6,725 matches
-
atâta căldură, încât nu credeam vreodată că în astfel de spații există așa ceva. La un moment dat, o fetiță s-a desprins din grup și m-a luat de mână. Avea ochii de culoarea castanei. Nu puteai citi în ei mirare sau bucurie, ci doar o indiferență refugiată în tăcere. Părul negru, plin de bucle, încadra o fețișoară ovală, palidă, având aerul unei fetițe bolnave, dar nu era așa. O cheamă Maria. Ce nume sfânt! Maria desenează zilnic (îmi spune o
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului -În primăvară- Tăceri clădind lumină, răscolitoare clipe Atârnă-n blânde gânduri al viselor extaz, Zile sculptate-n soare, cu verde-n risipe, Se coc încet, încet... pe al timpului răgaz. Se îmbulzesc, în taină,mirări -din dor- descinse, Pe ii de primăvarărâd râuri înșirate... Se-ntoarce viața dulce prin ramurile-aprinse Cu frăgezimea florilor catifelate... Vântulatinge-azurul, într-un joc, peste amiezi, În jur se simte ochiul lucitor al ispitei, Liniștea, cu sufletul ascuns în ramuri verzi
POEM DE IUBIRE de LIA RUSE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347735_a_349064]
-
v. ind. țară = star (i.e. *aster „stea“). Deci „trei“ a însemnat, la origine, „soare, luna ori stea, astru“! Așadar semit. tlt „3“ se compară cu latinescul stella, arm. astl, tl + -ț sufix de feminin. Nu credem că mai e de mirare să presupunem că ainianul re(p) se apropie de egipt. re „soare“. Comparați indoeuropeanul *treies cu burmezul thura „soare” (Birrmania). Mai complicată ni s-a părut proveniență tc. űç „3“ (pentru care vezi Sevortian, op. cît. p. 642 cu alte
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
de lumină ce se revarsă peste timpul prezent. Vântul mă atinge pe furiș, cu mângâierea florilor de salcâm, împletindu-mi în plete surâsul tău enigmatic.Azi, cerul e ca o mare însetată de gustul țărmului mult iubit. Îl privesc cu mirarea și bucuria unui copil... cu zâmbetul îi ating inima țesută din lacrimile îngerilor. Respirația verii are parfum de iarbă proaspăt cosită și gust de fragi sălbatici. Am așteptat cu ardoare atingerea catifelată a verii, să ies în grădina casei mele
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
Știi ce a spus William Faulkner, laureat al Premiului Nobel pentru literatură?”. „Ce?”. „Nu te strădui să fii mai bun decât contemporanii sau predecesorii tăi. Încearcă să fii mai bun decât tine însuți”. I-am surprins o expresie de ușoară mirare, apoi s-a întins să ia ceașca de cafea. „Acesta, da, e într-adevăr un citat memorabil. Și profund”, rosti cu sinceritate. „Nu trebuie să te preocupe succesul. Dacă acesta va veni, lasă-l s-o facă firesc, să vină
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
când nu era împărat. Știuse să-și aleagă oamenii și aprecia cu moderație și cu o doză de pesimism orice plan de atac sau de apărare. De aceea reușise în toate bătăliile pe care fusese nevoit să le ducă, spre mirarea divinului Augustus care la început nu îl crezuse în stare să câștige mare lucru. August recunoscuse însă o dată în fața mai multor senatori că dacă l-ar fi trimis pe Tiberius pe Rin, împotriva lui Arminius și gloatelor cherusce alta ar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NINSORILE CARE VOR VENI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu-i nici o mirare că te-am iubit poți întreba vântul, câmpiile pe care a trecut nestingherit nebănuindu-l de ploile repezi. Nu mai întreba pe nimeni! Întreabă-ți inima, un copac desfrunzit, uitat de toamne pe marginea unui râu unde locuiesc păsările iernii
NINSORILE CARE VOR VENI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361870_a_363199]
-
bântuie furtuna, o să-mi cânți în cor cu îngeri Simfonia unor vorbe care gândul să-mi ocupe. Și cu valurile-n brațe, până-n largul diafan, Sus pe crestele în spume, tu să fii a mării nimfă, Eu rămas doar cu mirarea unui ucenic profan Să simt cum iubirea-mi urcă-n sânge și în limfă. Poate atunci a sosit valul până-n ochii tăi marini, Ca să înțelegi tot rostul alergării înspre culmi, Luna, în târziul nopții, dezbrăcată în țarini Varsă o lumină
SIMFONIA UNOR VORBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361974_a_363303]
-
întronizează slava deșartă, ce asistă fascinată la parada narcisiacă a seducțiilor. Chipul mândriei este mânia întru asemănare cu ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința și bucuria. Inima se împietrește și peste ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor și amăgirilor. Dacă avem noroc spaima poate cuibări în noi frica de Dumnezeu- ca început al înțelepciunii, al venirii de la firesc
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
pe-o iubire trecută-n praf de vreme / Ating poza din mine și timpul iarăși geme ... Sînt în podul casei, / mansardă de dorințe / Urcă pe scara vieții uitate ingerințe / Și prima literă ce se gonește-n mine / E m de la mirare; de ce s-a dus la tine?“, ca să reluăm doar două strofe de-ale sale, postate pe Facebook într-o dimineață de duminică. „Scrisul e aerul pe care-l respir. Nu știu în ce măsură chiar am talent (...), dar știu că scrisul este
INTERNAUTUL (”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT”, CEL MAI LUNG POEM PENTRU CARTEA RECORDURILOR) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362081_a_363410]
-
păstrează-l pentru tine, Vino, -acasă, la mine; Eu ți-s mamă, am să-ți spun Ce rău și ce e bun. Ușa-n urma ei s-a-nchis, Eram treaz ca după vis. Ce-a urmat, nu-i de mirare, O pățește fiecare. “Fratele măgar ” mă cheamă: - Învoit sunt de-a ta mamă, Să te-nvăț când ai greșit!... Dar eram tot pedepsit Până școala s-a sfârșit; Uite-așa ne-am despărțit. Am plecat în lumea largă; Corcodușă, bag
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
prin ce miracol se naște culoarea Cu care noi, oamenii, ne-mpodobim visele și așteptarea. Norii ne-aduc necontenit o veste - Ei străbat încet, un drum ce se isprăvește Doar când în ochi și în suflet ni se stinge lent, mirarea Că iarna, ploaia-și preface-n fulgi din vată de zahăr cântarea. Corina Diamanta Lupu București 27 septembrie 2012 Referință Bibliografică: POVESTEA NORILOR / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de
POVESTEA NORILOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365822_a_367151]
-
confunzi? Nu știu de ce, Nu îmi răspunzi? Eu știu doar, Că împreuna, Ne facem viața, Mai bună. *** Când iei un sedativ! După ce iei un sedativ, Poate este vreun motiv! Când sindromul este colectiv, Fenomenul este...subiectiv! Nu e de nici o mirare! Cât este țara de mare! Referință Bibliografică: CU CINE? Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 595, Anul II, 17 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CU CINE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365831_a_367160]
-
talent.. În paralel cu astfel de preocupări, Marian Bărăscu a „cochetat” și cu muza poeziei, prezenta culegere grupând cinci cicluri lirice, adunate după criteriul tematic, cu următoarele titulaturi: Dorul de sat Rănit de liniște, mă vindec Toamna la Grandiflora Labirintul mirărilor Să auzi neauzitul. Dacă prima grupare are titlul „Dor de sat”, cu menirea de a ne transpune în atmosfera obârșiei rurale, evocată nostalgic, în spiritul semănătorist de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului următor, dar cu
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
în spiritul semănătorist de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului următor, dar cu mijloace prozodice moderne, celelalte titluri ale următoarelor patru cicluri, sunt mai deosebite, sugerând mister, semnificații învăluite, precum “vindecarea prin terapia liniștii”, “labirint al mirărilor” și capacitatea metafizică de „a auzi neauzitul”, adică o sensibilitate ieșită din comun, de care beneficiază doar cei hărăziți, ca norocoși ai destinului. Poemele din „Dorul de sat”au înrudiri semănătoriste, dar elogiul satului este prezent și la un poet
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
nici un zlot”/ Prin abordarea unor astfel de creații, Marian Bărăscu poate deveni un component binevenit al „legiunii” de poeți ai vinului, dat fiind că inspirația sa lirică este stimulată de acest apreciat specific al naturii și vieții drăgășănene. *** Ciclul „Labirintul mirărilor” se deschide cu „Alint târziu”în care ingineria tainică a contopirii trupurilor și al sufletelor este descrisă cu mijloacele moderne ale sugestiei simboliste, dovedind afinități cu lirica lui Nichita Stănescu. Apelul la neologisme precum: metronom (al amintirilor), tonomatul (cu rublele
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
cu dragoste de oameni și de arta spectacolului, e un actor și un om care nu numai că e printre puținii din lumea româneaască, necontestat, dar e și apreciat! Prin această perspectivă trebuie să fie privit, și este, ca o mirare față de întâmplările de azi și mai dintotdeauna, de a li se recunoaște prea târziu oamenilor, valoarea! Iubirea și recunoștința pe cât sunt de suple, pe atâta sunt și de elastice, încât s-ar putea înmlădia fără să doară, fără să crape
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
Voica, Stela Enache, Maria Șalaru, Medeea Marinescu, Jolt Kerestely, Corina Chiriac, Cristi Minculescu, Nico, Alina Sorescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Dan Puric, Ovidiu Cuncea, Dan Grigore, Sorin Dumitrescu, Ștefan Câlția și alții... Ei nu trebuie să atragă fie bunăvoința, fie mirarea, ca să fie priviți, ei atrag inima. Nimic nu dovedește mai mișcător aceasta decât ansamblul de copii venit cu interpreta moldoveancă Maria Șalaru. La glasul copiilor aceștia tac toți și se usucă de drag. Câtă dreptate are interpreta Stela Enache, ea
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
scoată afară. Discursul începu simplu: - Fraților! Am pe suflet o taină care mă apasă! Am văzut-o! Există! Aici spre cinstea tagmei se porniră niște râsete de spaimă și avură loc unele replici de genul: „hai, că asta-i de mirare, noi credeam că n-ai” și altele ceva mai acide, însă Melu dădu dovada unui psihic din cale afară de rezistent și potoli adunarea cu câteva doar vorbe: - Nu, nu-i de glumă! Împreună cu Relu și Nelu am fost acolo! Toți
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Mi-acordez strunele sufletului, Să-ți mai cânte o dată oda, Să-ți mai facă de Crăciun o urare. Fericire, steaua ta mi-atinse odihna pe câmp, În așteptarea lunii pline peste brazda-nghețată. Mă-ntorc spre tine, te privesc cu mirare, Mi-acordez strunele minții, Să-ți mai aducă o dată - omagiu - o șoaptă, Săți mai ridic o dată înfrigurată cântare. Apoi am să scriu istoria voastră Cu sânge și smoală la răscrucea de vise, Să se întoarcă spre tine însetatul, Să-și
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
anunță,ci vino pe la minecând vremea-i de-nserat,închide ușa caseiși trage clenciul iuteși las-afară toamnasă plângă peste sat.... XV. VĂRATECA DORINȚA, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția nr. 603 din 25 august 2012. Nu mă privi febril cu-așa mirare. E vară! Deci m-am dezbrăcat. Bizar? Am pus pe umeraș tot timpul care L-am dat tribut clepsidrei-vechi tiran. Șuvița alb-am strâns într-o mânușa Și-am dat cu cheia, ascunzând fugar În șifonier toți anii, după ușa
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
o boare Apoi mă-nmiresmez cu liliac. Și-oi dănțui desculța toată vara Dezlănțuită-n viața că un dor Ce se-ntețește când se-arată seară Și umblă trubadur pe sub pridvor. Citește mai mult Nu mă privi febril cu-așa mirare.E vară! Deci m-am dezbrăcat. Bizar?Am pus pe umeraș tot timpul careL-am dat tribut clepsidrei-vechi tiran.Șuviță alb-am strâns într-o mănușăși-am dat cu cheia, ascunzând fugarîn șifonier toți anii, după ușăTrei riduri le-am ascuns
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
să cânte, să zburde ca o copiliță, așa cum făcuse mereu, cu mulți ani în urmă. Privi în urmă, dar Adrian n-o urmă, ci rămăsese acolo, în camera aceea ostilă, încremenit în gândurile lui, privind către ceva nedefinit, coagulat în mirare, incapabil să-și mute măcar privirea către locul unde ea stătuse mai devreme cu coatele. Se gândi la el cu o dragoste aproape maternă, pentru că între ei era o diferență de zece ani. Zece ani în care ea îl dusese
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
Titina Nica Țene s-a confruntat cu toate problemele ce-au întunecat parcursul existențial al generației din care face parte. Însă de nicăieri nu răzbate vreun zvon de bocet, ori vreo notă frizând autocompătimirea. Dimpotrivă, rememorarea traduce înțelepciunea îngemănată cu mirarea copilărească, maturitatea deplină împletită cu ironia subtilă, astfel că evocarea primilor ani pe care i-a trăit curge firesc, consemnând, ca într-o poveste destinată copiilor, fapte și întâmplări, evenimente la care autoarea a fost martoră sau care s-au
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
copacilor și mustul pământului. O poezie senzuală, pământeană, parfumată, mângâietoare până la beție și totodată, o poezie mirifică, în care chemările celeste se aud din piepturi de îngeri. Miracol de gând înflorit în lumină „ce va culege cu răbdare/ rodul atâtor mirări / și-atâtor întrebări / în fața mirajului de netăgăduit / de a fi om ... /a fi om!” Unele poeme sunt de o candoare dezarmantă, adolescentină care trădează sufletul sensibil al poetei. De fapt, toate episoadele lirice din carte nu sunt decât jocuri în
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]