3,725 matches
-
piesei este unul în notă pesimistă, virtutea dovedindu-se copleșită de impostură: Anița și iubitul ei, cântărețul Dan, vor sfârși tragic. L. izbutește uneori studii de caracter relevabile, ca în Chiajna, unde căutările personajului central sunt ecoul unei conștiințe neliniștit-active, meditând la șansele de împlinire fără a apela la vanități, concomitent cu gândul armonizării cu lumea din jur; este o modalitate diferită de abordare demitizată a personalității istorice. Comedia satirică Morișca are în atenție lumea ziariștilor care tratează conștiințele oamenilor ca
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
fiind o povestire sincopată a unor lucruri comune, lipsit de substanță epică și grevat de un exces de reflexivitate, romanul a fost văzut de alții ca un text modern, în care povestea de dragoste e „un pretext literar” pentru a medita, cu subtilitate psihologică și filosofică, asupra meandrelor sufletești. Mai vie este proza nonficțională a lui S. Amintiri din lumea literară (1967) implică prim-planuri cu protagoniști de marcă, „filmați” din exterior sau din interior, „montajul” având, printre altele, și scopul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
studii și comentarii în virtutea unor afinități „selective”. Preocupată îndeosebi de discursul critic la ora postmodernismului, eseista adună aici și cronici despre scriitori români (incluzând diaspora) și străini. În Interpretarea fără frontiere comentează metode și cărți ale unor autori care, deși meditează asupra fenomenului literar, transgresează în fapt granițele criticii literare. Îi are în vedere mai întâi pe fondatorii metodei hermeneutice în spațiul cultural românesc (Mircea Eliade și Adrian Marino) și articulează celelalte studii într-un „lanț” prin care tinde să constituie
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
făcut războiul în Est și Vest, este un om de stânga și, pentru că are simțul justiției și nu îngăduie turcirea spiritelor, este băgat în mai multe rânduri în închisorile comuniste; scapă și, acum, când destinul lui se apropie de sfârșit, meditează la ceea ce a fost și la ceea ce se întâmplă în jurul său; cu luciditate, cu ironie, cu disperare. EUGEN SIMION SCRIERI: Concert, București, 1956; La o piatră de hotar, București, 1968; ed. 2, București, 1978; De ce plânge mama?, Craiova, 1973; ed.
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
liber unus: I. Zycha). Această serie de probleme de exegeză a textului biblic, căreia scriitorul trebuise să i se dedice încă de cînd fusese mai întîi ascet și apoi preot, l-a făcut în cele din urmă pe Augustin să mediteze asupra validității, dimensiunilor și caracteristicilor unei culturi creștine, evident diferită de cea păgînă (care era, de altfel, aceea în care el însuși și toți contemporanii săi fuseseră educați), lucru ce acum nu avea cum să nu fie clar pentru toată lumea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s-o prefere pe aceea care se bucură de un prestigiu consolidat, ce nu e oportun să fie repus în discuție, fiind absurd ca un singur om să dorească să traducă direct din ebraică în latină: sînt probleme la care medita și Ieronim exact în acei ani în fața textului biblic, și se poate vedea și cît de diferite sînt convingerile și principiile științifice ale lui Augustin în raport cu acelea ale gînditorului din Stridon. A treia carte își propune să ofere instrumentele care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ritmată și nu conform metricii. Bibliografie. Ediții: CSEL 51, 1908 (M. Petschenig); BA 28, 1963 (G. Finaert, Y. Congar, G. Bouissou). 7. Confesiunile Numirea ca episcop la Hippona suscitase numeroase critici, și Augustin vrea să răspundă acestora (și, bineînțeles, să mediteze și asupra unor probleme cu totul diferite) prin ceea ce va deveni poate opera sa cea mai cunoscută, Confesiunile. Din punct de vedere al formei literare, Confesiunile se prezintă ca un dialog fără interlocutor, în care apare însă expresia dialogică adresată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de instituire însă nu o cunoaștem. Lui Leonțiu îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai dinamice și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gavriil în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Cincizecime, în omilia 10), în care sînt ilustrate în manieră dramatică implicațiile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cînd Sava rosti cu ochii în sus BOJE!, pricepui...Ce prost... Era vasăzică, Cel de Sus, era El însuși; era Zeul, hotărît să se retragă aici, la Baikal, din motivele lui speciale; avînd întreaga liniște și tăcere a locului, să mediteze, neturburat, la soarta lumii, departe de orice ideologii... Dar și un muritor, mai atent, nu numai Zeul, ar fi fost în stare să creadă că aici se ascundea șansa enigmatică a Globului terestru - șansă amînată de secolul totalitar - și peste
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
el, își umple căruciorul de la supermarket, și - econom, cum e - credeți că dă banii pe un taxi? Sigur, ar merge pe jos, dar dacă are o afecțiune congenitală? Rău de mare distanță? Și atunci, afară, cu căruciorul plin cu vârf, meditează, săracul, în hainele lui de lux, in ploaie, poate, că nici umbrela nu își permită să o mai deschidă, de atâtea copnvorbiri telepatice, ce le are și îl asaltează în afaceri despre multiculturalitate, și multietnicitate, în milenara noastră Europa, Asie
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
Cui i-e frică de Virginia Woolf? a lui Edward Albee. Întoarcerea brutală în realitate din lumea plăsmuită de personaje este un act al necesarei rațiuni, chiar dacă ia forma unei glume pline de cruzime. Oricum, e un prilej de a medita asupra semnificației pe care I. o conferea realității. Va fi ciudat, de altminteri, să se constate că, la scurt timp după ce formulase cele mai violente critici împotriva lui Bertolt Brecht și a teatrului social (1956), I. se va orienta spre
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
3, 13). Așadar, Ioan se contrazice pe sine? El, marele apostol al lui Cristos, cum ar fi putut să scrie, să propovăduiască și să nege în același timp sensul Scripturii și al predicării? „Iată un mister asupra căruia trebuie să medităm.” Un mister care îi permite lui Augustin să reia tema Învățătorului lăuntric, amplu expusă în De magistro. Cuvintele predicatorului, spune el, se mărginesc la a atinge auzul ascultătorilor. Ele nu au alt obiectiv decât acela - fundamental, de altfel - de a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Feng Shui. Armonia casei tale, [vers. rom.], Iași, Editura Polirom, 2003, p. 68. 120. Ivan Evseev, op. cit., p. 127. 121. Michel Pastaureau, Une histoire symbolique du Moyen Âge occindental, [Paris], Éditions du Seuil, 2004. Cartea lui Pastoureau, (savant care a meditat îndelung asupra simbolicii culorilor: L’Étoffe du Diable, 1991; Jesus chez le teinturier. Couleurs et teintures, 1998; Les Émblèmes de la France, 1998; Bleu. Histoirre d’une couleur, 2000; Les couleurs de notre temps, 2003; în colaborare cu Dominique Simonnet, Le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în care livrescul, apropiat de paradigma modernistă, câteodată chiar de sorginte suprarealistă, se combină cu radiografii fruste ale îndoielilor existențiale. Pe fondul unor sonorități aparte, care însoțesc o vizualizare antropomorfică a naturii („Brazii din cer au aripi de barzi”), poeta meditează la menirea cărților, la miturile esențiale: „Să te înconjuri de sunetele cărților / cum altădată celții migrau în stejari” (Audiție). În muzeul de la Mircești, unde amintirea poetului Vasile Alecsandri reverberează în versuri și lumină - un volum din 1997 se intitulează afin
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
este vârsta iluziilor și a exuberanței. Vârsta adultă este cea a experiențelor stabile și a echilibrului. Bătrânețea este vremea reflecției și a regretelor. Tânărul este cel care privește către viitor. Adultul trăiește În prezent. Bătrânul se Întoarce nostalgic către trecut, meditând asupra binelui și răului, adesea regretând, mai mult sau mai puțin unele dintre experiențele sale de viață. Din punctul de vedere al Psihologiei Morale, atât bucuria, cât și tristețea, sunt motive care ne pot conduce către satisfacție sau către regrete
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Putem vedea În moarte, dincolo de aspectul perisabilului, o concluzie a vieții? Mulți filosofi moraliști au dat un răspuns afirmativ. Moartea celor apropiați este, dincolo de emoție, un Îndemn la reflecție, un prilej de Întoarcere către noi Înșine, care ne Îndeamnă să medităm asupra vieții, În general, și asupra propriei noastre vieți, În special. Arătându-ne limitele vieții, moartea ne obligă să vedem viața. Ce este viața? Cum este ea trăită? Răspunsul pe care ni-l dă moartea devine pentru noi o lecție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și asupra propriei noastre vieți, În special. Arătându-ne limitele vieții, moartea ne obligă să vedem viața. Ce este viața? Cum este ea trăită? Răspunsul pe care ni-l dă moartea devine pentru noi o lecție morală, Îndemnându-ne să medităm asupra valorii propriei noastre vieți. Aceasta au spus-o toți, Începând cu Eclesiastul, continuând cu Seneca, Bossuet, Pascal, până la Stăniloae. Orice moarte ne pune două probleme: de ordin moral și spiritual, și de ordin medical. Le vom analiza În continuare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adevăr bolnav de ceva vreme și arăta umflat, și-mi spuse că era gata să traverseze apa călare, pentru a vedea pacientul. L-am condus spre o zonă mai puțin adâncă a râului, iar eu am rămas la barcă. Tocmai meditam la acele pământuri sterpe, Însă oarecum cultivate, ale deșertului, calculând În ce zi a săptămânii eram și bănuind că era duminica din a doua săptămână din noiembrie, probabil ziua Sf. Martin (când țara mea natală este În plină iarnă), când
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
comentatorii, criticii, exegeții. În dialog cu ei se poate proba de ce această literatură este fantastică și ce Îi corespunde Într-un trecut global fantasticului pe care literatura Îl elaborează: „Nu Îmi aduc aminte să fi existat vreun critic care să mediteze calificat Împotriva misticii sau metafizicii; care să fi avut, adică, o cultură metafizică desăvârșită, o bună documentare istorică și, mai ales, o intuiție exactă a acestor realități suprasensibile”2. Oricât de nebuloasă e formularea, aceasta Însemna totuși clar că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Istoria bisericească a românilor pe scurt (1871), bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile originale, rămase în manuscris, mărturisesc frământările tânărului aflat la Kiev; el meditează la concepte abstracte (Fericirea, Adevăr), melancolizează înstrăinat de țară (Acasă, Toamna) sau versifică în limitele ocazionalului. Bun filolog, S. folosește limbile pe care le cunoștea - latina, franceza, rusa - pentru traducerile sale din Cornelius Nepos, Platon (Viața lui Socrate), Fénelon (Dialogurile
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
acceptă cu greu ipostaza lor (mediocră social) de acum. Când pe scena cărții reapare Ilie Moromete, lucrurile se schimbă. Ilie Moromete e, și aici, personajul unei proze superioare. Îndată ce, ieșit dintr-o lungă, mediocră amorțeală, își recapătă plăcerea de a medita, de a ironiza, statura lui ia proporți fabuloase. Ea stă însă sub semnul unui hotărât tragism. În spatele replicilor formulate cu aceeași dezinvoltură, se simte că mulțumirea eroului nu mai e aceeași, loturile, în parte refăcute, nu îi mai dau siguranța
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
nu se va trece la fapte fără consimțământul Vienei <ref id="71"> 71 Ibidem, f. 2-4. </ref>. Trimisul nostru și-a menajat interlocutorul exact În punctele „nevralgice”. Oricum, marele câștig este că Haymerle conștientizează că, În curând, va trebui să mediteze, să ia poziție oficială față de problema românilor. Așadar, anul 1880 nu aduce decât tatonări diplomatice În problema regalității. Singura realizare concretă este reglarea succesiunii la tron, fapt asupra căruia guvernul a insistat foarte mult, considerându-l ca fiind chiar mai
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
mai important: refuzul în fața minciunii. În povestirile lui T. apar adesea și altfel de figuri, trăind o realitate diferită față de cea care li se oferă: arhitectul care la șaizeci de ani are o idilă cu o adolescentă pe care o meditează la matematică prin telefon (Telefonul) sau femeia de treizeci de ani, privită de tatăl și de propriul soț prin lentila suficienței, ca o ființă infantilă (Băieții de sub tribunele circului) ori Iulia, fetița marcată de scena împușcării unor porumbei (Chermeza vânătorilor
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
Dacă în romanul anterior ideea, simbolul erau limpezite în cele din urmă, aici totul plutește într-o incertitudine deplină, care nu rareori degenerează în confuzie. Mai dispersat și, în orice caz, mai puțin explicit în intenții, autorul se rezumă să mediteze pe parcursul a aproape patru sute de pagini asupra felului în care individul, în pofida unui acut sentiment al alienării, încearcă să își găsească un rost printre semeni. Analistul T. este înlocuit în romanul Appassionato (1978) de un prozator interesat de spectaculosul exterior
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
criza parlamentarismului, autoritarismul birocratic, apelul la dictatură, la indivizi declasați, primitivi, ahtiați de parvenire și de putere (Momentul sclavilor), ineficiența politicii pacifiste și a cedărilor care aveau să culmineze cu semnarea acordului de la München în septembrie 1938 (Indispensabilul narcotic). A meditat adesea asupra temei intelectualului, dar nu mai puțin asupra forțelor care îl opresează, îl pun într-o stare de umilință și îl împing, ca pe ceva inutil și chiar dușmănos, la marginea societății. Z. consideră că există o incompatibilitate de
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]