2,071 matches
-
din stațiile fixe de măsurare au fost completate cu informații din alte surse menționate în art. 7 alin. (3) din Directivă 1999/30/CE. Formularul 7: Depășiri individuale ale valorilor limită și ale valorilor limită majorate cu marja de toleranță (MOȚ) (96/62/CE art. 11 alin. (1) lit. (a) pct. (i) și (îi) și 1999/30/ CE anexele I, ÎI, IV și V) - Formularul 7a: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru SO2 pentru sănătate (media orara) Codul zonei Codul
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
și ale valorilor limită majorate cu marja de toleranță (MOȚ) (96/62/CE art. 11 alin. (1) lit. (a) pct. (i) și (îi) și 1999/30/ CE anexele I, ÎI, IV și V) - Formularul 7a: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru SO2 pentru sănătate (media orara) Codul zonei Codul stației Dată Oră Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7b: Depășirea valorii limită SO2 pentru sănătate (media zilnică) Codul zonei Codul stației Dată Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7d: Depășirea valorii limită SO2 pentru ecosisteme (media pentru iarnă) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7e: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru NO2 pentru sănătate (media orara) Codul zonei Codul stației Dată Oră Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7f: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru NO2 pentru sănătate (media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7e: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru NO2 pentru sănătate (media orara) Codul zonei Codul stației Dată Oră Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7f: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru NO2 pentru sănătate (media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7g: Depășirea valorii limită NOx pentru vegetație Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7h: Depășirea valorii limită majorate
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
NO2 pentru sănătate (media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7g: Depășirea valorii limită NOx pentru vegetație Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7h: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru PM10 (etapă 1, media zilnică) Codul zonei Codul stației Dată Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7i: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru PM10 (etapă 1, media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7h: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru PM10 (etapă 1, media zilnică) Codul zonei Codul stației Dată Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7i: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru PM10 (etapă 1, media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7j: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru plumb Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) Note pentru formularul 7
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
Codul stației Dată Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7i: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru PM10 (etapă 1, media anuală) Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) - Formularul 7j: Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru plumb Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) Note pentru formularul 7: (1) Identificarea stației prin completarea codului stației nu este obligatorie, dar recomandată. (2) Sintagma "valoarea limită majorata cu MOȚ" ar trebui citită "valoarea limită
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
Depășirea valorii limită majorate cu MOȚ pentru plumb Codul zonei Codul stației Nivelul Codul/codurile motivelor (g/ m3) Note pentru formularul 7: (1) Identificarea stației prin completarea codului stației nu este obligatorie, dar recomandată. (2) Sintagma "valoarea limită majorata cu MOȚ" ar trebui citită "valoarea limită" dacă marja de toleranță este scăzută la 0%. (3) Dată ar trebui indicată în formatul "zz/ll/ăă", iar oră sub forma "1" pentru intervalul orar dintre 00:00 și 01:00 etc. (4) Toate
jrc5055as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90223_a_91010]
-
lemuri blănoși Daubentoniidae Ai-ai (maimuță cu degete) Daubentonia madagascariensis (I) Ai-ai (maimuță cu degete) Tarsiidae Maki Tarsius spp. (ÎI) Maki Callithricidae Sanguini, tamarini Callimico goeldii (I) Saguin Callithrix aurita (I) = 304 Saguin Callithrix flaviceps (I) = 304 Saguin cu moț alb Leontopithecus spp. (I) = 305 Tamarin Saguinus bicolor (I) Tamarin Saguinus geoffroyi (I) = 306 Tamarin Saguinus leucopus (I) Tamarin Saguinus oedipus (I) Tamarin Cebidae Maimuțe din Lumea Nouă Alouatta coibensis (I) = 307 Maimuță urlătoare Alouatta palliata (I) Maimuță urlătoare Alouatta
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Cluj (interbelic). Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu locaitățile dințara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altutudine de peste 500 m. Localitatea componentă Bicălatu este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta. Conform recensământului efectuat
Huedin () [Corola-website/Science/296964_a_298293]
-
lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului sătesc care traversează Mănceștiul spre Fericet s-a făcut doar parțial, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani, în 2015. După apariția industrializării asistăm la o continuă scădere a populației din zonă, moții din sat preferând să plece spre partea de vest a țării, respectiv Timișoara - Arad , dar și în Cluj-Napoca și Turda. La ora actuală natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Chiar dacă la nivelul comunei
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
a născut Vasile Ursu Nicola , cunoscut sub numele de Horea - marele conducător al Revoluției din Transilvania din anul 1784, împreună cu Cloșca și Crișan. Pe locul în care s-a născut se află o troița comemorativa dedicată marelui luptător pentru libertatea moților . Casă în care s-a născut și a locuit Horea a fost așezată exact pe locul unde se află în prezent această troița comemorativa, troița construită din inițiativa și efortul cadrelor didactice din localitate imediat dupa unirea Transilvaniei cu România
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
grăitor este Casa memoriala a lui Horea din Fericet unde pietruirea drumului s-a făcut doar parțial, în zona Măncești, lucrarea fiind abandonată deja de circa 3 ani). După al doilea război mondial asistăm la o continuă scădere a populației, moții din zona emigrând în special în zona de vest a țării, Timișoara - Arad. La oară actuala natalitatea este nesemnificativă, în timp ce populația cu vârste de peste 60 de ani este majoritară. Deși s-au făcut investiții masive în ultimii 10 ani, (pietruiri
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
de Sus a purtat mai multe denumiri, după cum urmează: "Felsewsolczwa", "Felsew Solezwa", "Szeltsiva gyin Szusz", "Sălciva de Sus". Comună Sălciua face parte din Mocănimea Munților Apuseni din punct de vedere etnografic. Se impune a face o distincție între mocan și moț; „trăsăturile de personalitate, portul și obiceiurile îl diferențiază pe mocan de moț (top): «Mocanul este mai vioi la petrecere și mai puțin crâncen că moțul, mai deschis la suflet și mai sincer».” Satul Sălciua de Sus este de tipul "sat
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Szeltsiva gyin Szusz", "Sălciva de Sus". Comună Sălciua face parte din Mocănimea Munților Apuseni din punct de vedere etnografic. Se impune a face o distincție între mocan și moț; „trăsăturile de personalitate, portul și obiceiurile îl diferențiază pe mocan de moț (top): «Mocanul este mai vioi la petrecere și mai puțin crâncen că moțul, mai deschis la suflet și mai sincer».” Satul Sălciua de Sus este de tipul "sat adunat", gospodărille fiind întinse de-a lungul DN 75. Ocupațiile sălciuanilor nu
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Apuseni din punct de vedere etnografic. Se impune a face o distincție între mocan și moț; „trăsăturile de personalitate, portul și obiceiurile îl diferențiază pe mocan de moț (top): «Mocanul este mai vioi la petrecere și mai puțin crâncen că moțul, mai deschis la suflet și mai sincer».” Satul Sălciua de Sus este de tipul "sat adunat", gospodărille fiind întinse de-a lungul DN 75. Ocupațiile sălciuanilor nu s-au schimbat prea multe de-a lungul timpului. Agricultură cu cele două
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
de Apateu, la 5 km de Șomoșcheș, la 10 de Cermei. De la Motiori până la orașele din zonă sunt următoarele distanțe: Ineu - 30 km, Chișineu Criș - 35 km, Salonta - 30 km, Arad - 87 km, Oradea - 65 km. Locuitorii satului Moțiori sunt Moți, primii locuitori ai satului venind în jurul anului 1925. Din 1928 în Moțiori vor funcționa o școală de stat cu clasele I-IV, precum și Parohia Ortodoxă Moțiori. Localitatea a aparținut administrativ de Comuna Berechiu, până la trecerea ei în componența Comunei Apateu
Moțiori, Arad () [Corola-website/Science/300299_a_301628]
-
Rednic. În anul 2006, învățătoarea Mariana Godje împreună cu învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni din zona
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
Godje împreună cu învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni din zona
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
Gelu este un sat în comuna Terebești din județul Satu Mare, Transilvania, România. Satul Gelu, fostul Odașa, este un sat de moți la câmpie, a cărui istorie gravitează în cea mai mare parte în jurul Bisericii. Este situat în județul Satu Mare, la 25 km distanță de Satu Mare. Din anul 1935, prin strădania părintelui Ioan Ursu, istoria acestor meleaguri este povestită în "Cartea de
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Ortodoxe din Gelu cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care conține numeroase informații despre trecutul acestui sat. Inițiativa aparține părintelui Ioan Ursu, care a scris despre istoria gelenilor. Dar, mulți s-ar întreba, de unde le vine numele acestor moți. În toamna anului 1925, sătenii din Odașa, căci așa se numea satul la origini, invită să slujească și să rămână aici ca paroh pe părintele Onisim Rus, din Dingăul Mare, județul Cluj. În urma insistențelor locuitorilor, se stabilește în acest sat
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Maramureș. Și toți s-au înțeles și au lucrat cot la cot, rezultat al strădaniei lor fiind satul de acum. Coborârea din munți, după spusele bătrânilor în 1924 iar în acte în 1925, a fost ceva imens de greu pentru moți. Să părăsească munții cu codrii săi pentru câmpie, ceva enorm de greu. Astfel, în prezent, satul reprezinta o "citadela" a moților, a românilor.
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
din munți, după spusele bătrânilor în 1924 iar în acte în 1925, a fost ceva imens de greu pentru moți. Să părăsească munții cu codrii săi pentru câmpie, ceva enorm de greu. Astfel, în prezent, satul reprezinta o "citadela" a moților, a românilor.
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Scărișoara Nouă (, ) este un sat în comuna Pișcolt din județul Satu Mare, Transilvania, România. Se află la 5 km de centrul de comună, Pișcolt. Satul a fost întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]
-
întemeiat în urma reformei agrare din anul 1921 de către moții colonizați din Munții Apuseni. Muzeul este alcătuit din două clădiri, una găzduind expoziția de istorie, iar cealaltă expoziția de etnografie. Colecția etnografică a muzeului cuprinde peste 800 de obiecte aduse de moți din zona lor de origine. Casa în care se află muzeul etnografic, construită de săteni în deceniul patru al secolului trecut cuprinde șase încăperi. Expoziția de istorie prezintă și câteva descoperiri arheologice din zonă, fotografii și documente, precum și lucrări realizate
Scărișoara Nouă, Satu Mare () [Corola-website/Science/301771_a_303100]