4,482 matches
-
întărește chipul, pe minunata Medeea Marinescu, o restituție nestemată prin care îngerul scenei perpetuează teatrul nemuritor și sacru. Organizarea spectacolului este bună și subsumată unei largi exigențe a publicului, prin impresarul Gheorghe Vlad. Așadar, pe bacăuani îi așteaptă o seară memorabilă de teatru și sărbătoare cu piesa „Străini în noapte, pe 27 mai, la Casa de Cultură a Sindicatelor „Vasile Aecsandri” din municipiul Bacău. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Florin Piersic și Medeea Marinescu, din nou în fața
FLORIN PIERSIC ŞI MEDEEA MARINESCU, DIN NOU ÎN FAŢA SPECTATORILOR BACĂUANI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350563_a_351892]
-
morții, 1983. La acestea se adaugă și arborele genealogic al poetului dinspre mama sa, Tatiana Cereaciukin. Realizăm din aceasta că familia lui Nichita a rămas fără urmași, nici una dintre surorile sale, Mariana (1938 -2002) și Cristina (1943 - 1999), neavând descendenți.” Memorabil este și textul: “Acasă la Nichita Stănescu” - o evocare emoționantă a poetului, făcută cu glasul muiat în sângele lacrimei: „Am fost acasă la Nichita Stănescu. La prima lui casă, cea din Ploiești, în care poetul s-a născut, „înger cu
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
lipsă de ideal și de onestitate; inadecvare la statut; onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta Babarău ș. a.). Pe de alta, sunt anulați, șterși, anihilați de propriul nume (care e aluziv, alegoric, trimite (și) la altceva decât la individul desemnat, recuperează gândirea, are ceea ce se
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
dictatori odioși, care vor subordona, controla și manipula totul, discreționar, până la a face marfă vandabilă din istoria propriului popor! În acest punct de risc și de balans periculos, peste prăpastia haosului ne aflăm noi romanii, acum, ajunși în pragul datei memorabile de 29 iulie, 2012. În vremuri revolute, aduse în contemporaneitatea sa de Ioan Budai Deleanu, pe accente eroi-comice, dar îndeajuns de pilduitoare pentru cei de azi, se vede lupta pentru putere și controlul țigănimii „slobozite”, istorisite în chip de „batracomeomahie
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
și istoric al străbunilor lor. În felul acesta, căzând exact pe subiect și tocmai de aceea, trebuie să arătăm și să făptuim delegitimarea zdrobitoare a impostorului puterii prezidențiale, prin calea legală a votului plebiscitar, din 29 iulie curent, data strict memorabilă pentru romanii adevărați și conștienți. Votul din această dată vă fi un act de conștiință angajată și lucidă, de responsabilitate vibrantă, mai ales pentru tineretul României care vrea să-și construiască viitorul în patria lui strămoșească și nu mai accepta
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
va fi opțiunea populară exprimată la acea dată. Pentru oricare cetățean cu drept de vot sau nu, capacitatea fiecăruia dintre aceștia în parte de a conștientiza că destinul acestei țări și al nației sale se află acum la o răscruce memorabilă de drumuri, unde politicienii, indiferent de apartenența lor partinică, schimbă, fie pe rând, fie în grupuri declarate, sensul indicatorului său de mers în direcția care le este lor prilenică, din păcate, reprezintă unul dintre reperele forte ale momentului. Aș vrea
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
că convingă.Spre deosebire de Socrate, Aristotel nu considera procesul ajungerii la știință o cursă metafizică în căutarea unor definiții absolute, ci drept o acumulare continuă de înțelepciune cotidiană filtrată și distilată din experiența cotidiană de viață. Socrate,așa cum se spune în Memorabilele lui Xenofon,era de dorit să guverneze”omul care știe”.Desigur,acesta era germenele noțiunii lui Platon cu privire la guvernarea de către un rege-filozof.Socrate susținea că Oracolul de la Delfi ar fi spus că nu exista om mai înțelept decât el.Însă
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
ai lui Socrate.Aceștia apar în dialogurile lui Platon ca figuri venerate.În aceste condiții Socrate ar fi devenit erou dacă își ridica vocea împotriva Celor Treizeci sau ar fi părăsit orașul și s-ar fi alăturat opoziției.Totuși în „Memorabilele” lui Xenofon,Socrate nu apare ca fiind în raporturi bune cu Critias și Cei Treizeci. Aceștia au folosit proprietățile lui Leon pentru a acoperii cheltuielile suferite cu întreținerea garnizoanei spartane care ocupase Atena. Și care îi ținea pe dictatori la
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
tineretului studențesc este unul (de neglijat), din pseudo eroii cu care crochiurile lui Caragiale sunt pline. Discursurile sale, ținute cu predilecție la Statua ecvestră a lui Mihai Viteazu, unde se deplasează cu o droaie de studenți după el, vor rămâne memorabile. Iată atmosfera redată într-un pasaj al ziarului Amicul Poporului. „A fost o scenă de teroare de nedescris. La vederea agenților avinați care voiau să pună mâna pe el, tânărul Coriolan s-a suit repede pe statuă și-ntr-o
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
la culme, fost odinioară fecior în casă la casa răposatului ministru.” Aceasta va fi poziția sa exprimată în cunoscuta lucrare -1907 din primăvară până'n toamnă - scrisă la Berlin, unde se afla volintir pe banii moșteniți de la Momuloaia. Auzind despre memorabila răscoală a țăranilor reacția lui fu promptă: „Nici un om cuminte nu poate da deplină dreptate țăranilor răsculați. Trebuia stins focul ? - Mai încape vorbă ?” Revoluția este o excrocherie, așa cum o va afirma chiar Marx, atunci când acesta (dacă am putea concepe un
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Acestea erau jocurile mele favorite, acestea îmi dezvoltau imaginația, registrul interpretativ, cunoașterea. Mărturiile, cele mai multe zguduitoare despre Marin Preda din cartea „Timpul n-a mai avut răbdare” sunt aproape 600 de pagini de Istorie literară exemplară. Îl aflăm în paginile acestei memorabile cărți MEMORIALE, pe Marin Preda cel adevărat, o mare conștiință națională, reprezentant strălucit al literaturii românești postbelice, de neegalat încă. Cel care a avut curajul unor gesturi fără precedent în epocă: de a-și spune părerea și de a-și
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
din viața parohiei. (George Giurgiu). Prin urmare, „se cuvine să-i mulțumim în mod deosebit Părintelui Dr. Ionel Popescu, pentru îndelungatul și meticulosul travaliu de cercetător, pentru reconstituirea bazată și întemeiată pe știința adunării și interogării izvoarelor. Descriind un trecut memorabil, întors de autor cu fața către viitor, cartea Iosefinul Ortodox. Contribuții monografice este o mărturie inconfundabilă a meritelor unei preoțimi, înzestrată cu mult talent și înțelepciune, închinată și dedicată valorificării plenare a creației predecesorilor. Monografiile, în genul aceleia elaborată de către
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
pe „jandarmul Basarabiei”. „Troica” Mihai Conțiu, Ilie Bratu și Florin Cârlan nu pe mine vrea să mă lichideze, ci Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, cea mai numeroasă asociație românească din lume, cu peste 200 000 de membri, cu acțiuni memorabile: el a depus, în 2007, Cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană din partea societății civile cu peste 200 000 de semnături; tot el organizează la fiecare 27 martie, 1 decembrie, 24 ianuarie, 31 august manifestări la care participă mii de
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
limbajul culorilor rupte din mediul în care creează. Iar dicțiunea ideilor din eseul lui Dumitru Velea e un mod de expresivitate a intelectului. Inteligența sa critică se consumă în nenumărate ceremonii ale investigației și interpretării, în formulări eseistice care prind memorabil esența evoluției artistului. Cercetând picturile lui Petru Birău, Dumitru Velea face, în același timp, și un efort spiritual de a sesiza subtextul filosofic al practicii artistice. Distincțiile au subtilitate, disocierile dau la iveală un simț foarte fin al nuanței, iar
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
dar semnează și un volum de proză științifico-fantastică. Cel mai recent volum al său, Strop de rouă ... , conține povești, dedicate nepoțelei sale Adriana. După un succint Cuvânt al autorului, descoperim textul Draga bunicului, urmat de cele trei povești cu titluri memorabile: Prințul Strop de Rouă, Fluierașul fermecat și Prințul Dragon, Lebăda neagră. Scriitorul declară că nu face altceva decât să povestească „istorii“ auzite de la alții, pe când era el copil. Modernitatea poveștilor lui Toader Ungureanu survine, pe de o parte, din prelucrarea
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
vor juca în acest spectacol, povestea cu emoție despre istoria acestui teatru, al cărui director a fost din 1961 până în 1969, despre "Celebrul 702", în regia lui Moni Ghelerter, în care a jucat rolul titular, cât și despre cele trei memorabile spectacole, cu care a fost la Festivalul de la Paris. Numai munca mă poate ține, și de aceea m-am gândit să arăt actorilor tineri cum să facem teatru vechi, pentru că ăsta de acuma nu-l prea înțeleg". Totodată, maestrul Radu
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
adeseori piedici, pentru ca viața noastră interioară, resorturile psihice, nu țin în totalitate de controlul conștient sau de voință noastră. Voința nu întotdeauna ajunge la rădăcina trăsăturilor care ne caracterizează. Caragiale a ilustrat strălucit această idee punând în gură lui Farfuridi memorabilă dilemă: „ori să se revizuiască, primesc! dar atunci să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, si anume în punctele... esențiale...“ De multe ori, nevoia de schimbare este
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
zilnic pe străzile orașelor din multe alte țări, aplică proverbul: „C-o picătură ce cură, butia se umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
rămânând încă incifrate (,,Doamne,/ Urmele pașilor, acoperite de nisipurile deșertului”.). Invocă Un cântec de strană, ce amintește, prin sensibilitatea și pioșenia sa, de Ave, Maria! (,,O, Doamne!/ Dumnezeul părinților noștri/ Dă-mi libertatea vulturului // Dă-mi seninul cerului“.). Un poem memorabil, o spendidă Invitație în doi, este un particular joc de cuvinte, de idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică/ A corpului meu/ S-a modificat!// Trăiesc într-o superbă imponderabilitate!“), o surprindere a stării de grație a autorului însuși
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
altă educație și din altă clasă socială decât el, se va condamna pe sine și pe propriii copii la nefericire. Ca și Hortensia Papadat-Bengescu, creatoarea ciclului Hallipa, Carmen Alexandrina centrează acțiunea pe personajele feminine, creând eroine cu trăsături particulare puternice, memorabile, surprinse în situații delicate sau ieșite din comun, în scopul de a afirma generalul prin particular. Cartea doamnei Carmen Alexandrina se citește pe nerăsuflate, emoționează, provoacă la a aduce în discuție subiecte ce rămân de regulă tabu. Din păcate, suntem
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > CITATE MEMORABILE (6) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1006 din 02 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 6- Căci omul e sufletul lumii, omul e graiul cosmosului în fața lui Dumnezeu. Nichifor Crainic - Biserica este anticamera sacramentală a Împărăției, este tinda Raiului
CITATE MEMORABILE (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345662_a_346991]
-
să-l cunoască numai Dumnezeu, ca să te poată chema noaptea. Rilke - Eu nu mă mai tem de Domnul ci Îl iubesc. Sf. Antonie cel Mare - Intelectualii din România sunt oamenii cărților, nu sunt oamenii duhului. Dan Puric Referință Bibliografică: Citate memorabile (6) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1006, Anul III, 02 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CITATE MEMORABILE (6) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345662_a_346991]
-
Îți oferă astfel, reflecție, că multe aspecte sunt repetabile în forme infinite: lupte, întorsături de situații neașteptate, fapte care întorc pe dos orice logică omenească, forme de sclavagism incredibile... Și nu de puține ori, autorul face comparație cu România. Sunt memorabile descrierile unor aspecte cutremuratoare de viață. În Vietnam, la câțiva ani după terminarea războiului, foștii combatanți trăiau într-un mod în care i-au creat halucinații autorului. Aflându-se la un restaurant, Herman a „...fost surprins de faptul că cei
HERMAN VICTOROV: „DIN VIAŢA UNUI OM OARECARE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345683_a_347012]
-
a mers și ce n-a mers?/un zid de oase e vamă înserării/ în doi, tango în pas de univers? “( Un vis trecător). Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Poezia din acest volum este o vibrație a sufletului încorsetat într-un scenariu original, explodând în viziuni convulsive, ce
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352059_a_353388]
-
sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel"). Echivalentele toamnei sunt memorabile mai ales prin modulațiile sonore "bucium", "târție", "răgete", "sună dogit", care converg spre un vaier cosmic dezlănțuit. Prezența sinesteziilor se afirmă în această poezie descriptivă, elementele vizuale ale pastelului fiind transpuse în analogii auditive ce stârnesc plăceri, volens nolens, relația
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]