2,913 matches
-
de manieră, într-o vreme în care hazardul și forța făceau legea. Dar tocmai astfel de îndrăzneli sincere, pornite din inimă, cu dorința fierbinte de a-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu dorința fierbinte de a-i converti și pe ceilalți întru Cristos, au dat culoare, sunet și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
voastre”. Din profunda dorință de pace a lui Francisc au pornit misiunile fraților minori: „să nu se lupte nici cu cuvântul și nici cu spada, ci să se arate cu toată disponibilitatea, mărturisindu-se prin aceasta, calitatea de creștin”. Ca misionar trebuie să urmezi corect pașii: întâi asculți, ești disponibil și ajuți, iar mai apoi vestești Cuvântul Domnului sub forma laudei. Sărăcuțul din Assisi își pregătea minuțios, cu mare seriozitate misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pașii: întâi asculți, ești disponibil și ajuți, iar mai apoi vestești Cuvântul Domnului sub forma laudei. Sărăcuțul din Assisi își pregătea minuțios, cu mare seriozitate misiunile; el le cerea miniștrilor să-i studieze bine pe frații ce vor să devină misionari, să le cunoască abilitățile și cunoștințele. Francisc a manifestat un interes special pentru misiunea euharistică, exprimându-și îngrijorarea față de indiferența contemporanilor față de acest sfânt sacrament. Pentru Sf. Francisc Biserica Catolică, acest mister marian, este un edificiu aflat mereu în construcție
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
față de indiferența contemporanilor față de acest sfânt sacrament. Pentru Sf. Francisc Biserica Catolică, acest mister marian, este un edificiu aflat mereu în construcție: ea este acolo unde inimile se deschid pentru Dumnezeu și în această unitate ea continuă. În acest itinerariu misionarii sunt eroii și martirii timpurilor. Adică mai aproape de sfințenie. Dar, atenționează părintește Sfântul: „minorii sunt minori, pentru că ei nu râvnesc să devină majori”. 4. „Dumnezeul meu și toate lucrurile”... mistica credinței la Sfântul Francisc „Preaînalte și mărite Dumnezeule, luminează întunericul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu pentru formarea misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în țările avute ca obiectiv al misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în universitățile din Bologna, Oxford, Cambridge, Paris. Intuiția mistică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare românească, invocată adesea și de către Mihail Kogălniceanu, marele apărător al drepturilor catolicilor în Moldova. „Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe”, ne amintește și Poetul. Dar din punctul de vedere al misionarului, istoria este o lecție obligatorie, de la care nu este permis să lipsești, deoarece numai ea oferă rădăcinile prezentului și servește ca învățătură, prin pildele ce le oferă. Înțeleasă astfel, istoria devine călăuză sigură pentru viitor. Secolele XII și XIII când
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
timorată și mereu pusă pe fugă. În conștiințe domnea disperarea, neîncrederea, spaima, ura, și, mai ales, aspra lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii. În epocă, primii misionari care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe fugă. În conștiințe domnea disperarea, neîncrederea, spaima, ura, și, mai ales, aspra lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii. În epocă, primii misionari care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație, fără a fi sclavi ai literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață. Din primele capitule generale, din 1217 și 1219, rezultă că au fost trimiși franciscani misionari în mai multe zone ale lumii, iar cronicarul Giordano da Giano a relatat că frații au ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al IV-lea a trimis o scrisoare regelui Konrad al Germaniei, în care a descris nenorocirile înfăptuite de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin vădit miracol”. Papa Clement al IV-lea în 1345 i-a scris regelui Ungariei, Ludovic, că mulți români din Muntenia și Transilvania s-au convertit; tot el i-a mai cerut în 1348 ministrului provinciei din Ungaria, să trimită misionari în Valahia și la Cumani. În timpul domniei lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) activitatea franciscanilor în Muntenia a fost rodnică, dar credincioșii erau nemulțumiți de preoții unguri, și își doreau un episcop al lor, care să știe limba română. În 1374
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
soția sa Maria a rămas catolică). Fiul lui Bogdan I, Lațcu, a fost voievod al Moldovei (1366-1375) și prin fratele Paul de Schweindnitz a solicitat unirea cu Roma a catolicilor din Moldova, precum și înființarea unei episcopii. Andrei de Cracovia, fost misionar pe aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
episcopii. Andrei de Cracovia, fost misionar pe aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu urmări benefice a fost prezența în teritoriul românesc a sfântului Ioan de Capistrano (semnalată în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în 1456 de către Luca Wadding), care, prin predicile sale a întors la credința catolică mulți credincioși. Papa Sixt al IV-lea (fost ministru al franciscanilor minori conventuali) a acordat privilegii provinciei franciscane din Polonia (printr-o bulă din 1481), precum și misionarilor franciscani porniți spre convertire în Valahia, Lituania, Rusia, Tartaria. Papa Leon la X-lea a acordat episcopului de Milcov anumite avantaje și împuterniciri în 1520, dar nu și în zona de activitate a franciscanilor observanți de la Bacău (care au activat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile Imperiului Otoman), iar ministrul Provinciei ocupa și funcția de Vicar Patriarhal, activitatea misionarilor franciscani din Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și cunoaștere în limba română, cultivând programatic conștiința originii latine a acestui popor, cu care ei au împărțit și lipsurile și puținele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
I. În 1330 Carol Robert de Anjou a fost înfrânt în bătălia de la Posada; succesorul lui la tron, Ludovic cel Mare a cucerit partea de sud a Bulgariei (cu capitala la Vidin) în 1365 și a trimis în acest teritoriu misionari franciscani, care au convertit doar în câteva zile 200.000 de necredincioși. În 1368 domnitorul Țării Românești, Vlaicu Vladislav a ocupat Banatul Severinului și capitala Vidin; în 1370 el a obținut aprobarea patriarhului din Bizanț pentru înființarea Mitropoliei Ortodoxe a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au convertit doar în câteva zile 200.000 de necredincioși. În 1368 domnitorul Țării Românești, Vlaicu Vladislav a ocupat Banatul Severinului și capitala Vidin; în 1370 el a obținut aprobarea patriarhului din Bizanț pentru înființarea Mitropoliei Ortodoxe a Severinului. Astfel, misionarii franciscani au avut de întâmpinat noi dificultăți în activitatea lor. Dar această mitropolie nu a rezistat decât numai până în 1402, după opinia canonicului C. Auner, motivul principal era faptul că „Banatul Severinului a căzut în nenumărate rânduri în mâna ungurilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]