2,518 matches
-
sens științific). Trăsătura comună a celor două noțiuni pentru care se folosește același termen este aceea de substanță ultimă, indivizivilă - constantă semantică pe care o putem identifica și în teoria generală a sistemelor. Ariile laterale cuprind termeni interdisciplinari, variante comune, migratoare de la un limbaj la altul, bazate pe transfer metaforic. Numeroase sunt consecințele recategorizării conceptuale a termenilor filozofici. Impactul este identificabil la nivelul gradului de științificitate. Relația cu uzul comun sporește ambiguitatea lexicului specializat. O parte dintre termenii filozofici circulă în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de filozofii englezi S. Alexander și C.L. Morgan. Termenul este folosit astăzi în limbajul fizicii, în matematică, în științele naturii, cu statut de metaforă conceptuală etc. Entitate (lat. entitas, din ens, entis "ceea ce există") este un alt exemplu de termen migrator, interdisciplinar. Desemna în filozofia scolastică natura unui lucru, esența, considerată în mod idealist și metafizic ca fiind distinctă de lucrul însuși. În limbajul actual, entitate este un construct metaforic. Circulă cu sensul de aspect al existenței, delimitat ca întindere, conținut
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
său de la un domeniu la altul. Adjectivele categoriale au dublu rol: realizează o descriere completă a conceptului corespunzător prin actualizarea exhaustivă a trăsăturilor intrinseci și/sau extrinseci; contribuie la dezambiguizarea sensurilor specifice subdomeniului/ ramurii. Adjectivul "renală" - monomembru - este un termen migrator. Operează numeroase modificări de sens prin trecerea de la sintagme aparținând subdomeniului "Terapeutică" (dializă renală) la subdomeniul "Teste și proceduri" (angiogramă renală). VII.7.3. Singularul și pluralul - mărci de conceptualizare și dezambiguizare Categoria de număr se poate constitui în mărci
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a „pașaportizării”: un pașaport interior stabilește poziția socială a fiecărui individ și permite să se știe dacă el este autorizat să stea în orașele mari și să caute de lucru acolo. Ea este destinată, în același timp, să controleze fluxul migrator de la țară înspre oraș, și să epureze orașele de „elementele indezirabile”. Țăranii și „lîșențî” - persoane private de drepturi civice din cauza fostei lor poziții sociale (aristocrați, preoți ortodocși, foști ofiței țariști etc.), ori politice (S-R, menșevici etc.), sau din cauza vreunei
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
resurselor de hrană. Astfel s-a manifestat prima "explozie demografică" din istoria umanității, care a condus la extinderea oicumenei și la apariția unor forme de organizare socială superioară orașul și statul. Numeroasele conflicte militare dintre formațiuni statale, invaziile unor populații migratoare, incidența sporită a unor mari epidemii, favorizate de aglomerarea populației, au încetinit ritmul de creștere pe parcursul Antichității și al Evului Mediu. Perioadele de creștere au alternat astfel cu perioade de declin demografic, până la începutul secolului al XVIII-lea. În tot
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și teorie culturală la Universitatea din Amsterdam. Are o o sferă foarte largă de preocupări culturale, de la Antichitatea biblică și cea clasică greco-romană la secolul al XVII-lea, la literatura modernă și arta contemporană, la problematica feministă și cultura populațiilor migratoare. Este autoarea unui număr impresionant de cărți dintre care le enumerăm pe cele care ni s-au părut cele mai importante: Complexitatea unui roman popular: Ambiguitate în romanul Pisica de Colette (Paris, 1974); Naratologie: Introducere în teoria narațiunii (Toronto, 1985
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
În spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, Împlinirea erotică sau singurătatea, sănătatea sau moartea. Funcția oraculară derivă din virtuțile augurale specifice cântecului (ori manifestărilor) tuturor păsărilor migratoare: venind primăvara, o dată cu reînvierea naturii, marcând și consfințind acest Început, ele au puterea de a vesti rânduiala lucrurilor și (chiar) de a așeza evenimentele pe o anumită matcă. b. În același sens, sortitula poate fi dobândită datorită unei alte Îndeletniciri
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat, iar volumul să scade cu aproximativ 50% la 30-60 minute după ingestia alimentară. Ritmul golirii vezicii este controlat mai mult de ritmul și forța de contracție a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
hermeneutică, este și un investigator al scenariilor ludice și rocambolești, declanșate în prezent de cuplul Don Juan Leporello, dar și (mai ales) de-a lungul celor patru veacuri de supraviețuire artistică a mitului. De adevărata identitate a lui Leporello, silf migrator în timp și spațiu, partener și rival diabolic, menit de ierarhii infernali să-l formeze și informeze pe Don Juan, se convinge, în fine, naratorul-martor, totul spre satisfacția cititorului. Așadar, servitorul supus, sucubul istoric al lui Don Juan, nu era
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
diagnostic diferențial este cu cel de celulită, ce nu însoțește un cordon venos trombozat, dar se asociază adesea cu un traiect de limfangită, o poartă de intrare a microorganismului incriminat în etiologie și leucocitoză. Un caz particular îl reprezintă tromboflebita migratoare, un tip de tromboflebită superficială recurentă ce afectează de fiecare dată alt teritoriu și care indică un cancer ocult (de obicei, pancreatic) (4). Așa cum s a menționat, TVP este întâlnită frecvent la populația vârstnică. Diagnosticul este sugerat de edem dureros
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi. Fluxul migrator de la începutul Antichității, provenind din zona stepelor nord pontice, a perturbat serios dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a ținuturilor noastre. Deși conectată, din vremea neoliticului, la binefacerile agriculturii, peninsulei i-a fost grav tulburată liniștea de forfota indo europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ofilească. Nu a mai putut ține pasul cu ritmul din Orientul Apropiat. Prin urmare, regresul nu a fost de ordin tehnologic, ci a avut drept cauză situarea pământurilor noastre în calea unor migrații dinspre stepele ponto caspice. Un alt flux migrator, care a influențat soarta Balcanilor, a fost cel dirijat, în paralel, prin Anatolia. Nu întâmplător, primii indo europeni desprinși au fost anatolienii (printre care hitiții), greco macedonenii și paleobalcanicii. Aceste triburi au trecut Bosforul cu mult înainte să se petreacă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
europene din nordul Mării Negre. Statornicindu-se pe teritoriile locuite de populațiile agricole, indo europenii au modelat definitiv chipul lumii cunoscute până atunci. În Balcani, formarea popoarelor antice (grecii, tracii, ilirii, inclusiv geto dacii) s-a datorat fuziunii celor două curente migratoare care s-au suprapus pe fondul existent din paleolitic și neolitic. Năvălirile ne-au pustiit pământurile, iar vijelia lor nimicitoare a doborât stejarul Cucuteni Tripolie. Au provocat o pagubă uriașă prin risipirea semințelor unei civilizații avansate care avea toate premisele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a abandonat Dacia romană. A lăsat-o pradă goților, retrăgând administrația și armata. e. Răsăritul civilizației apusene Magnifica lume a Antichității avea să apună, dar nu și civilizația ei. O nouă lume a răsărit în Evul Mediu, sub năvălirile popoarelor migratoare care s-au abătut ca o furtună peste umanitate. Natura și-a jucat, ca întotdeauna, propriul rol în punerea în scenă a acestei tragedii. Modificări climatice de anvergură au fost respon sabile de punerea în mișcare a masei umane care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Și, totuși, la fel ca în Antichitate, din Evul Mediu și până în prezent, continuăm să ne aflăm în interiorul lumii civilizate, dar la periferia ei (spațiul euro atlantic). Acest destin a fost marcat de anumite realități încă din momentul când torentul migrator a inundat Europa. Factori sociali și naturali dintr-un context istoric foarte complex au jucat pe rând roluri diferite. Au reușit, inițial, să simplifice ecuația, asigurând Balcanilor protecția necesară în fața invaziilor. Dar menținerea constantă a presiunii migratoare a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
momentul când torentul migrator a inundat Europa. Factori sociali și naturali dintr-un context istoric foarte complex au jucat pe rând roluri diferite. Au reușit, inițial, să simplifice ecuația, asigurând Balcanilor protecția necesară în fața invaziilor. Dar menținerea constantă a presiunii migratoare a făcut ca acest sistem de protecție să cedeze, fapt ce a determinat ca ecuația locală și regională să se complice foarte mult. f. Rezistența fortificației balcanice Dens populați și cu o geografie complicată, dominată de sisteme montane complexe, Balcanii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dominată de sisteme montane complexe, Balcanii au reprezentat o barieră în fața năvălirilor. De fapt nu a fost vorba de ceva particular, ci Balcanii s-au comportat ca un obstacol natural similar celorlalte peninsule din sudul Europei (italică și iberică). Puhoiul migrator care s-a revărsat în valuri, odată cu Evul Mediu, din străfundurile Eurasiei, fusese dirijat de zidul uman al Balcanilor spre nordul istmului ponto baltic. A curs în direcția unor regiuni mai slab locuite în timpul Antichității, aflate la miazănoapte de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în valuri, odată cu Evul Mediu, din străfundurile Eurasiei, fusese dirijat de zidul uman al Balcanilor spre nordul istmului ponto baltic. A curs în direcția unor regiuni mai slab locuite în timpul Antichității, aflate la miazănoapte de lumea greco romană. Devierea curentului migrator în nord a fost, în special, lucrarea Carpaților. Arcuindu-se, sub povara înfruntării coloșilor tectonici din adâncuri, Carpații au dirijat la suprafață rute complicate în această parte a Europei. Depozitarul celei mai însemnate părți a lanțului muntos, cu unghiul curburii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a Europei. Depozitarul celei mai însemnate părți a lanțului muntos, cu unghiul curburii așezat în centru, spațiul românesc avea să fie străbătut de drumuri ocolitoare. Astfel, Carpații au deviat direcția principalelor axe continentale pe la miazănoapte în raport cu teritoriile noastre. Implicit, torentul migrator a fost canalizat de munți spre zone de câmpie mai ușor de circulat, care se întind în partea superioară a continentului. Așadar, lovindu-se de zidul uman, dar mai ales ricoșând din stâncile Carpaților, șuvoiul migrator a fost direcționat spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
teritoriile noastre. Implicit, torentul migrator a fost canalizat de munți spre zone de câmpie mai ușor de circulat, care se întind în partea superioară a continentului. Așadar, lovindu-se de zidul uman, dar mai ales ricoșând din stâncile Carpaților, șuvoiul migrator a fost direcționat spre nordul istmului ponto baltic. Spațiul deschis dintre Nipru și Vistula, continuându-se spre diversele câmpii ale Europei, avea să se transforme în albia pe unde a curs, cu precădere, acest puhoi. Ferecarea sudului porții ponto baltice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
limanuri și mlaștini (cu aproximație, ceea ce era denumit de greci ca fiind mlaștinile Meotidei). Acest sistem și-a dovedit eficiența vreme îndelungată, protejând populațiile autohtone în fața invaziilor. Totuși, nu a fost suficient de rezistent în fața presiunii constante, exercitată de fluxurile migratoare. Noi triburi se substituiau în permanență altora mai vechi. În timp, s-au creat breșe exploatate de invadatori care au reușit să se impună durabil în peninsulă. g. Prăbușirea cetății balcanice Malul uman care protejase Balcanii, infiltrat de apele torentului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Noi triburi se substituiau în permanență altora mai vechi. În timp, s-au creat breșe exploatate de invadatori care au reușit să se impună durabil în peninsulă. g. Prăbușirea cetății balcanice Malul uman care protejase Balcanii, infiltrat de apele torentului migrator, s-a erodat și surpat pe alocuri. Cuțitul avea să fie înfipt pe la spate, chiar în coasta lor, iar înjunghierea se putea dovedi fatală. Slăbiți de incursiunile de la miazănoapte, de unde suportase punctul maxim al presiunii, și în fața cărora rezistase secole
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]