3,268 matches
-
ce a răspuns? Înjurături. Astea erau răspunsurile. Dar ce cred că e interesant este că torturile din Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor, Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înjurături. Astea erau răspunsurile. Dar ce cred că e interesant este că torturile din Securitate erau de două feluri... cel puțin așa le-am clasificat eu. Erau bătăile neprofesionale ale anchetatorului, care lovea unde putea, și bătăile meseriașilor. Atunci când chema meseriașii, tortura decurgea altfel... Și metodele erau diferite: legatul de scaun și bătutul la tălpi, bătutul la stomac, sugrumatul, lovitul testiculelor, Înțepatul sub unghie cu ace... Le-am trăit pe toate... Și vă spuneam că erau anchetele de zi și cele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
el este de servici și s-a mai solidarizat cu noi Încă un coleg, Șerban, fost plutonier-major de marină, din Măcin. „Poftiți afară!” Ne-au scos afară, am trecut prin curte, ne-au băgat Într-o altă curte, au venit meseriașii, deținuți de drept comun, cu ciocanele, cu lanțuri pentru picioare... și, pentru prima dată, am văzut atunci instrumentele de nituire: era o bară fixă cam de 30-40 de centimetri. Îți ținea mâinile cu brățări care se nituiau. Ne-au pus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceea? Nu, dar era sigur În septembrie 1957. A dat ordin să ne ducă la izolare... s-a Întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au Însoțit. A rămas un gardian cu noi și, după puțin timp, au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea, cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor, și Îmi alegeam meseriașii. Ne-am culcat jos și am spus: „Domnule, nu lipsește nici unul! Domnule, dacă mă duc să-l văd și să-l prind, vă rog frumos nu trageți spre mine”. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline, care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de el: I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, liberali radicali, Mihail Kogălniceanu, fost colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, șeful „fracțiunii libere și independente“ din Iași ș.a. Ideile liberalilor aveau să însuflețească în perioada respectivă masele bucureștene (meseriași, negustori, mica burghezie) și să atragă majoritatea tineretului studios (elevi și studenți), antrenați în lupta pentru impunerea modernizării structurilor social-politice și economice ale societății românești în spiritul ideologiei liberale. 16. Până la 1/13 ianuarie 1868, când a fost introdus în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se asigura leafa minimă, s-a raportat întotdeauna realizarea sporului planificat, ceea ce a dus după trei ani de funcționare a Complexului la o greutate vie fictivă de aproape 400 de tone, raportată, dar inexistentă. Primului director, inginer zootehnist și bun meseriaș, am înțeles, i s-a înscenat un proces de dispariție a unor viței, a fost mutat, penalizat și a rămas dator statului pe viață. Când am venit eu, era director un veterinar incapabil, care nu călca prin grajduri pentru că îi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
învățământului obligatoriu la zece clase, după ce ani de zile ne-am fudulit cu generalizarea celui de 12 ani! Iată, prin urmare, că strălucitul sistem al omului de geniu și mare patriot nu mai poate asigura locuri de muncă nici pentru meseriași și, probabil, nici în facultăți nu-i mai primește. Vor rămâne patru licee cu profil umanist, de la care se va putea merge mai departe la facultăți. Alt eșec... strălucit al politicii culturale duse de Elena Ceaușescu. Șeful statului socialist român
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vă supere rândurile mele, dar, credeți-mă, ceea ce se întâmplă în țară este de neînchipuit. Oamenii sunt dați afară din slujbe și justiția închide ochii, alții sunt obligați să-și ceară concedii neplătite, pentru că statul nu are fonduri de salarii, meseriași pricepuți sunt trimiși la recalificare dacă au neșansa să muncească în domenii cuprinse de criza energiei, mâncare nu mai avem deloc, căldură până și soarele întârzie să ne-o dea, iar dl Ceaușescu, cum îi ziceți dvs., crede că face
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
crema artistică a marelui oraș În care naufragiasem. Fuseserăm prezentați unul altuia, de câteva ori deja, la asemenea ocazii, dar nu schimbaserăm, de fiecare dată, decât câteva cuvinte convenționale. Domnul scund, cu chelie, ochelari și mustață, Îmbrăcat simplu, ca un meseriaș, dar totdeauna cu un mic accent vestimentar excentric, obișnuia, se pare, mai Întâi să respingă, Înainte de a apropia. Calitatea mea de „român”, cum Îi fusesem recomandat, pentru a-i trezi simpatia, avusese, se pare, efect contrar, ceea ce nu mă mira
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
M.St. Maj./ M.St. Major/M. Stat Major - Marele Stat Major Mart. - martie matr. - matricol m.c./m. 3 - metru cub M.C.G./M.C. General/M.C.Gl. - Marele Cartier General M.C.G. Eș. 1 - Marele Cartier General Eșalonul 1 Md. - model Meser. - meseriaș/meseriași M.F.O. - muncă de folos obștesc M.I.A.P.R. - Ministerul Înzestrării Armatei și Producției de Război Milit. - militar/militari Minist. - ministru Ministerul Agr. și Domenii - Ministerul Agriculturii și Domeniilor Ministerul Ec. Naționale - Ministerul Economiei Naționale Ministerul Luc. Publice - Ministerul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
St. Maj./ M.St. Major/M. Stat Major - Marele Stat Major Mart. - martie matr. - matricol m.c./m. 3 - metru cub M.C.G./M.C. General/M.C.Gl. - Marele Cartier General M.C.G. Eș. 1 - Marele Cartier General Eșalonul 1 Md. - model Meser. - meseriaș/meseriași M.F.O. - muncă de folos obștesc M.I.A.P.R. - Ministerul Înzestrării Armatei și Producției de Război Milit. - militar/militari Minist. - ministru Ministerul Agr. și Domenii - Ministerul Agriculturii și Domeniilor Ministerul Ec. Naționale - Ministerul Economiei Naționale Ministerul Luc. Publice - Ministerul Lucrărilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la normele de organizare a detașamentelor de evrei aflate la dispoziția și în subordinea CFR. 70. 13 mai 1942. Nota nr. 83.550 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la normele de organizare, în comunele urbane, a echipelor de meseriași evrei utilizați în cadrul muncii în folos obștesc la lucrări de consolidare a clădirilor în care se află instituții ale statului. 71. 17 mai 1942. Ordinul nr. 41.961 al Marelui Stat Major, Secția I, privind normele de organizare a detașamentelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nr. 2068 referitor la înlocuirea sintagmei „muncă în folos obștesc” cu „muncă obligatorie” în toată legislația referitoare la evrei. 84. 24 iulie 1942. Raportul nr. 207.547 al Cercului de Recrutare București referitor la normele ce trebuie respectate de evreii meseriași în cadrul muncii obligatorii. 85. 29 iulie 1942. Ordinul nr. 64.005 al Marelui Stat Major, Secția I, cu privire la sancțiunile aplicate evreilor ce își desfășoară activitatea în cadrul sistemului de muncă obligatorie. 86. 29 iulie 1942. Decizia ministerială nr. 1305 referitoare la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
iulie 1942. Decizia ministerială nr. 1305 referitoare la munca obligatorie a evreilor titrați universitari. 87. 14 august 1942. Nota nr. 72.081 a Marelui Stat Major, Secția I, prin care se solicită informații referitoare la activitatea desfășurată de echipele de meseriași evrei. 88. 18 august 1942. Raportul nr. 2224 al Batalionului 1 Drumuri privind situația precară a evreilor ce prestează muncă obligatorie în subordinea acestui batalion. 89. 27 august 1942. Telegrama Marelui Stat Major nr. 75.874 referitoare la bunurile și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3 mai 1943. Raportul nr. 1322 al Preturii plășii Focșani cu privire la cazarea în sate a evreilor aflați la muncă obligatorie. 139. 14 mai 1943. Ordinul nr. 420.620 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare a meseriașilor evrei la muncă obligatorie. 140. 15 mai 1943. Referatul nr. 131.749 al Biroului 9, Stat Major, privitor la regimul evreilor supuși străini. 141. 15 mai 1943. Referatul nr. 131.660 al Biroului 9, Stat Major, privitor la pedepsele aplicate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerului Apărării Naționale referitor la interzicerea utilizării în cazarme și tabere militare a evreilor rechiziționați pentru lucru. 149. 25 iunie 1943. Ordinul nr. 423.500 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor și a conducătorilor auto evrei. 150. Iunie 1943. Nota nr. 28.868 A a Ministerului Afacerilor Interne privitoare la situația evreilor deportați în Transnistria ca infractori la muncă obligatorie. 151. 15 iulie 1943. Nota nr. 100.797 a Corpului 6
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
4 ianuarie 1944. Raportul nr. 124.148 al Cercului Teritorial Iași privitor la situația evreilor supuși străini. 191. 6 ianuarie 1944. Ordinul nr. 434.499 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la normele de utilizare la muncă obigatorie a meseriașilor evrei. 192. 6 ianuarie 1944. Nota nr. 435.244 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la munca la zăpadă a evreilor din Capitală. 193. 8 ianuarie 1944. Ordinul nr. 435.244 al Marelui Stat Major, Secția I, cu privire la normele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
16 și 50 ani. 196. 18 ianuarie 1944. Nota nr. 132.040 a Centrului de Instrucție nr. 5 Sărata cu privire la Ordinul Corpului III Teritorial nr. 108.053 din 10 ianuarie 1944 referitor la normele de utilizare la muncă obligatorie a meseriașilor evrei. 197. 21 ianuarie 1944. Nota nr. 55.248 a Cercului Teritorial Dorohoi referitoare la utilizarea la muncă obligatorie a evreilor repatriați din Transnistria. 198. 22 ianuarie 1944. Ordinul nr. 10.868 al Batalionului 7 Drumuri referitor la oprirea lucrului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Război la Detașamentul Evrei nr. 12 Drăgășani și la detașamentele afiliate Batalioanelor 1-3 Drumuri. 210. Februarie 1944. Ordinul nr. 439.202 al Marelui Stat Major, Secția I, referitor la utilizarea la muncă obligatorie a elevilor de liceu, profesorilor, studenților și meseriașilor evrei. 211. 1 martie 1944. Nota nr. 406.604 a Marelui Stat Major, Secția I, privind măsurile ce urmează a fi luate pentru acordarea scutirilor de taxe militare pentru evreii aflați la muncă obligatorie pe timp de concentrări prelungite sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
i s-a încredințat și utilizarea lui pe timp limitat sau permanent ca lucrător obișnuit. În acelaș timp să i se aplice și sancțiunile de plată și disciplinare la punctul A.4. 3. În cazul când în Detașament se găsesc meseriași sau altfel de specialiști care vor putea fi utilizați cu mai mult folos la lucrări de specialitatea sa și care ar fi de executat atunci în afara șantierului la care sunt destinați, în conformitate cu ordinul sus citat al Domnului Ministru al Lucrărilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repetat, prin organele diferite și regulat și inopinat, asupra prezenței evreilor la lucru. - a se respecta un maximum de răspândiri (3-5%) pentru nevoi de hrană sau întreținere. - a se întrebuința toți evreii în șantiere, cu excepția personalului technic (ingineri, subingineri, desenatori, meseriași) de care ar avea nevoe Secțiile și pentru care vom cere aprobarea Direcțiilor și avizul nostru. - a se pretinde ca lucrul zilnic calculat judicios (muncă grea) să fie obținut cu orice preț și în caz de neobținere să se raporteze
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
au fost pregătite până astăzi, astfel încât se poate conchide că termenul fixat de legiuitor este prea scurt, cu atât mai mult cu cât din cauza războiului majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de capacitate profesională, s’a întocmit: Decretul-Lege pentru suspendarea preschimbării cărții de meșter a evreilor, din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303). Iar pentru a se împiedica
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de capacitate profesională, s’a întocmit: Decretul-Lege pentru suspendarea preschimbării cărții de meșter a evreilor, din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303). Iar pentru a se împiedica pe viitor formarea meseriașilor evrei, s’a suspendat în fapt, iar apoi în drept, putința pentru evrei de a fi ucenici în industrie, meserii și comerț, prin trei legi succesive și anume: 1. Decretul-Lege pentru suspendarea înregistrării contractelor de ucenicie ale ucenicilor evrei - din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
categoriile de întreprinderi. II. În ceea ce privește personalul din întreprinderi și munca: a. - S’a hotărât eliminarea treptată a personalului evreesc, din toate între prinderile, până cel mai târziu la 31 Decembrie 1941. b. - S’a interzis reînnoirea cărților de maeștri pentru meseriașii evrei. c. - S’a interzis evreilor, în total, anumite îndeletniciri (farmacie, film, birouri de voiaj, etc.). III. În ceea ce privește românizarea economiei naționale: a. - S’au înființat comisarii de românizare (desființați în urmă). b. - S’a înființat Centrul Național de Românizare. c
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]