4,239 matches
-
ne punem întrebări de felul următor: 1) Dacă votul electorilor este peste voința alegătorilor (altfel spus antidemocratic), atunci la ce naiba mai sunt chemați/ademeniți cetățenii ca să voteze? 2) De ce oficialii americani își arată nemulțumirea generatoare de sancțiuni, atunci când pe alte meleaguri fie că se recurge la niscaiva forme subtile ale votului cenzitar (cetățeni împiedicați să-și exercite dreptul la vot prin anumite manevre birocratice), fie că se face numărătoarea voturilor după aritmetica lui Stalin? 3) N-am știre ca americanii să
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
să fi organizat cândva vreun referendum. (Măcar noi îl avem pe cel de tristă faimă din anul 2009...) Să fie din pricina acestui straniu paradox al democrației lor excedentare (sic!), potrivit căruia voința poporului este la cheremul voinței electorilor?!... Revenind pe meleagurile și la oile noastre carpato-dâmbovițene, să spunem lucrurilor pe nume: Au trecut, iată, 27 de ani de când catindații tot promit marea cu sarea, noi îi votăm și lucrurile merg din rău în mai rău! De reținut că un putregai național
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mihai Hafia TRAISTA și Gabriela-Mimi BOROIANU - sub semnul iubirii și al urii! Pe meleagul unde a intrat în Dacia, Împăratul Traian, care a înfăptuit poporul român, și Principele Carol de Hohenzollern, viitorul Rege Carol I, Regele care a înfăptuit Statul Român Modern și Contemporan - meleagul astăzi numit Drobeta Turnu Severin - cultura neamului mustește, dă
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
Gabriela-Mimi BOROIANU - sub semnul iubirii și al urii! Pe meleagul unde a intrat în Dacia, Împăratul Traian, care a înfăptuit poporul român, și Principele Carol de Hohenzollern, viitorul Rege Carol I, Regele care a înfăptuit Statul Român Modern și Contemporan - meleagul astăzi numit Drobeta Turnu Severin - cultura neamului mustește, dă-n clocot. Dincolo de acest aspect pur istoric, vreau să remarc legăturile dintre municipiul dunărean și Râmnicu Vâlcea - „orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, legături care nu sunt de
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
român de expresie ucrainiană, originar din Sighet, Maramureș. Așa se face că, despre Maramureș, locul de baștină al autorului prezentat, a vorbit în cuvinte elogiatoare și pline de emoție, domnul profesor Grig Gociu, a cărui studenție s-a petrecut pe meleaguri ardelene și maramureșene, distinsul vorbitor, însă, fiind și un romancier de forță, autor al unei trilogii, din care primele două volume deja au fost lansate în cadrul proiectului CĂMINUL RACOVIȚĂ. Întâlnirea de la Severin a fost plină de căldură, pusă sub semnul
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
ne vedem și mâine, să luăm prânzul împreună poate că până atunci vă mai vin mințile la cap și refaceți protocolul. Aruncă șervetul de olandă fină în castronul cu supă de raci și ieși îngânând un cântecel de petrecere de pe meleagurile îndepărtate ale Volgii. Abia după ce ieși din încăpere unii dintre servitori își permiseră să leșine iar regele se așeză din nou pe fotoliu și continuă masa. Eforturile diplomatice intense în scopul obținerii supremației în discuții îi dăduseră o foame groaznică
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
era, ce creau în timpul lor, ce-i făcea fericiți și dacă erau, constatăm uneori ca pe acele vremuri simplitatea și munca îndeplinită cu greu le era o fericire, căci înainte de toate era - dăruirea! Încă din cele mai vechi timpuri aceste meleaguri dobrogene au fost vizate și urmărite pentru stăpânire de către foarte multe popoare, ba chiar Imperiul Otoman și-a creat din start obiceiul de a "debarca" prima dată cu oștirea în aceste ținuturi, pentru a "decola" ori către Moldova lui Ștefan
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
-și vadă de drum, dar să fie liberi în credință, desigur nu cu ușurință au fost lăsați să plece.. Unii s-au întors în țara de baștină, căutându-și rădăcinile, alții în alte direcții, iar unii au ajuns pe aceste meleaguri dobrogene roditoare, jinduite pentru aceasta de numeroase nații: de tătari, de turci, de greci, italienii manufacturilor, de bulgari și chiar de ruși. ’’Credința este baza tuturor miracolelor care nu pot fi analizate de legile științei’’ - Napoleon Hill În localitatea Kogălniceanu
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
unor vise, dar se distinge net de acelea habarnistice și schimbătoare de la o zi la alta..! O construcție, o dovadă a iubirii dintre oameni! Posibil ca acest vis născut încă de la primii germani basarabeni ajunși (pe lângă băștinașii catolici) pe aceste meleaguri, nu se putea concretiza până în anul 1878, datorită guvernării otomane, care de altfel nici nu se putea compara cu cea anterioară prin faptul că lăsau toată libertatea, bineînțeles cu o excepție, singura - aceea a birurilor și impozitelor nu foarte mici
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
libertatea de interpretare după aspirațiile și gradul de cunoaștere al fiecăruia. Născută în România - țară de vis înzestrată cu toate formele de relief „una din țările binecuvîntate presărate de Domnul pe Pământ” cum spunea N. Bălcescu, obligată să trăiască pe meleaguri depărtate, dar cu îngerii în suflet și în gând, poeta se revigorează, prinde puteri noi, nebănuite, în ciuda vicisitudinilor vieții: „Nu-mi pasă de viscol, de avalanșe de nea.../ Simt susur de ape și cântec de îngeri/ Și-nvăț a străbate
ECLIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALARII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374870_a_376199]
-
desfundau izvoarele bucuriei din cer. Acum, stau și mă-ntreb cu mirare: de unde erau acei călușari? Cum eram amețit de acel iureș de culoare, mișcare și sunet, n-am reținut spusele crainicului. Poate din Gorj...din Vâlcea...din Dolj...de pe meleagurile Slatinei, sau de la Corabia, ori de prin nu știu ce sate ale Olteniei. Nu am reținut ce spunea crainicul și pentru că eram purtat în derivă pe valurile uriașe de aplauze și ovații. Acele păsări fermecate cu aripi de curcubeu, în zborul lor
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
următor jurnalului de călătorie din Basarabia se intitulează „Coroana Română, instituția identității statale și a vocației europene”. Titlul semnifică fondul temei. „Coroana Română”, precizează ASR „este continuatoarea lungului șir de voievozi și domnitori care au îndrumat viața și destinul acestor meleaguri. Casa Regală, care împlinește, peste trei ani, un secol și jumătate de existență, nu a fost niciodată cu adevărat o instituție politică, ci mereu, în toate vremurile, o instituție istorică și o instituție a identității naționale.” Istoria noastră comună, vorbind
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
certitudine. Amintirea, de care nu putem și nici nu vrem să scăpăm, stă ascunsă în cotloanele inimii sau ale creierului - nu s-a descoperit până acum unde se cuibărește - și de acolo își trimite iluminarea continuă.”. „O vară culturală pe meleagurile Deliormanului străbun” este ghemul poveștii depănate de Elena Buică la fiecare vizită în țară. Aici vorbește despre emulația vieții spirituale, prin existența de reviste literare. Aspecte de la lansările cărților sale sunt un prilej minunat de a portretiza unele persoane locale
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
simțit întotdeauna legătura cu pământul și i-am auzit chemarea. Spațiul în care ne-am născut se leagă de noi și chemarea lui șoptită devine tot mai puternică pe măsură ce trec anii”. Aici vedem chemarea pe care o simte autoarea pentru meleagurile natale și pentru conaționalii ei, dar mai ales pentru câmpia Teleormanului unde a văzut lumina zilei. Aici îl citează pe neuitatul profesor Artur Silvestri: „Mi-am amintit cuvintele remarcabilului om de cultură, Artur Silvestri, ce spunea despre devenirea noastră ca
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
sufletul și cultura poporului român“. Cert este însă că, după retragerea aureliană din anul 256, civilizația daco-romană a continuat să existe, nu datorită unei structuri statale bine definite, ci prin forța comunitară a Bisericii Creștine, care se statornicise pe aceste meleaguri prin predica Sfântului Apostol Andrei. „Sub semnul Crucii și comunitatea Bisericii, notează profesorul Savin, cele două nea-muri s-au contopit într-o unitate biologică și etnică, unitatea românească, care s-a adâncit și mai mult, pe măsură ce locuitorii Daciei, părăsiți de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
conștiință nedefinită încă, în acele timpuri, ci al credinței religioase, total deosebită de cea a neamurilor năvălitoare, față de care această credință trebuia apărată. Biserica creștină devine astfel instituția care strânge în jurul ei pe noii credincioși, răspândiți de-a lungul tuturor meleagurilor Daciei, iar reprezentanții ei, preoții, iau locul conducătorilor, civili sau militari, care dispăruseră“ („Creștinismul și cultura română“, pp. 5-6). Așa se face că, în mentalitatea poporului nostru, multă vreme, termenii „român“ și „creștin“ au avut același înțeles. Așadar, din cele
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
articole despre autori clasici și contemporani, în fapt o istorie literară a locurilor, pentru că harul criticului și eseistului Grigore Codrescu aliniază la rampă scriitori care i-au marcat scena spirituală a vieții de profesor de limba și literatura română pe meleaguri bacoviene. În Argument, Grigore Codrescu motivează demersul editorial prin șansa băcăuanilor la memorarea valorilor spirituale: “...în deceniile postdecembriste au dispărut din orașul nostru drag mai toate obiectivele economice cu faimă națională, dar și peste granițe. În aceste condiții, ne-am
“PERSONALITĂȚILE TIMPULUI ȘI CONTEMPORANII NOȘTRI”- GRIGORE CODRESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373814_a_375143]
-
Refren: Vreau să cunosc al tatălui izvor, Lipcanii mamei plini de ghiocei, Să strâng la pieptu-mi florile de dor Și lacrimile bunilor bunei. Dragii nostril, scumpii mei bunici, Știu, că fuge timpu-n calendar Eu am apărut pe lume-aici, Pe meleagul Frunzei de Arțar. Azi inima mă-ndeamnă să mă duc Chiar fie și în chip de nepoței, La casa mamei din micul sătuc, La pragul casei scumpilor bunei. Referință Bibliografică: Cântec pentru bunici / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂNTEC PENTRU BUNICI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373988_a_375317]
-
lăsat, Despicând munții și sfărâmând stâncile,/ Și încovoind pădurile,/ Ori spulberând arăturile” (Imn). Ion Brad (România, poet, prozator, editor, ambasador cultural al națiunii române) este un mare uibitor de țară și neam, este omul care păstrează cu sfințenie amintirile despre meleagurile natale. Astfel, Domnia Sa ne destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața unui veac,/ În țara ce privește cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
suflet. Ce mai tură, vura, preocupații în astfel de demers, știu de ce? Întrucât știință domniilor lor au materializat-o atât prin prezența dar și prin dorințele de-a pune umărul fiecare la a construi un pol al literaturii și pe aceste meleaguri, cu gândul că odată și odată, activitatea profesională, pentru activitatea LSR se vor fi aținti ochi, va deveni : Activitate de utilitate publică. De fapt aceasta problema, nu-i problema noastră de azi nici cea de mâine. Este problema unui județ
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
urmare, bucuratus-au cu toții de această măreață realizare în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Domnul Cerului și al Pământului și-a făcut aici un nou Sion, un nou lăcaș în care să se poată întâlni cu toți fiii Săi de pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, de aceea în toată această lucrare a obștei de aici, supravegheată, cârmuită și păstorită de Î.P.S. Andrei, de Părintele Ioan și de Maica Cristina, vedem lucrarea proniatoare a lui Dumnzeu - Creatorul și Stăpânul, Mântuitorul și Judecătorul
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
După un schimb de amabilități am trecut la cercetări, fiecare cu durerea lui. Eu mă gândeam deja că voi avea un prieten italian, că voi vizită vestigiile române și, nu în ultimă instanță, voi putea găsi ceva de muncă pe meleagurile papale. Mă și vedeam sărutând mâna preasfinților cardinali, că doar amicul meu de-acuma era un om cu trecere, fiind consultant la Vatican. Ne-am salutat după introducerea de rigoare, urmând să ne întâlnim pe facebook, ori să ne sunam
DAU BINE LA BĂRBAŢI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375343_a_376672]
-
din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit și traversat, rezistând cu stoicism și nu nădejde în
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
nu s-ar întâlni așa de des prin lume!!! Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
nu s-ar întâlni așa de des prin lume!!!Ne regăsim pe la porțile muzeelor vestite sau prin cotloanele metropolelor occidentale, mereu nonșalanți. Mișunăm dezinvolți de parcă am vrea să ne contazicem istoria de popor milenar, bine ancorat în teritoriul generos al meleagurilor dacice. Transpare indubitabil dorința noastră arzătoare de a ne lepăda de plicticosul destin sedentar. Ei bine, și ce dacă? În fond nu ne-mpiedică nimeni să testăm pe propria noastră piele mobilitatea popoarelor migratoare care adesea ne-au bătut - la
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]