2,766 matches
-
cu viața aheilor, înlocuită de viața aheilor în expediție, după mulți ani Odiseu se va săvîrși acasă, km 83+7 plus țara de brazi as de pică, se lăsase peste ei o pace adîncă pe chef la mănăstirea Voiculescu, Sfîntă Măria Mare, Adormirea Maicii Domnului! tunelul Mestecăniș iar papa românul care a coborît goral de munte carpatic, a venit la București și l-a îmbrățișat pe patriarh, cărare cu fete, le duc vacile la vale, malul căzînd în Bistrița, piramidă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
oameni buni și pe călugării de la Cetățuie, și s-au adus...zapisele ce-au avut de cumpărătură de la călugărițele de la Socola den locul mănăstirii.” După ce clucerul descrie hotărnicirea moșiei din jurul mănăstirii Socola, spune: „Aceasta facem știre mării tale. Să fie mărie ta sănătos.” Intre primele zapise de danie către mănăstirea Socola este cel din 25 mai 1707 (7215), prin care „Eu, Pavăl biv căpitan, mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu precum eu...am dat danie svintei mănăstiri Socolii...o vie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
presupușilor încălcători ai voinței lor. - Ai dreptate, mărite Spirit... - Să revenim la porunca lui Mihai Racoviță voievod din 6 aprilie 1717 (7225). Ascultă ce-i răspunde Constantin Zbierea șetrarul prin anafora din aceeași zi: „Milostive și luminate doamne, să fii mărie ta sănătos. Facem știre măriei tale...Ce noi...am mărsu și am strânsu oameni bătrâni den sat den Buciumi...și i-am întrebat: a cui au fost acest loc Buciumi și cum i-au fost povestea? Ce au dat samă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ai dreptate, mărite Spirit... - Să revenim la porunca lui Mihai Racoviță voievod din 6 aprilie 1717 (7225). Ascultă ce-i răspunde Constantin Zbierea șetrarul prin anafora din aceeași zi: „Milostive și luminate doamne, să fii mărie ta sănătos. Facem știre măriei tale...Ce noi...am mărsu și am strânsu oameni bătrâni den sat den Buciumi...și i-am întrebat: a cui au fost acest loc Buciumi și cum i-au fost povestea? Ce au dat samă...precum acestu loc Buciumi au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pavilion străin, nici o navă comercială străină; când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie; când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări; când comerțul, navigația, consulii, influența puterilor străine și alte mii de noi situații în jurul Mării negre și în aceste țări erau nume necunoscute. K. Aceste țări stăpânesc un mal al celor două mari fluvii comerciale, Nistrul și Dunărea și anume din punctul unde le părăsesc Țările cezaro-crăiești până la inclusiv vărsarea lor în impozanta Mare Neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
barbă cu tot; pe care o speculez În rădăcini. Uneori o și vedem, ca la orhideele epifite care, atârnate de crengile vreunui copac, și-o flutură În vântul jilav... O altă, tot cu ghilimele, barbă hrănește, de astă dată În fundul mării, un animal: actinia, a cărei gură e ascunsă În mănunchiul de tentacule frumos colorate dar otrăvite care-i adună hrana. Și, rămânând În domeniul ghilimelelor, alte bărbi regenerează: una feminină, mătasea porumbului, În fapt stigmatele florilor femeiești, care adună polenul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prea mă duc.» mai răspunse mândru Gheorghe închizând fereastra. * * * S’apoi când făcură nuntă mare cu călărași, Ion ieșind din biserică înlănțuit cu Maria, îi suflă fierbinte acesteia în urechiușa ei roșie ca focul: -«De-acuma să știi și tu Mărie că numai una îmi mai doresc de la viață, la noapte-n pat să te aflu fecioară!» - «Apoi de mă Ioane, cum ți-o fi norocul !» îi răspunse candidă, dulce și apetisantă, mireasa. Din tren Atunci pe vremea marilor congrese ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ardeal, gândiți dumneavoastră c-om rămâne pe întuneric ? Ne dă ea drăguța Românie, câte vrem și câte om mai cere !» Ai ! cum s-o mai răstit primul ministru de după birău ! -«Rumunie, nem slobod !...Teremtette !» -«Eu n-am făcut niciun rău Măria Ta. Am luat cărți de unde erau și am dat la cei ce nu aveau...Ori ți se pare faptă slabă să-l trezești pe ăl din întuneric ?» - «No, meri kase de la tine Kerțane, ke eu face la tine dreptate !» Dar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o întâmplare hazlie: Obiceiul era ca după boerie, cel boerit să-i ceară audiență la domn și să-i mulțumească. Așa a făcut și tata. Ei, ce-i? au fost vorbele cu care l-a întâmpinat Mihai Sturza. -Să trăiești, Măria Ta, am venit să mulțumesc pentru boerie, răspunse tata. Prin ce cârciume te-i tăvăli de-acu înainte? îl întrebă Sturza. Și atâta a fost audiența... Se vede că au fost unii, cari după ce i-a boierit, se tăvăleau prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
amare, cum n-a mai fost nimeni în stare de la începutul lumii și până astăzi. Am strâns de peste tot un tezaur cum n-are nimeni. Și acum, în ajunul expediției mele spre China, vreau să-mi îndepliniți o dorință. Care, Măria Ta? au strigat într-un glas sfetnicii stând în genunchi, în fața Sa. Să-mi aduceți în grabă, la Curtea mea din Samarkand, din lumea întreagă, din toate națiile și din toate timpurile, pe cei mai mari artiști ai lumii, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
jumătate din tezaurul împărăției și pe fata mea, singura mea odraslă, giuvaerul vieții mele, în căsătorie... Dar cine va îndrăzni și nu va reuși, îi voi tăia căpățâna pe butuc, în piața publică din Capitală. Ei, ne-am înțeles? Înțeles, Măria Ta!, au răspuns sfetnicii tremurând și alergând care încotro să-i îndeplinească întocmai și cât mai curând porunca. Fiindcă, în caz contrar, li se tăiau și lor capetele pe aceeași buturugă. Și-au dat ei, sfetnicii lui Timur Lenk, până-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a trei ani de la data începerii executării pedepsei. Articolul 16 Procesul-verbal al comisiei, prin care se propune comutarea muncii silnice sau a detențiunii grele pe viață într-o pedeapsă de același fel pe timp de 25 ani, se înaintează Prezidiului Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. În cazul comutării, aceasta se va opera de îndată în dosarul personal al condamnatului. În cazul respingerii propunerii făcute, comisia va putea face noi propuneri de comutare a pedepsei, după scurgerea unui an de la
DECRET nr. 720 din 16 decembrie 1956 pentru reglementarea punerii în libertate înainte de termen, pe baza muncii prestate şi bunei comportări, a celor condamnaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127427_a_128756]
-
Articolul 1 Grațierea se acordă de Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române, din oficiu sau la cerere. Articolul 2 Cererea de grațiere se adresează Prezidiului Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Cererea de grațiere poate, fi făcută de: - persoană condamnată; - soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții
DECRET nr. 302 din 9 septembrie 1952 privind procedura graţierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127445_a_128774]
-
Articolul 1 Grațierea se acordă de Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române, din oficiu sau la cerere. Articolul 2 Cererea de grațiere se adresează Prezidiului Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Cererea de grațiere poate, fi făcută de: - persoană condamnată; - soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții, cei adoptați sau înfiați, frații sau surorile, copiii acestora, precum și aceleași rude ale soțului persoanei condamnate; - tutorele sau curatorul celui
DECRET nr. 302 din 9 septembrie 1952 privind procedura graţierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127445_a_128774]
-
surorile, copiii acestora, precum și aceleași rude ale soțului persoanei condamnate; - tutorele sau curatorul celui condamnat; - apărătorul condamnatului. Articolul 3 Pot face propuneri de grațieri organele justiției sau ale Procuraturii Republicii Populare Române. Articolul 4 În vederea exercitării dreptului de grațiere, Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române poate cere, atunci cînd socotește necesar, informații organelor justiției, ale Procuraturii Republicii Populare Române sau ale Ministerului Afacerilor Interne. Articolul 5 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române poate dispune amînarea executării pedepsei
DECRET nr. 302 din 9 septembrie 1952 privind procedura graţierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127445_a_128774]
-
Republicii Populare Române. Articolul 4 În vederea exercitării dreptului de grațiere, Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române poate cere, atunci cînd socotește necesar, informații organelor justiției, ale Procuraturii Republicii Populare Române sau ale Ministerului Afacerilor Interne. Articolul 5 Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române poate dispune amînarea executării pedepsei, pînă la rezolvarea cauzei de acordare a grațierii. Articolul 6 Art. 454, pct. 1; partea din art. 454, alin. penultim, care face trimiterea la art. 454, pct. 1, art.
DECRET nr. 302 din 9 septembrie 1952 privind procedura graţierii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127445_a_128774]
-
parțială a averii. Această lege s-a votat de Marea Adunare Națională în ședința de la 15 decembrie 1950 și s-a aprobat cu trei sute cinci voturi, în unanimitate. Președinte, Gh. Apostol Secretar, Vâlcu Vasile, Marussi Gh. (L.S.M.Ad.N.) PREZIDIUL MĂRII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE În temeiul art. 56 din Constituția Republicii Populare Române, semnăm această lege și dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, Prof. Dr. C. I. PARHON Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale
LEGE nr. 9 din 15 decembrie 1950 pentru apărarea păcii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127531_a_128860]
-
înfăptuirea reformei agrare. Această lege s-a votat de Marea Adunare Națională în ședința de la 15 decembrie 1950 și s-a aprobat cu trei sute cinci voturi, în unanimitate. Președinte, Gh. Apostol Secretar, Vâlcu Vasile, Marussi Gh. (L.S.M.Ad.N.) PREZIDIUL MĂRII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE În temeiul art. 56 din Constituția Republicii Populare Române, semnăm această lege și dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, Prof. Dr. C. I. PARHON Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale
LEGE nr. 10 din 15 decembrie 1950 privind anularea ratelor de improprietarire datorate în baza decretului lege nr. 187 din 1945, pentru înfăptuirea reformei agrare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127525_a_128854]
-
între Republică Populară Română și Republică Socialistă Cehoslovaca, semnată la București, la 21 mai 1960. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, FILIP GELTZ CONVENȚIE CONSULARĂ între Republică Populară Română și Republică Cehoslovaca Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române și Președintele Republicii Cehoslovace, în dorința de a dezvolta și mai mult relațiile reciproce și colaborarea multilaterala, în conformitate cu năzuințele și interesele popoarelor celor două state, au hotarat să încheia prezenta Convenție și în acest
DECRET nr. 298 din 25 august 1960 pentru ratificarea Convenţiei Consulare între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Cehoslovaca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125463_a_126792]
-
s'a aprobat cu majoritate de treisutepatruzeci și unu voturi, contra unu. Președinte, Constantin Doncea Secretar, D. Hagiu (L. S. M. Ad. N) Semnăm această lege și dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial. Dat în București la 30 Mai 1950. Prezidiul Mării Adunări Naționale, Prof. Dr. C. I. PARHON Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, MARIN FLOREA IONESCU -----------
LEGE nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada dela 23 Decemvrie 1949 pînă la 27 Mai 1950. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126331_a_127660]
-
Naționale conduce lucrările sesiunilor Mării Adunări Naționale. Președintele Mării Adunări Naționale poate desemna pe oricare dintre vicepreședinți pentru îndeplinirea unora din atribuțiile sale. Articolul 52 Marea Adunare Națională alege, dintre deputați, comisii permanente. Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme. De asemenea, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
permanente. Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme. De asemenea, din însărcinarea Mării Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competenței sale, rapoarte ale conducătorilor oricăror organe ale administrației de stat, ale Tribunalului Suprem și ale Procuraturii, asupra activității acestor organe, precum și ale președinților
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
întrunesc votul majorității deputaților Mării Adunări Naționale. Constituția se adoptă și se modifică cu votul a cel puțin două treimi din numărul total al deputaților Mării Adunări Naționale. Legile și hotărîrile Mării Adunări Naționale se semnează de președintele sau vicepreședintele Mării Adunări Naționale care a condus ședința. Articolul 57 După adoptarea lor de către Marea Adunare Națională, legile se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnătură Președintelui Republicii Socialiste România. Articolul 58
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
a Consiliului de Stat. Numai în caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut fără această încuviințare. Consiliul de Stat Articolul 62 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, subordonat Mării Adunări Naționale. Articolul 63 Consiliul de Stat exercita în mod permanent următoarele atribuții principale: 1. Stabilește data alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare; 2. Stabilește modul de organizare și desfășurare a referendumului; 3. Organizează ministerele și celelalte organe
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]
-
Mării Adunări Naționale dări de seamă cu privire la exercitarea atribuțiilor sale, precum și la respectarea și executarea, în activitatea de stat, a legilor și hotărîrilor Mării Adunări Naționale. Consiliul de Stat, în întregul sau, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Mării Adunări Naționale pentru întreaga activitate a Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România Articolul 71 Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste România. Articolul 72 Președintele Republicii
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA *** Republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120988_a_122317]