2,085 matches
-
trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică ("Narcissus"), zisă Cocorată de localnici, și care crește mai ales pe Tău. Animalele sălbatice întâlnite în teritoriu sunt mistrețul, iepurele sălbatic, căprioara și cerbul iar în iernile mai geroase coboară din codru și lupul. Se întâlnesc mai rar rațe sălbatice, găina sălbatică și fazanul precum și prepelițe. Despre hărnicia oamenilor amintim că este perpetuă și provine din trecut din vremurile
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița, popândăul și mai rar veverița, mistrețul sau porcul sălbatic și căprioara. După recensământul din 2002, comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori. Structura populației după vârstă: Structura populației după sex: Structura populației după religie: Structura populației după ocupație: Procesul de învățământ în comuna Devesl
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
sunt cu aproximație 700mm anual. Vegetația specifica zonei, face ca aici sa fie o oază răcoroasă și mai puțin umedă. Vegetația este specifică pădurilor de foioase: fag, gorun, stejar, carpen. Cele mai frecvente specii faunistice ale acestei zone sunt: căpriorii, mistreții, gușteri, iar ca păsări: vrăbiile, ciocănitoarele, coțofanele. Rețeaua hidrografică corespunde bazinului hidrografic Ialomița. Prin Poiana Copăceni trec două pârâuri: Tarsica și Vitioara, unindu-se în centrul localității și formând un singur pârâu, Vitioara care se varsă în râul Teleajen în
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut perioade de dezvoltare și declin, strâns legate de exploatarea resurselor subsolului: la început sarea, pe urmă petrolul. Telega a
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
care a servit adesea ca reședință favorită a principiilor Transilvaniei. De aici s-au emis documente importante servind uneori ca loc de adunare a Dietei Transilvaniei. Situarea geogarfică in imediata proximitate a unor domenii de vânătoare importante (păduri de cerbi, mistreți respectiv urși precum și microclimatul favorabil montan cu proprietăți curative datorita aerului de munte, a facut din Gurghiu un constant loc de peregrinaj mai ales a magnațiilor medievali maghiari și habsburgici. Prințul Rudolf al Austriei a petrecut perioade de timp la
Gurghiu, Mureș () [Corola-website/Science/300581_a_301910]
-
de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat lemnele în clotcan, cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
afinul, fragii, jneapănul, ienupărul, aninul. Plante medicinale: măcieșul, socul, izma ș.a., sunt folosite în tratamentul diferitelor boli. Câmpurile sunt pline de narcise, bulbuci, garofițe, campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
la jumătatea drumului cu serpentine dintre Pitești și Rm. Vâlcea, la 13 km de drumul principal, pe culmea unuia dintre dealuri. Se cresc pomi fructiferi, vița de vie, porumb, grâu, oi, vaci, păsări, există terenuri de vânătoare (fazan, iepure, căprior, mistreț). Comuna are curent electric și telefon. O altă posibilitate de a ajunge în Uda o constitue drumul național Pitești-Drăgășani, în localitatea Vedea se schimba direcția de mers spre dreapta, acest drum este asfaltat din vara anului 2007. Uda se mândrește
Comuna Uda, Argeș () [Corola-website/Science/300646_a_301975]
-
de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp confecționate cu mijloace proprii din piele de porc, mistreț sau vită, care era tăbăcită șiprelucrată în gospodărie, iar mai târziu se achiziționau din comerț. Pielea tăbăcită se croia pe dimensiunile piciorului și se făceau niște găuri în față prin care se introduceau șireturile (nojițele) cu care se fixau pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe. Vegetația este compusă în proporție de 60% din foioase și 40% din conifere. Principalele tipuri de soluri prezente pe teritoriul comunei sunt: podzolic, argilos și brun roșcat de pădure. Pe teritoriul localității sunt prezente următoarele instituții :
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă în primul rând, alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele trei sate (Satu Nou, Petriș și Orheiu-Bistriței) există câte o biserică, iar în satul Petriș mai este și o biserică de lemn situată în cimitirul din sat (toate sunt
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
are un relief colinar unde predomină dealuri cu înălțimi ce nu depășesc 500 m. Vegetația este specifică zonei de deal caracterizată de păduri de fag și conifere, floră spontană și plante medicinale. Fauna este reprezetată de vulpi, iepuri, fazan, căprior, mistreț, lup, jder, dihor În urma investigațiilor arheologice s-au descoperit pe teritoriul satului Șieuț urme de locuire din epoca bronzului. De asemenea, în satele vecine, Sebiș și Ruștior s-au găsit vestigii datând din epoca fierului. Sunt numeroase și descoperirile aparținând
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul, vrabia, bufnita etc. În apele râului Crasna se găsesc pești specifici zonelor de deal că de
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei, stejar, gorun și cărpinița, unde își găsesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistreț, căprior, șacal, cerb și vulpe).
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
grade Celsius. Primul îngheț apare după 20 oct. iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu specii caracteristice zonei cum ar fi căpriorul, iepurele, vulpea, mistrețul, prepelița sau fazanul, ceea ce oferă posibilitatea de a vâna. Ca instituții de învățământ în comuna Țigănești sunt două grădinițe și două școli generale: Școala cu clasele I-IV, Nicula și Ecaterina Capră și Școala cu clasele I-VIII, I. Gh.
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]