3,272 matches
-
unei taxe oarecari, e un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor din România sunt în această condiție "sui generis", adică nici cetățeni români, nici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deșărtăciunea de a stăpâni naționalitățile. În loc de a se împaca cu ele, de a asigura lor și sieși un trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a stăpâni naționalitățile. În loc de a se împaca cu ele, de a asigura lor și sieși un trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine, - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nimene nici când, și de la care, chiar când îi poftești, știu a se sustrage, făcîndu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clasa de mijloc din secolul al XVII, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodată producător și desigur că numai cu foarte rară escepție se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă și temeinică. "Ieftin și rău'' e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creștin, "scump și rău" e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi aristocrați cari fugeau de muncă și aspirau la slujbușoare să aibă câte un asociat jidan sub forma de orîndariu pe peticuțele lor de moșii; tot acel regulament au desființat de jure breslele, aceste clase puternice și bine constituite de meseriași. În urmă alte reforme, și mai liberale, au deschis ușa funcțiilor statului, înmnlțite în infinit, tuturor feciorilor de popă și de negustori cari nu reprezentau nici avere, nici inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de puțin la ei. Cu ocazia dezrobirii au pierit o mulțime de industrii indigene, căci cei ce le profesau n-au mai fost privegheați, nimeni n-au căutat a-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care nu trebuie confundată cu egalitatea înaintea legii. Egalitatea n-au însemnat la noi prefacerea claselor de sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la noi prefacerea claselor de sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor de jos, infectarea acestora cu rușinea de muncă și bolirea de deprinderea claselor vechi de-a câștiga mult prin muncă puțină. Progeniturei meseriașilor români, care învățase două buchi, i-au fost rușine de-a se mai ocupa cu meseriile părinților, ci s-a prefăcut toată în amploiați și în persoane ce fac politică înaltă, pun toate țările Europei la cale și aspiră de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Asigurați odată contra concurenței creștinilor, evreii au două liste de prețuri, una pentru evrei, alta pentru creștini. Poporul boieros al quiriților plătește 33 la sută pentru onoarea de-a putea deveni deputat și pentru caprițul de-a nu fi devenit meseriaș sau negustor. Am espus răpede această stare de lucruri și adăogim numai că în vremea din urmă s-au ivit o reacțiune, deocamdată încă nu destul de puternică, dar de care trebuie să ținem samă. Un început de îndreptare este școala
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai că în vremea din urmă s-au ivit o reacțiune, deocamdată încă nu destul de puternică, dar de care trebuie să ținem samă. Un început de îndreptare este școala de meserii din Iași, care ne va da poate cu vremea meseriași români. Drept semn că silințele școalei sunt apreciate cităm binevoitoarea încercare ce-au făcut-o d-nul Scarlat Pastia de a trimite pe doi dintre absolvenții acelei școale la Paris, pentru a se perfecționa unul în croitorie, altul în ciubotărie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dreptul civil ș-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili sub o domnie stabilă, căci numai unde vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul - meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
civil ș-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili sub o domnie stabilă, căci numai unde vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul - meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
călcînd frîna. Rău! sare în sus Lazăr. Ia dă la mine, că nu de-aia am pus lanțuri. O clipă, șoferul ezită, dar își amintește precizia cu care Lazăr a prins lanțul și-și zice că trebuie să fie vreun meseriaș mai bun ca el, așa că se ridică. Așezat la volan, Lazăr desface palma deasupra manetei de schimbat viteza, închide și deschide pumnul de mai multe ori, privește atent la picioare să vadă comenzile, apoi trage cu ochiul spre poziția vitezelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a lovit și insultat fără ca să știm pentru ce”43. „Micii ucigași” „Micii ucigași” au fost vecini ai evreilor, simpatizanți cunoscuți și mai puțin cunoscuți ai mișcărilor antisemite, tineri (inclusiv elevi de liceu), funcționari inferiori cu venituri mici, numeroși ceferiști, meseriași frustrați de concurență, colegi de meserie, dar și oameni cu ocupații intelectuale și de birou, funcționari de stat și ai secției financiare, ingineri, laboranți, oameni de afaceri (uneori tovarăși la o afacere evreiască), pensionari, militari În retragere ș.a. La Iași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
evrei. Toma Pânzaru XE "Pânzaru, Toma" l-a lovit cu o bară de fier și cu pietre pe medicul evreu, dr. Cazac Averbuch XE "Averbuch, Cazac (medic)" , provocându-i moartea 73. O altă categorie de „mici ucigași” au fost diverși meseriași, printre care a ieșit În evidență În special numărul mare de cizmari. Din lipsă de spațiu și Întrucât acțiunile lor nu constituie o excepție de la modelul faptelor comise de alți români din Iași - descoperirea de evrei, transferarea lor În convoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Chestură, unde a reușit să-l omoare cu o ultimă lovitură 75. Câțiva cizmari, un măcelar și câțiva tineri români, care s-au Înarmat cu tot ce au găsit la Îndemână, au nenorocit un cartier Întreg - Podul Bucșinescu -, unde locuiau meseriași și muncitori evrei săraci. Acești români au fost atât de sălbatici nu pentru că au bătut și au chinuit, ci pentru că s-au fixat asupra câtorva evrei, pe care i-au lovit neîncetat, până le-au spart capetele În bătăi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
se găsesc asupra lor”. O citire atentă a listei relevă că aproape toți copiii muriseră, afară de trei În vârstă de 11-12 ani și 25 de adolescenți de 14-17 ani. Majoritatea supraviețuitorilor făceau parte din pătura de jos a populației evreiești - meseriași, muncitori, funcționari -, restul fiind comercianți și industriași; doar aproximativ 15 aveau studii superioare - medici, ingineri, farmaciști și mai erau doi studenți și doi rabini. Mulți erau șomeri. Marea majoritate a intelectualilor evrei care s-au aflat În tren au murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Iașilor”49 - era clar că acestora li se cuvenea condiții de viață mai bune. După terminarea sortării, Abramovici XE "Abramovici" a raportat că „au mai rămas În lagărul de la șRegimentulț 23 Inf. cca 350 evacuați, În mare măsură muncitori și meseriași”50. Frații Elias și-au luat obligația să aprovizioneze cu alimente și, În general, să se Îngrijească de acei evrei. Trimisul Uniunii de la București i-a propus prefectului folosirea evreilor sănătoși, adică a muncitorilor rămași În magaziile armatei, la diverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
vol. 37, p. 18b (USHMM, microfilm 43). 38 Lista nominală cu cei 286 de cetățeni locuitori ai Iașiului care au participat la pogrom, ibidem, vol. 40, pp. 115-127 (USHMM, microfilm 43). Lista cuprinde români din toate păturile sociale: studenți, ceferiști, meseriași, funcționari de stat, elevi de școală, actori de teatru, medici, Învățători, un preot, cântăreți de biserică, avocați, pensionari, negustori ș.a.m.d. Dintre toți se evidențiază numărul de muncitori și funcționari angajați la căile ferate. Lista este parțială, deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
revine ascultător, într-un suflet, aducând ceea ce i se ceruse. Bravo, băi! Bravo! îl gratulează Nae, al cărui chef săltase logaritmic, viguros, după doar două pahare țepene, de dinamită. Altă viață...! Băiat iute, Adrianus, fraților! Ager ca spirtu' și descurcăreț! Meseriaș! Să n-am parte de tine, Boss, dac-oi minți! Să n-am parte, odată. Să n-am parte, de două ori... Adjudecat! Păi, nu? Receptiv, fain, mișto băiat! Cu potențial! îl aprobă din vânt Poetul, ale cărui priviri sclipeau
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
brusc au început reparațiile structurale. De vreo patru luni bunii gospodari trudesc la un drumeag de acces, în care am tot studiat straturile geologice. După ce am trecut inițial pe marginea gropii, apoi prin noroi, în fine printr-un nisip fin, meseriașii au băgat smoală și au dat strada în lucru. Asta s-a întâmplat cu o săptămână înainte de vot. Primarul în exerciț a ajuns, cum-necum, în turul doi de scrutin și își joacă în săptămâna ce vine destinul administrativ și politic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
-mi intrase nimic În cap, căci, fascinat - nu știu de ce -, Îmi lipeam privirile de locul nefiresc de gol de la mâna dreaptă a ăluia, acolo de unde fusese retezat un deget...). Însă de-acuma, gata: aveam să fiu atent ca să ajung bun meseriaș. Iar dacă n-avea să se petreacă așa (după cum cu destul temei bănuiam), nu se Întâmpla nici o nenorocire: În orice hală de strunguri era nevoie de câte cineva să măture șpanul de pe mașini și de pe jos, să alerge la chioșc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
N-am să mai pomenesc aici nici pe actorul născut pe Învecinate plaiuri ce juca teatru - la drept vorbind, făcea În special figurație - În trupa englezului al cărui nume el (actorul) Îl tălmăcise În limba noastră Scuturălance; nici pe măruntul meseriaș născut Într-un sat la Asfințit de al nostru și care a tapetat cu plută camera unui franțuz bolnăvicios ce se avântase În căutarea timpului pierdut; nici pe țăranul bărbos care, cu mâinile ce modelaseră șase mii de ani mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]