3,679 matches
-
După 1995, de exemplu, a fost construită Piața Potsdam (Potsdam Platz) - un întreg cvartal ridicat în urma dărâmării Zidului din Berlin. În 2005, la 70 de ani de la al doilea Război Mondial, a fost inaugurat Memorialul Evreilor Uciși în Europa - un memorial al Holocaustului, desfășurat pe o suprafață de 19.000m2. e. Între statele alpine, care valorifică cel mai bine potențialul natural al reliefului, Austria și Elveția au și turismul urban bine reprezentat mai ales în Viena și Geneva. * Viena Amplasat de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
oricând sunt întruchipări ale autorității: profesionale, morale, civice, politice. Această autoritate nu există decât dacă este recunoscută la nivelul unei comunități. Deschidem cărți de filosofie, istorie, literatură, deschidem ziare și televizoare. Facem pelerinaje la locuri sfinte, la muzee, la case memoriale. Autorii și omagiații sunt în excelență bărbați: artiștii, savanții, compozitorii, figurile publice glorioase. Trăim într-un spațiu saturat cu modele bărbătești de reușită socială și cu modele de femei închipuite de bărbați, explicate de către ei de la anatomie până la ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
35-36. 352 Grigore Chiriță, op. cit., II, p. 1079. 353 Les origines diplomatique, p. 353. 354 Ibidem, pp. 356, 364. 355 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 117. 356 Docil politicii rusești, în "Des Debats" în Monitorul Oficial, 3 martie, p. 221. 357 "Memorial Diplomatique", apud Românul, 9 martie, 1866, p. 77; În alt număr din "Memorial Diplomatique" se arăta că poporul român a dorit mereu un principe străin, apud Monitorul Oficial, 16 martie, 1866, p. 269. 358 "Le Siècle", apud Românul, 9 martie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
353. 354 Ibidem, pp. 356, 364. 355 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 117. 356 Docil politicii rusești, în "Des Debats" în Monitorul Oficial, 3 martie, p. 221. 357 "Memorial Diplomatique", apud Românul, 9 martie, 1866, p. 77; În alt număr din "Memorial Diplomatique" se arăta că poporul român a dorit mereu un principe străin, apud Monitorul Oficial, 16 martie, 1866, p. 269. 358 "Le Siècle", apud Românul, 9 martie, 1866, p. 77; "Acum sau niciodată este cazul de a respecta naționalitatea lor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
2003 (Cartea de poezie Dinafară) Diplome, medalii: Diploma Fiu al spiritualității românești la Forul presei române de pretutindeni, 19-24 octombrie 1999, București; Diploma și medalia pentru atașamentul față de cultura românească și de poezia lui Nichita Stănescu, oferită de Societatea culturală memorial Nichita Stănescu, Ploiești, Consiliul județean Prahova, Prefectura județului Prahova și Primăria Municipiului Ploiești, 24 septembrie 1999; Diploma de onoare a Societății culturale Prietenie fără frontiere, Satu Mare România, 14 iulie 1997; Diploma aniversară pentru promovarea și susținerea idealurilor naționale și culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și Medalia comemorativă Mihai Eminescu a Președinției României și Ministerului Culturii, Botoșani, 2000 Diploma și Medalia comemorativă Mihai Eminescu a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, București, 1999 Diploma și brevetul pentru Trofeul Nichita Stănescu acordat de Societatea culturală Memorial Nichita Stănescu, Ploiești, 2001 Medalia jubiliară Nichita Stanescu 70 de ani de la naștere Premiul pentru promovarea spiritualității românești al revistei Convorbiri literare, Iași, 2003 Premiul revistei Oglinda literară pentru promovarea valorilor românești în afara hotarelor României, Focșani,2003. *** Există opinia unanimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și Marius Manta (Bacău, 2009) Foto: Paul Edgar Proca Ovidiu Genaru, la lansarea volumului Pâinea cea de toate zilele Vasile Proca și Gheorghe Grigurcu, la Sighetu Marmației (2006) Foto: Vasile Muste Vasile Proca, Gheorghe Grigurcu și Gh. Mihai Bârlea, la Memorialul Durerii, Sighetu Marmației (2006) Foto: Ștefan Balasz Vasile Proca, Gabriela și Gheorghe Grigurcu, la Muzeul Satului Maramureșean (2006) Foto: Ștefan Balasz Teodora Zamfir, Cezar Ivănescu, Petru Ursache și Magda Ursache (Librex, Iași, 2007) Foto: Vasile Proca Theodor Codreanu, Cristian Livescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
atât mai bine dacă putem face aceasta cu un cost redus pentru Trezorerie. Marele Sigiliu al Statelor Unite înfățișează un vultur înhățând cu ghearele de la un picior o creangă de măslin, iar cu celelalte, săgeți. Bătrânul Abraham apare pe sculptura de la Memorialul Lincoln stând pe marele lui jilț cu mâna dreaptă deschisă și stânga încleștată. Citându-l pe unchiul său quaker, Herbert Hoover a spus: ,,Prima dată întoarce și celălalt obraz, dar dacă te lovește, pocnește-l"2. Ați prins ideea. În
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
presus de toate, o înspăimântătoare tragedie umană. Trebuie să vă asigurați că la întoarcere soldații noștri vor beneficia de cele mai bune servicii de sănătate și de întregul pachet de beneficii de veteran. Ar trebui de asemenea să propuneți două memoriale unul în America și unul în Irak în onoarea celor răniți și celor decedați, militari și civili deopotrivă. Aranjați ca liderii spirituali să rostească rugăciuni în engleză și arabă. Aduceți oamenii laolaltă întru aducere-aminte și reculegere. Rugați-vă pentru ca înțelepciunea
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
onoruri și privilegii nu numai ei dar și familiei. Rudele ei, încălcându-se regulile etichetei, erau primite la Curte, astfel încât clanul Yang devenise tot mai sfidător. Mai mult, vărul ei, Yang Guozhong, i-a cerut împăratului încuviințarea ridicării unui templu memorial pentru tatăl său, ceea ce era permis doar familiei imperiale și înalților nobili. Ajuns înalt demnitar, acesta a controlat armata din zone cheie ale imperiului, a făcut, prin fraudă, o avere imensă. Yang Guifei a intrat în istorie ca fiind una
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Federale a Germaniei. ***, Istoria diplomației, vol. I, Ed. Științifică, București, 1962. ***, Istorie universală. Epoca contemporană, I (1918-1939), București, 1975. ***, Istorie universală. Epoca contemporană, vol. I (1918-1939), Ed. Didactică și Pedagogică, 1975; vol. II (1939-1945), Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979. ***, Memorial de război, Ed. Politică, București, 1976. ***, România în anii primului război mondial, vol. I, Editura Militară, București, 1987. ADENAUER, Konrad, Dokumente aus vier Epachen deutscher Geschichte, Wilhelm Metz, Aachen, 1977. ARENDT, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, București, 1994. ASHTON, T. S.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
opus ca teoria lui să fie deformată și pusă în slujba expansiunii germane. Va fi închis de americani, învinuit de a fi fost "ideologul politicii spațiului vital"; va muri în închisoare. 660 I. N. Sava, op. cit., p. 40. 661 Apud Memorial de război, București, 1976, p. 35. 662 K. J. Holsti, op. cit., p. 223. 663 Apud G. Hermet, op. cit., pp. 153-154. 664 K. J. Holsti, op. cit., p. 231. 665 P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 342. 666 Istorie universală. Epoca contemporană
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
174. 699 Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 31-32. 700 Ibidem, p. 33. 701 Jean-Marie Le Breton, op. cit., pp. 50-51. 702 Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, București, 1988, pp. 30-31. 703 Apud Memorial de război, p. 92. 704 H. Schulze, op. cit., p. 175. M. Tymowski, op. cit., pp. 117-124. Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 37-44. Pentru amănunte, vezi L. Hart, Istoria celui de-al doilea război mondial, București, passim. 705 Memorial de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Apud Memorial de război, p. 92. 704 H. Schulze, op. cit., p. 175. M. Tymowski, op. cit., pp. 117-124. Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 37-44. Pentru amănunte, vezi L. Hart, Istoria celui de-al doilea război mondial, București, passim. 705 Memorial de război, p. 71. 706 Gh. Bichicean, op. cit., p. 156. 707 Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 39-40. 708 Z. Zamfir, op. cit., p. 165. 709 M. Tymowski, op. cit., p. 118. 710 P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 384. 711
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Launay, Mari decizii, I, pp. 39-40. 708 Z. Zamfir, op. cit., p. 165. 709 M. Tymowski, op. cit., p. 118. 710 P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 384. 711 Norvegia se declarase neutră în septembrie 1939. Amănunte conform generalului Björn Christophersen, în Memorial de război, pp. 108-116. Jacques de Launay, op. cit., pp. 61-64, 74-81. P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 385. H. Schulze, op. cit., p. 175. Acum germanii au desfășurat prima mare operațiune aeropurtată, denumită de acum "manevră pe verticală". 712 P. Miquel
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
715 Se vorbea chiar de un ordin dat de Hitler pentru a facilita retragerea aliaților franco-britanici la Dunkerque. P. Milza, S. Berstein, op. cit., p. 387. Jacques de Launay, op. cit., pp. 129-132. 716 Jacques de Launay, op. cit., pp. 164-165. 717 Apud Memorial de război, p. 118. 718 Z. Zamfir, op. cit., pp. 173-174. Jacques de Launay, op. cit., pp. 175-181. 719 Apud Memorial de război, p. 130. 720 Cu privire la acțiunile militare ale Italiei, vezi P. Milza, op. cit., pp. 842-849; Jacques de Launay, op. cit., pp.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Milza, S. Berstein, op. cit., p. 387. Jacques de Launay, op. cit., pp. 129-132. 716 Jacques de Launay, op. cit., pp. 164-165. 717 Apud Memorial de război, p. 118. 718 Z. Zamfir, op. cit., pp. 173-174. Jacques de Launay, op. cit., pp. 175-181. 719 Apud Memorial de război, p. 130. 720 Cu privire la acțiunile militare ale Italiei, vezi P. Milza, op. cit., pp. 842-849; Jacques de Launay, op. cit., pp. 194-200. 721 Jacques de Launay op. cit., pp. 215-217. 722 Ibidem, pp. 217-218. H. Schulze, op. cit., p. 176. 723 Jacques
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al armatei 11 [germane, n.n., G.B.], care va și exercita conducerea efectivă. Totuși, ordinele acestuia către trupele române trebuie date în numele lui Antonescu. Sarcina misiunii militare constă în a face pe intermediarul între statul major al Armatei 11 și Antonescu" (Memorial de război, p. 142). 728 Jacques de Launay, Mari decizii, I, p. 277. 729 În cadrul "Operațiunii Z"; a se vedea Jacques de Launay, Mari decizii, I, pp. 354-355. Declarația de război a Germaniei împotriva SUA, urmare a unei decizii luate
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
II, pp. 39-40. 769 Jacques de Launay, Ultimele zile ale fascismului în Europa, București, 1985, pp. 264-266. Gh. Buzatu, op. cit., pp. 193-194. H. Schulze, op. cit., p. 187. 770 D. D. Eisenhower, op. cit., p. 544. H. Schulze, op. cit., p. 190. 771 Memorial de război, pp. 592-595. 772 K. J. Holsti, op. cit., p. 263. 773 Ibidem. 774 Ibidem, pp. 263-264. 775 Pentru această perioadă, vezi în special R. Steininger, Deutsche Geschichte, 1 Band (1945-1947), 2 Band (1948-1955), Frankfurt am Main, 2002. 776 Șt.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție, 293 moc (membru oarecare al unei colectivități), 233 mod de proces, 104 modal (vs referențial), 178 modalizare autonimică, 185 monolog interior, 240 N naratologie, 43 narator-martor, 230 narațiune (vs povestire), 83 noi, 59
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
E. Simion: "nu-i propiu-zis un jurnal intim, din moment ce însemnările au fost "reconstituite" din memorie și, în acest caz legea continuității nu mai funcționează, ci o confesiune apropiată, ca formă epică, de ceea ce în secolul al XIX-lea se numea memorial. Jurnalul fericirii se îndepărtează cu toate acestea și de formula clasică a memoriilor și de aceea a autobiografiei tradiționale, întrucât autorul nu intenționează să-și povestească în totalitate viața și, odată cu ea, lumea prin care a trecut. El prezintă o
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
E. Simion: "nu-i propriu-zis un jurnal intim, din moment ce însemnările au fost "reconstituite" din memorie și, în acest caz legea continuității nu mai funcționează, ci o confesiune apropiată, ca formă epică, de ceea ce în secolul al XIX-lea se numea memorial. Jurnalul fericirii se îndepărtează cu toate acestea și de formula clasică a memoriilor și de aceea a autobiografiei tradiționale întrucât autorul nu intenționează să-și povestească în totalitate viața și, odată cu ea, lumea prin care a trecut. El prezintă o
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în mod mai detaliat ceva mai încolo. Așa cum am arătat mai sus, specialistul intervievat e nimeni altul decât George Ardeleanu, probabil cel mai avizat comentator al lui Steinhardt. Dialogul a avut loc la Sighetul-Marmației, cu ocazia Școlii de Vară de la Memorial, profesorul Ardeleanu arătând, dincolo de cunoștințele sale de netăgăduit în ceea ce-l privește pe Steinhardt și opera acestuia și o deschidere și o responsabilitate nemaipomenite față de un astfel de demers cultural. Dacă-l abordăm pe Steinhardt din perspectiva lui George Ardeleanu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
revistelor”, în „Scena”, 2, nr. 180, 11 iulie 1918, p. 1. 3. Ibidem Inversiunile epocii 1. Opere, p. 395. 2. H. Sanielevici, „O democrație ciudată”, în „Curierul nou”, 1, nr 11, 11 aprilie 1920, p. 161. 3. „Minciuni stipendiate”, în Memorial de ziaristică, Ed. Minerva, 1970, p. 181. 4. Eugenia Tiron, „Morișca”, comedie în patru acte de Dr. Ion Luca, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. „Zborul cărților” 1. Opere, p. 362. 2. „Catrene(din grămadă)”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu din Marcel Marcian, autorul primului articol cu acest titlu. Sinonimele lui sînt „influență”, „folos”. Nu știu - dau un exemplu - dacă s-a gîndit cineva vreodată să numere cîți oameni lucrează pentru Bacovia numai în Bacău. Sînt zeci: custodele casei memoriale, bibliograful care înregistrează articolele despre el, arhivarul dornic de noi precizări biografice, actorul care îi recită versurile, pictorul care mai adaugă un desen sau un tablou inspirat de acestea, cîntărețul care le cîntă, redactorul care organizează un număr tematic, profesorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]