște, mai adaugă el inutil. Dar eu o văd de o măiestrie desăvîrșită, mai grozavă nici Obatalá, creatorul lumii, n-o putea face... Diaz se îngîndurează și adaugă ca pentru el: Dar mie îmi și vorbeau... Ceee? Doamne, ce spuneau? sar ca ars. Nu știu, nu țin minte... Atunci, mai toarnă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cronologia și morfologia operelor de artă paleolitice, pe care o împarte în cinci perioade, începând cu epoca prefigurativă (~ 50000), urmată de epoca primitivă (~ 30000), în care apar figuri puternic stilizate, perioada arhaică (în jur de 20000-15000) caracterizată printr-o mare măiestrie tehnică, perioada clasică (în magdalenian, cea ~ 15000-11000) cu un realism al formelor foarte accentuat, pentru a intra în declin și a se stinge în perioada târzie (cea-10000). 22 H. Begouen și N. Casteret au reconstruit un întreg ritual plecând de la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fascinează pe cercetători de mai bine de un secol, într-adevăr, nu putem privi o bună fotografie a aliniamentelor de la Carnac sau a triliților gigantici de la Stonehenge, fără să nu ne întrebăm despre scopul și semnificația lor. Rămâi încremenit în fața măiestriei tehnologice a acestor agricultori din epoca pietrei șlefuite. Curn au reușit să înalțe la verticală blocuri de 300 de tone și să ridice lespezi de 100 de tone? În plus, asemenea monumente nu sunt izolate. Ele fac parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și, la întrebarea mea dacă am față de Râmaru sau de Pablo Escobar, baba a început să bâjbâie. S-a încheiat mai bine la capot, mi-a studiat apoi geanta în care putea descoperi, Doamne ferește, câteva hartane de prunc tranșat cu măiestrie și a zis că nu contează, tot o față de om de nimic am. Las’ că știu io cum sunteți toți ăștia, intrați prin blocuri și umpleți cutiile poștale cu fluturași și pliante de-alea de la Metro. Dintr-o dată căpătasem un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a fost respinsă, motivându-se că Hemingway "nu este un mare scriitor și nu a scris un roman cu adevărat admirabil", în octombrie 1954 discuția Comitetului a durat mai puțin de jumătate de oră, premiul Nobel fiindu-i decernat" pentru măiestria artei narative a scrierilor, cel mai recent demonstrate în "Bătrânul și marea" și pentru influența pe care a exercitat-o în stilul contemporan"! După cele două accidente de avion suferite în Africa, în urma cărora presa internațională a și publicat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
acest perimetru, erau grupate toate instituțiile din sat: sfatul popular, miliția, școala, dispensarul și cooperativa de consum. Erau cele mai frumoase clădiri, acoperite cu tablă zincată, unde meșterii germani dar nu numai și-au valorificat în cel mai înalt grad măiestria în arta construcției. Vara, acoperișurile zincate reflectau lumina solară cu atâta strălucire, încât te orbeau. Tot vara, în fața fiecărei case râdeau grădinițele cu flori. Alte flori încântătoare împodobeau fațadele construcțiilor, încât îți făcea impresia că te afli în peisajul mirific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lui Cupidon subscria din toată inima la ideea că "Iubirea este cea mai frumoasă muzică din partitura vieții. Fără ea ai fi un etern afon în corul imens al omenirii." (Roque Shneider), precum și citatul biblic atât de cunoscut, șlefuit cu măiestrie de autorul Moromeților: "Dacă dragoste nu e, nimic nu e."(Corinteni) Cel mai mic membru al familiei Condor era Doina, colegă de clasă cu mine, într-a șaptea. Fata asta avea o bunică; și tocmai despre această doamnă de vârsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
prinți și miniștri din Orașul de Aur, ajunsese și la palat, la Hrad, mai povestea tata, lucrase chiar și pentru episcopi și cardinali, la Strahov. Păcat că-l trăsese ața aici, înapoi, acasă. Aici n-avea cum să-și arate măiestria, ca în capitala aceea europeană, aici croia încălțări obișnuite pentru oameni obișnuiți, iar în anii din urmă nu prea mai avea decât comenzi de încălțări ieftine pentru oameni necăjiți. Și situația asta îi umplea sufletul de amărăciune, îl îmbolnăvea pur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
își făcea munca în cele opt ore de program și apoi se închidea în casă, nu mai vorbea cu nimeni, aproape nu mai mânca și nu mai bea. Suferise el și până atunci, că nu mai existau clienți pe măsura măiestriei sale, dar acum deja i se părea că viața lui își pierduse orice rost. Două luni s-au scurs astfel, apoi domnul Toma a dat primul semn că s-a scrântit. Un semn mare. Era defilarea de 23 August, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
București a fost un veritabil elogiu adus Iașului și oamenilor lui. Sabin Bălașa și-a început drumul prin veșnicie la 1 aprilie 2008, la București, având la căpătâi albastrul, tinerețea și iubirea pe care le-a căutat și redat cu măiestrie în întreaga lui operă. Optând să înveșnicească la Iași, ne-a adus un elogiu și, în același timp, ne-a împovărat cu povara neuitării. BĂRA, ION I. (1941-2007) BIOLOG și PROFESOR Dascăl de excepție și cercetător de prestigiu internațional, prof.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Cozmei (istoria muzicii universale și românești). Și-a perfecționat pregătirea de specialitate la Seminarul Internațional de Interpretare organizat de Academia de Muzică „Franz List“ din Weimar (1979, 1981) cu Lore Fischer și Pavel Lișițian. A participat și la cursurile de măiestrie organizate în cadrul Vacanțelor Muzicale de la Piatra Neamț, sub conducerea prof. Arta Florescu și Magda Ianculescu. După absolvirea facultății a fost coristă (1982-1989) și solistă (1989-1992) la Opera Română din Iași. Pe scena operei ieșene a fost la fel de dăruită profesiei căreia i
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
îmbinat armonios cultura muzicală complexă, ținuta etică ireproșabilă cu vocația pentru activitatea didactică. Lecțiile sale erau profunde analize ale textului muzical: melodica, ritmul, structura piesei, stilul lucrării, al compozitorului, al epocii. Explicațiile clare erau însoțite de demonstrații, adevărate modele de măiestrie interpretativă. Comparațiile cu imagini din natură, din alte arte, erau folosite cu pricepere și fantezie. În activitatea artistică, Eliza Ciolan a colaborat cu orchestra simfonică ieșeană, a susținut programe de recital, a participat în formații de muzică de cameră și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
-o în 1949. Îndrăgind munca didactică, a rămas după absolvire la facultate ca preparator, la disciplinele de Farmacologie și Fiziopatologie, dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare ieșene de medicină, onorând de-a lungul anilor, cu înaltă competență și măiestrie pedagogică, calitățile de dascăl și de specialist de mare valoare. Fiind disponibilizat, s-a transferat la Institutul de Fiziologie Normală și Patologică al Academiei Române din București, unde a lucrat timp de 12 ani, ca cercetător științific și șef de sector
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a rămas, după absolvire, la facultate, ca șef de laborator la Catedra de Tehnologie Chimică textilă (19631964), dedicându-se cu toată ființa sa școlii superioare de chimie industrială, acordând, de-a lungul a peste patru decenii, cu înaltă competență și măiestrie, calități de dascăl și de specialist de mare valoare în domeniul tehnologiei textilelor. A fost asistent suplinitor la Catedra de Tehnologie Chimică Textilă din cadrul Facultății de Chimie Industrială din Iași (1964-1968), asistent universitar titular la Catedra de Finisare Chimică textilă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
titularul disciplinelor de Fiziopatologie și Boli infecțioase, ale căror conținut și bază materială le-a perfecționat și dezvoltat continuu. S-a dedicat cu toată ființa sa școlii superioare ieșene de medicină veterinară, onorând, de-a lungul anilor, cu competență și măiestrie pedagogică, calitățile de dascăl și de specialist de mare valoare. Paralel cu activitățile desfășurate ca medic veterinar și în calitate de cadru didactic, prof. univ. dr. Alexandru Mardari a desfășurat o intensă muncă de cercetare științifică, concretizată în aproape 100 de lucrări
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
februarie 2011 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. ORIȚĂ, CONSTANTIN (1950-2008) INGINER ELECTROTEHNIC și PROFESOR Conf. univ. dr. ing. Constantin Oriță a onorat, timp de aproape trei decenii, activitatea didactică și cercetarea științifică, cu înaltă competență și măiestrie pedagogică. S-a născut la 22 octombrie 1950, în comuna Homocea din județul Vrancea, unde a urmat școala generală. În 1969 a absolvit Liceul Teoretic din Adjud, județul Vrancea. Pasiunea și temeinica pregătire dobândită în domeniul științelor exacte, l-au
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele trei decenii și jumătate a depus un efort constant și unanim apreciat pentru pregătirea studenților. În sprijinul procesului de învățământ a litografiat cursuri pentru studenți și a editat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a-ți aminti de un anume semn, de care te cercetează, dacă îl mai știi. Tăcutele portrete ale pământului lui Potârniche sunt tăcutele povești pe care cineva ar trebui să le rostească, ori cineva să le pună pe portativ. Dincolo de măiestrie, de poezia picturii, dincolo de ochii care îți mărturisesc ceva știut dar tăinuit, întreaga expoziție, marile panouri de peisaje de acasă, este o mustrare tăcută, dar aspră. Am plecat de la această întâlnire cu imaginea unui "acasă", îngândurat. Rămâne nu numai pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Henric în cadrul episcopatelor, cu putere în seniorii și influenți în guvernarea statului, s-au ridicat de comun acord, s-au adunat într-o ligă extraordinară a urii împotriva virtuții, cea mai puternică dintre patimi, și s-au folosit de toată măiestria inspirată de cea mai mare răutate 219 și împreună au strigat că "toți trebuie să apere sfintele drepturi ale suveranului lor." Dar ce drept al suveranului pretindeau că apără acești Episcopi? Poate acela de a fi simoniac și protector nerușinat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Sunt fiul său, am răspuns. Pe urmă a urmat examenul: un scenariu imaginat și decupat pe loc; discuții pe marginea acestuia; discuții pe diverse teme de cultură generală... După o jumătate de oră am fost liber. Rezultatul exame nului de măiestrie, cum i se spunea, era eliminatoriu și urma să se afi șeze după câteva zile. Mie însă puțin îmi păsa de el, căci la orele trei și un sfert mă aflam cu Mihai în vagonul unui tren care pleca din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
iartă-mă. Al D-tale sincer devotat, Dinu Noica Vrăjmașul Intrarea mea la Institutul de Cinematografie la vârsta de 27 de ani ar fi meritat, după cum se vede, pana unui mare umorist... În continuare, timp de patru ani, examenele de măiestrie de la sfârșitul fiecărui semestru au ținut când de comedia burlescă, când de drama romantică: pentru că la jumătate din ele am trecut cu brio, în timp ce la cealaltă jumătate am fost trântit de asemenea cu brio și n-am reușit să mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]