1,950 matches
-
mod viu, teologia, exegeza și spiritualitatea”. 5. În fine, întreprinderea „Sources chrétiennes” ar acoperi o lacună în peisajul intelectual francez. Printre cei dintâi Părinți traduși în colecție se găsesc Grigore de Nyssa, Clement Alexandrinul, Atenagora, Nicolae Cabasila, Origen și Maxim Mărturisitorul. Același an 1942. Urs von Balthasar 242, alt membru al „clubului de la Fourvière”, publică volumul Pensée et présence. Essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, a cărui prefață constituie o adevărată „profesiune de credință”. Pledând implicit pentru reasumarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
unor culturi diferite, unele exotice, creând un fel de bazar cultural. În eseul din care am reprodus mai sus un pasaj, eseu intitulat Despre lege, naștere și arhetipalitatea fecioarei Maria, există referiri la Constantin Noica și Baghavad-gita, la sfântul Maxim Mărturisitorul și Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, la Sergiu Al. George și Vechiul Testament. Mai lipseau Lenin și Cioran, Raskolnikov și Jung. Dar să nu ne grăbim să le regretăm absența. Ei și mulți alții sunt prezenți în celelalte eseuri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
identificăm pe: Teodor Studitul, Hristodoros, Marcu, Pimen, Teoctist, Arsenie, Macarie, Talasie, Avramie, Pafnutie, Antonie etc. Cei reprezentați în glafurile ferestrelor sunt pictați în bust. Toate personajele din acest ultim registru poartă veșminte bogate, au pergamente în mână sau gesticulează ca mărturisitori ai credinței. Interesante sunt aureolele ce ies ușor în relief și sunt sculptate cu motive florale și geometrice. Acest model de aureolă s-a luat de la biserica Sfinții Trei Ierarhi. Tot în cadrul registrului cu părinți cuvioși, în dreapta ușii de intrare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bună parte a pieții, oferind o umbră binefăcătoare pentru pelerini. Un pelerin din secolul al XII-lea, în drum spre Santiago, a scris despre acest loc: ”Cei care merg la Santiago pe drumul spre Toulouse trebuie să viziteze trupul fericitului mărturisitor Guilhem. Acest mare sfânt Guilhem a fost un conte din anturajul regelui Carol cel Mare și nu al monahilor, soldat foarte curajos, expert în problemele războiului; el este acela care prin curajul și voința sa am putea spune, a supus
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
acela care prin curajul și voința sa am putea spune, a supus orașele Nîmes și Orange și multe altele stăpânirii creștine și a adus lemnul crucii Mântuitorului în valea Gellone, vale unde el a dus o viață eremitică și de mărturisitor al lui Cristos, și după un sfârșit fericit, se odihnește înconjurat de onoare. Sărbătoarea lui se celebrează pe 28 mai”. Acest text se găsește pe o placă de marmură pe peretele din partea dreaptă cum intri în biserică. In cripta bisericii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
realitatea zguduitoare la utopie”. “În istoria literaturii române, Pan Vizirescu nu ocupă un loc de frunte”. (...) “Cel care a Întrezărit armonii, spații senine, tărâmuri nepângărite, a trăit modest, asumându-și mai degrabă condiția de martor decât pe aceea de patetic mărturisitor”. “Pan Vizirescu, ultimul “gândirist”. ( articol semnat de Dan Stanca). La debutanți ( poezie) apare “un nume nou” ( Andrei Savin, C.N. “Al.I.Cuza”, Galați, clasa a V-a, B). Emilian Marcu Își face simțită prezența cu un impresionant articol “Viața la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sublimează ceea ce, cu o alăturare destul de elastică, s-a numit ficțiune autobiografică. Lucrurile intră în matca firescului într-o narațiune care, deși pare fragmentară, caleidoscopic răspândită cum este în mai multe fațete recompunând același cosmos în care se integrează eul mărturisitor al anecdoticii, capătă consistența unui tot unitar tocmai grație empatiei pe care o generează, empatia față de o lume uitată, prăfuită, iubită de unii și condamnată de alții din pricina lipsei sale de reacție la insuportabila presiune a istoriei. Este vorba, ca să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
seducția antropologiei. Scriitura lui cuprinde o umanitate de familie care, adăugându-se formării scriitorului însuși, e grăitoare din punctul de vedere al actualizării realului pe care literatura (fie și prin controversatul gen al ficțiunii autobiografice), deopotrivă creație genuină și document mărturisitor, o operează neîncetat. În majoritatea cazurilor, subiectul (ori factorul declanșator al acestuia) pare destul de simplu și este obiectivat printr-o reducție la esențial. Ne aflăm în fața unor instantanee ale intimității, cu toate anatemele ei, surprinse de un fotograf la fel de iscusit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
esență, observațiile și intuițiile descendenților avangardiști, care au pus cîteva accente exacte și prompte acolo unde critica „oficială” a ezitat ori s-a menținut, cu puține excepții, la suprafața textelor” (Ion Pop, Avangarda în literatura română, Ed. Minerva, 1990). În calitate de mărturisitori și apologeți, tinerii poeți „revoltați” au alimentat și, într-un fel, au orientat receptarea critică prudent-conservatoare... La început mefienți, criticii de prim-plan (Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu) sînt, treptat, convertiți. Din rîndul lor se va desprinde primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înțelepciune, de „gânduri”, operă de moralist, neliniștit de cele ce se întâmplă în sine și, (cu) „viața lumii” (pe alocuri și cu ... moartea acesteia); o culegere de cugetări, de dezvăluiri ale unui om ca toți oamenii ajuns la senectute când mărturisitorul trebuie crezut pe cuvânt... Au sare și piper, umor pentru toate gusturile, aforismele și sentințele venerabilului îndrăgostit de tainele acestei fărâme de eternitate, partea fiecăruia dintre noi, din marele mister cosmic. Veritabilă surpriză, cartea aceasta legitimează un scriitor la vârsta
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cotorul fiecărui biblioraft, apoi am trecut la sertarul de jos. Pe ultima filă din dosar era scris „Rap. contravenient cunoscut - Departamentul Moravuri“ și am înțeles că am dat lovitura. Prima pagină descria în detaliu arestarea, modus operandi și cariera de mărturisitor a lui Charles Michael Issler, bărbat alb, născut la Joplin, Missouri, în 1911. Pagina a doua conținea „Anturajul“. O verificare a „condicuței cu târfe“, făcută de polițistul de la Eliberări Condiționate în iunie 1946, scosese la iveală numele a șase fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întâmplător așezată în fața celorlaltor texte, face referire la Taina Spovedaniei, la roadele rugăciunii, dar și la nevoințele pe care un suflet credincios le întâmpină pe calea credinței, căci fiecare timp are ispitele, opreliștile și prigonitorii lui, ca și martirii și mărturisitorii lui. Uneori și unii și ceilalți fiind membrii ai aceleiași familii, ca în cazul de față, soț și soție, ea binecredincioasă, timp de cincizeci de ani apărându-și „credința, în primul rând, de soțul ei, care era comunist și ateu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și să se bucure de toate îngrijirile". Iar eu am rămas ultimul lângă Ucu, după ce au aruncat tot pământul peste el și i-au așezat crucea la cap, dar nu i-am spus nimic despre Valy și amicul lui, soldatul mărturisitor, însă mi-am dat seama că Ucu s-a prins de fază, pentru că, la sfârșit, mi-a spus cam așa: "Asta e viața, piciule, prietenul meu e de milioane, Valy știe o mie și una de parole, iar când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fuste plisate de culoare bleumarin, totul se petrece în antipatica biserică a piariștilor. Din amvon se afirmă adesea că Dumnezeu cheamă la el tineretul, care nici n‑a fost chemat bine că s‑a și înfățișat. Căci tineretul este creștinismul mărturisitor, ceea ce necesită mult curaj în lumea păgână și debusolată de astăzi. Și Rainer reprezintă o parte a acestui tineret, din păcate cea mai proastă, partea în care uzura materialului este foarte vizibilă. Se îndreaptă spre Dumnezeu, dar o face în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de ani mai tînără, crescută pe genunchii lui și a cărei întîie dimineață de femeie fusese în brațele seducătorului unchi. Nu, nu puteam renunța la Iordan. Nu atunci. Trecuseră ca veacuri cîteva luni fără el. Motivul păcatului, după Sfîntul Maxim Mărturisitorul, este egoismul. Îngerul (cu blîndețe) și dracul (persuasiv) tot asta îmi șopteau: Nu vezi în ce hal ai ajuns de cînd bați cîmpii cu rațiunea? Ce urît îți este? Ești, dar îți este urît". A urmat împăcarea. Și iarăși trăiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
român de tracologie, 1997, p. 143-149. 15. Ibidem, p. 150-174. 16. Ibidem, p. 175-190. 17. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 83-85; N. Zugravu, op. cit., p. 192-194. 18. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 85-89; Ene Braniște, Sfinți mărturisitori și martiri cinstiți de strămoșii noștri pe pământul românesc dintre Dunăre și Mare..., în vol. Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos în trecut și astăzi, Galați, 1981, p. 111-126; idem, Martiri și sfinți pe pământul Dobrogei de azi, în vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1900, p. 585-594. Boldur A. V., Istoria Basarabiei. Contribuții la studiul istoriei românilor, vol. I, Chișinău, 1937. Bolșacov-Ghimpu A. A., Episcopi ortodocși din țările române în secolul al XIII-lea, în G.B., 1971, nr. 1-2, p. 118-129. Braniște Ene, Sfinți mărturisitori și martiri cinstiți de strămoșii noștri pe pământul românesc dintre Dunăre și Mare, în vol. Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos în trecut și astăzi, Galați, 1981, p. 111-126. Idem, Martiri și sfinți pe pământul Dobrogei de azi, în vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trecut și el, între timp, în lumea umbrelor), istoricul Vasile Cristian, iar „creatorul de școală și omul de echilibru care a fost Dimitrie Berlescu a dorit foarte mult să-l aibă asistent”. Afirmația e cu atât mai credibilă cu cât mărturisitorul însuși a fost, la început de carieră, un beneficiar al raporturilor speciale magistru-discipol, adăugând că „Lordul” Berlescu i-a păstrat în permanență, fostului student și absolvent Leonid Boicu „o prețuire deosebită, așa cum nu a avut-o pentru nimeni altcineva”. Numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
protector permanent al realului ca sursă primordială de respirație firească a vieții. Ancorat în orizontul istoric, de care nu încerca să fugă, atent la realitate, fără a pierde din vedere dimensiunea sa spirituală, intelectualul interbelic creștin împlinea vocația sa de mărturisitor. Operația specifică de creație a elitei interbelice creștine se reducea la orientarea, sistematizarea și dezvoltarea puterilor reale din haosul existent. De aceea, ea nu a făcut decât să formuleze tendințe care preexistau în real. Cu alte cuvinte, datoria elitei interbelice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți, totdeauna" (Sfântul Vincent de Lérins, Canon 84, Sinodul VI Ecumenic, Mărturisirea Ortodoxă de Petru Movilă). Prin urmare, pentru ca un Sinod general să se învrednicească de atributul ecumenicității, nu ajunge participarea la el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologice, așa cum aceasta este formulată cu precizie în învățătura Ecclesiei. Orice membru activ al Bisericii, care participă efectiv la viața religioasă și o trăiește conștient are dreptul și chiar responsabilitatea de a face această critică. În calitate de membru al Bisericii, de mărturisitor al învățăturii creștine, este "solidar răspunzător sau solidar suferitor" pentru toate disfuncționalitățile care pot periclita echilibrul comunității. O asemenea critică nu este niciodată excesivă, fiind una care constată abaterile în vederea îndreptării lor. În schimb, cealaltă critică teologică axată pe dimensiunea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui Georges Florovsky vizează faptul că ideea creației este mai mult decât răspunsul gândirii creștine la problema originilor; este o idee majoră a oricărei confesiuni speculative a credinței creștine. Berdiaev 11 publică un studiu esențial despre "natura credinței". Potrivit lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie și cucernicie (rugăciune, post, umilință și fapte bune), săvârșite în Biserică, adică în comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
luptă continuă între dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea Domnului și de a nu renunța niciodată la vocația de mărturisitor al Adevărului Revelat, indiferent de piedicile, obstacolele și suferințele care constituie drumul spre fericirea eternă. O perspectivă a ceea ce numim încremenirea în proiect este și surprinderea relației existente dintre spațiul închis și spațiul deschis, unde ideea de libertate se manifestă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]