2,962 matches
-
pe modelul succesului nebun al prăvăliei dintr-un perete spart de bloc! în-sine-trecător, ca și ambianța compartimentului din toate, senzația asortării culoarea și tradiționala singurătate a momentului favorabil, n-ar fi indiferent în nemaipomenita rostogolire, întrecînd de departe satele fixate melc pe viteza lor istorică (i), potrivind frazele, structural estetic (ii), îndrăznind maieutic și copilul e un copil al durerii, îîî! (iii), lumini reperele lipsei, haos, intensitate și culoarea din cer, motiv de a proclama Adjudul, lumina materială este noapte, peronul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ești ca o moașă, m-ai simțit ca să mă tragi în facere! cad de lumină crengile, locul mai larg de la macaz, două linii dintr-una, manetele cu contragreutate schimbă direcția, "Resicza 1898" pe ac, ecartamentul îngust litotă pe coarne de melc întinse nemăsurat în iarbă, jucărie de sistem feroviar postumă de la efectul ludic, de tip Tîrgu Mureș se va numi împletitura lor în viu, cu buloanele din traversă după STAS, lubrifiantul miroase și a înnegrit, în vreme, pietrișul de terasament, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bunul călugăr francez, investigație pe bîjbîite, veceul de 4.000 de euro, erotomanie prin crimă și coprofilie, rondul de noapte în gazeta "Libertatea", s-a oprit în Bărăbanț, panorama Alba-Iuliei, valea creneluri de blocuri lamă, în vatra veche ochi de melc pe clopotnițe strîng în teci o mie de ani, coboară toți, scriitorul nu se salută la plecare, cînd am intrat la el am făcut-o din greșeală! Ora 11,30, în acceleratul Cluj-Napoca Craiova București, ieșind din Vințu de Jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
greșelile majuscule, uriașii momentului pe Valea Siretului, trenul pe primele pante stîngi, dacă ar putea vorbi eroii din compartiment n-ar fi repertoriul de slugi de casă Hogarth, casa în alb vedenie, peluza albă, șicul ei semibolta pe aripa dreaptă, melcul fecundează cu sine însuși în vis, obține vise, nu vă mai numesc slugi, vă numesc prieteni! înlocuind deșertăciunea peisaj, clipele de negru compact Ruginoasa Tîrgu Frumos DN 28 așteptare răsplătită, mașini-trasoare descriu cotiturile cu încetul, de credință pînă aderă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cum să-i fie frică! îmi dai și mie din cafea? cum de nu, de ce nu mi-ai zis, ia-o toată! multe rețete de mîncăruri de la Ioana, credeam că purul și leurda sînt totuna! adevărat că sînt amîndouă usturoiate, melcii buni, broaștele nu, i-am spus lui Norvedin că plec, am aruncat căldarea în care a gătit el arici, și nurcă mănîncă, șobolan! Ora 17,10, în acceleratul București Satu Mare, în stația București Nord, naturalul dus în naturist, optim funcțional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
barbă cioară, pui de cioară, fire din căștile pe urechi, umbre de fațade Pașcani, sticla groasă de lumină, largare și pe dedesubt, Siretul, sîntem și prizonierii unei singure vorbiri, în cochilia ei ne-am retras, că e a noastră, noi melcii, cînd am putea fi vîntul Duhul! este și știrbirea credinței, crede vorbele autoimpuse, nici diavolul nu crede în el însuși, mult rătăcim! drumul dinspre Strunga Cuviosul Paisie Aghioritul Epistole, Tîrgu Frumos capitolul "Studiul duhovnicesc" cu ochelari subțiri Al Bano, masa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spiritul de observație, acționez cu prețul acțiunii, truism, papagal-capră ritmurile de viață peste conștiință, timpul collosoma bidens pacu, elaphe obsoleta șarpele negru de munte, pe șoareci nu-i omoară, iau de pe tavă mîncarea papagalilor, înmulțirea prin sexualizare înmulțire prin conștientizare, melc autofertil în timp, nu în mîntuire, cu tip de conștiință toxică. Ora 13,00, la macaz ploaie, îl întorc o dată, pace, Titlul tablourilor cu Majuscule, miros de iarbă udă în fotografii, în plămîni radiofotografia respirația, Prea Transfigurate Crengi în litieră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
viza de emigrare în Israel. 6 Anul Nou evreiesc (ebr.). 7 La revedere (rusă). 8 Titus Popovici, "Disciplina dezordinii", București, 1998; cf. Marius, Mircu, "Ana Pauker și epoca ei" (131), în Viața Noastră, 6.10.2000. 9 Norman Manea, Casa melcului, Editura Hasefer, București, 1999, p. 61. 10 Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri Mărturii despre stalinizarea României, Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 1995, p. 59: "După evidența Siguranței statului român, în 1944 în România erau nu mai mult de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Mitoc, Iași, Brăila, Galați și apoi pe mare sau pe uscat. Celălalt era drumul mai spre est, care trecea prin Kiev, oraș întemeiat de vikingi. Cum spuneam, drumul acesta străvechi dinspre Miorcani spre Mitoc, avea un punctuleț în mișcare de melc. Era o vreme întunecoasă, cu nori negri care se fugăreau bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de toți cei care au avut de a face cu el și părea venit din negura timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sub mîner începea un ornament din sidef în culori alb și negru, dispus în cercuri egale ca mărime. Ornamentul era făcut din plăcuțe dreptunghiulare, lipite fără a se cunoaște granița dintre ele. Fiecare plăcuță era tăiată dintr-o cochilie de melc asemănător cu ghiocul, mai mic, dar cu carcasa dură și groasă. Lumina se reflecta într-un joc de culori care fascinau ochiul. Șlefuirea s-a făcut, probabil, la un strung și apoi cu o pastă foarte ușor abrazivă, sau poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi. Canapele, scaune, dulapuri, vitrine și chiar fotolii constituiau o adevărată avere prin aceste locuri socialiste. Într-o curte, pe o măsuță, este fixat un polizor acoperit de un praf de culoare albă. Alături, niște rafturi sînt pline ochi de melci (ghiocuri). Mai mari, mai mici și chiar mici de tot, probabil pentru șiraguri de mărgele destinate femeilor cochete. Melcii mari, enormi, de culori diferite, ne sînt prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe o măsuță, este fixat un polizor acoperit de un praf de culoare albă. Alături, niște rafturi sînt pline ochi de melci (ghiocuri). Mai mari, mai mici și chiar mici de tot, probabil pentru șiraguri de mărgele destinate femeilor cochete. Melcii mari, enormi, de culori diferite, ne sînt prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia unii de o culoare rozaliu-sidefie, adevărate rarități protejate de lege. Uite, nevastă, cu două ghiocuri din astea ne putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
neagră, n-o mai cumpăr... Se poate spăla..., șoptește cătrănit. Bine, bine, dar prețul?! O iguană neagră..., culoarea nu se poate schimba de-acum și nici în vecii vecilor. Sigur, prețul nu mai poate fi același. Dar vă mai dau melcul ăsta, șiragul ăsta și brățărușele astea din carapace de broască... Îmi era jenă și accept oferta spre imensa bucurie a moșului. Oricum, iguana asta nu mai este vandabilă... Da, n-am văzut, sigur..., cine a mai văzut o iguană neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
codul rutier. Doar că, pe lângă slabele-i puteri În planul fizic, omul are o compensație Într’altul, ideatic, acela a rațiunii. Și, privind trecutul speciei noastre, vedem că: Vânător prin naștere zice-se, de nevoie zic eu, sătul de culesul melcilor care abia preling vreun metru pe oră, Îl vedem totuși pe om ca pe posesorul unei performanțe modeste: chiar acum, după un Îndelungat antrenament, al unor aleși, de vreo 15 m/s, adică 40 km/oră, inferioară vitezei oricărui potențial
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se uni În obada Tisei, Nistrului și Dunării. Iată și de ce nu mai avem astăzi ce-a fost În afara acestei obezi În vremea lui Burebista. „Observator“, 1 septembrie 1999, ora 14,18 6. D’ale presei Am strivit deunăzi un melc. Îmi pare rău, dar mă Împac cu gândul: cine l’a pus să se „fardeze“ cu brun, ca și pământul? Era deci un mincinos, el fiind o vietate, iar pământul cu totul altceva. Dar poate, chiar „mințind“, el urmărea ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Între multele evenimente, care nu pot fi nicidecum prezentate În totalitate, trebuie alese cele care prezintă interes pe termen lung; măcar pentru a Îngădui beneficiarului informării să adune banii pentru apariția de „mâine“. Adică e nevoie de obiectivitate. Dar, astfel, melcul din pildă, alias cotidianul, se colorează altfel, adică viu. Și riscă a fi mâncat. Rău și pentru el și pentru cititor. E nevoie deci și de un alt “mediu”, adică cititor, nu de brunul pământului ci de multicolorul vieții. Adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aripile grele de umezeală și sunt nevoite să zboare jos. - Dacă porcul umblă cu paiul în gură, vremea se răcește. - Dacă furnicile fac mușuroaie în iarbă, deasupra pământului sau pe cioate de lemn, vin ploi de durată. - Dacă limacșii (orbari, melci fără casă) se urcă pe garduri, e semn că vine ploaie de durată. - Dacă sobolii fac mușuroaie, se schimbă vremea, e semn de ploaie. - Dacă râul vâjâie la deal e semn de veac bun, dacă vâjâie la vale, vine ploaia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
este foame. Să-mi dea și mie să mănânc Că măicuța mea doarme. Să merg cu frățiorii-n crâng S-ascultăm pitpalacul, Cum cârduri de cocori se duc Lăsând în urmă satul. Să căutăm prin iarba verde Fluturi zburând și melci. Să curățăm de mărăciuni Poteca pe unde treci. Of,... doamne, fă-ne iar copii Întoarce, Doamne roata, Să mă duc la bisericuță Cu mama și cu tata, Și să cântăm prohodul, C-așa-l cântam eu cu măicuța De se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o mână, Și chiar de sunt și bolnăvioară Și bătrânețea mă omoară La satul meu gândesc mereu Și tare-mi este dor de el. Un sat cu multe dealuri și păduri, Să pleci de-acolo nu te-nduri, Să cauți melci, fragi și căpșuni Iar atunci când e căldură Intri-n pădure la răcoare, Stai la tulpină, jos, sub arbor Și vezi un iepure țâșnind Și te întrebi, cum a trăit Aicea, singur în pădure, Și, el să plece, nu se-ndură
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Ce-am cântat noi nu uitați; Toată ziua cântăm noi Cu oițele-n zăvoi. Noi cântam și povesteam Și oițele pășteam. Și le spuneam la fetițe S-aibă grijă de oițe Că ne ducem prin pădure, Ca să culegem alune, Alune, melci și cu fragi, Să le ducem la cei dragi.
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Aici, orice forme de viață se topesc cât ai clipi și sunt făcute totuna cu carcasele negre ale scoicilor, arse fără milă de soarele verii. Materia moare și reînvie concomitent, sub privirile mele uimite. Ars amatoria Azi am văzut doi melci mari în iarbă. Tocmai se acuplau, cel puțin așa cred, și au rămas astfel contopiți într-un singur ghem mult timp. M-am întrebat dacă plăcerea sexuală, pe care o simt vietățile astea fragile, poate să fie comparată, în vreun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
într-un singur ghem mult timp. M-am întrebat dacă plăcerea sexuală, pe care o simt vietățile astea fragile, poate să fie comparată, în vreun fel, cu cea a oamenilor. Aș fi putut scrie mai bine o Ars amatoria pentru melci; uneori, ajunge atât de puțin ca să-ți bați joc de tine însuți sau de ceea ce-ai scris. Contemplând acest amplex nesofisticat, tratatul meu amoros mi s-a părut atât de steril încât, dacă aș fi fost la Roma, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să nu-mi scape nici un amănunt: pe chipul tuturor era zugrăvită o seninătate solemnă. Mă priveau cu o detașare rece. Nu-l vedeau în mine pe Ovidiu poetul; mă observau cu indiferență, de parcă aș fi fost o piatră sau un melc. În mod straniu, eram cu totul marcat de situația nouă în care mă aflam și conștiința lucrului acestuia misterios mă străbătea până-n fibre cu un fior nemaiâncercat până atunci. Dar trupul slăbit mi se întărea; eram ușor de parcă greutatea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de nămoloterapie respectiv; ... - manual cu recipienți transportați pe cărucior - gueridon; - semimecanizat prin sisteme transportoare electromecanice a recipienților, montate în zona de servire a locurilor de tratament cu încărcarea și preluarea manuală a recipienților; - mecanizat prin instalații de pompare (pompe cu melc). Nămolul astfel transportat este de obicei încălzit la temperatura uzuală pentru tratament (în cazul alimentarii căzilor pentru băi cu nămol amestecat cu apă minerală aceasta poate fi transportat în stare rece după aceleași sisteme.) Pentru oncțiuni în aer liber nămolul
NORMA TEHNICA nr. 3 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi utilizarea peloizilor (namolurilor). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125541_a_126870]
-
materialele cu care vine în contact direct. În consecință se vor utiliza următoarele materiale rezistente la acțiunea agresivă a nămolului, astfel: - conductele de transport din PVC dur - inox, - țevi din poliesteri armați cu fibră de sticlă (tuburi Ropahs); - pompe cu melc de comandă specială; - paturile de împachetare din material plastic - comandă specială sau lemn impregnat și protejat cu peliculă din vopsele de bază de rășini epoxidice; - căzile de inox, materiale plastice armate cu fibre de sticlă și eventual fonta emailata protejate
NORMA TEHNICA nr. 3 din 10 martie 1979 privind principii şi condiţii balneotehnice pentru exploatarea şi utilizarea peloizilor (namolurilor). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125541_a_126870]