2,095 matches
-
invitații, semnând acel "Acte d'Accession", datat 13 mai 1802, prin intermediul căruia accedă "aux articles et stipulations du susdit traité, qui șont relatifs à notre Sublime-Porte ou peuvent la concerner; et nous leș adoptons, comme s'ils étaient insérés ici moț à moț, déclarant en même temps, qu'ils seront à jamais gardés et observés, et proclamant solennellement que la paix et leș liens heureux de l'amitié șont rétablis entre notre Sublime-Porte et la sérénissime république française, ainsi qu'entre
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
acel "Acte d'Accession", datat 13 mai 1802, prin intermediul căruia accedă "aux articles et stipulations du susdit traité, qui șont relatifs à notre Sublime-Porte ou peuvent la concerner; et nous leș adoptons, comme s'ils étaient insérés ici moț à moț, déclarant en même temps, qu'ils seront à jamais gardés et observés, et proclamant solennellement que la paix et leș liens heureux de l'amitié șont rétablis entre notre Sublime-Porte et la sérénissime république française, ainsi qu'entre leș habitants
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Franței și, eventual, a aliaților ei. În spiritul ei, Convenția de la Bartenstein era, însă, și dovada existenței unor puncte sensibile în relațiile Prusiei cu Rusia, îndeosebi în problema poloneză. Căci, așa cum s-a remarcat, "îl n'y a pas un moț de la Pologne, dans un moment où la Pologne était le champ de bataille des belligérants, où la guerre était devenue comme une guerre de Pologne" (s. Ven.C.)346. Problemă a fost abordată, în mod explicit, în cuprinsul unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Rădăcinile doctrinei literare în Ardeal, Brașov, 2002; Cronici de tranziție, Brașov, 2002. Repere bibliografice: A.I. Brumaru, Forme ale criticii, AST, 1984, 2; Ovidiu Moceanu, „Critică și strategie”, ST, 1984, 6; Valentin F. Mihăescu, „Critică și strategie”, LCF, 1984, 32; Mircea Moț, Poezie și profunzime, TR, 1995, 37-38; Constantin Cubleșan, „Orfismul eminescian”, TR, 1996, 26. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
Tot lângă nori mi-e gândul în rotire/ chemat în fire, alungat în fire,/ și căutat și plâns și blestemat/ învins și învingând, reînviat/ ca pasărea minune din vechime/ știut de toți și neștiut de nime." Alexandru Andrițoiu " În țara moților se face ziuă", E. S. P. L. A., 1953; "Cartea de lângă inimă", "Poezii",1959; "File de cronică", 1962; "Constelația lirei", E. P. L., 1963; "Vârful cu dor", Editura Tineretului 1964; "Versuri Cele mai frumoase poezii", 1968; "Simetrii", Editura Eminescu,1970; Pe drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
culorile: "Toamnele tuturor dorm în gutui pe polițe, pe scrin/ Nu mai sunt forme aspre grațioase./ Trec linii dulci, naturii dându-i sfere și cercuri și elipse.". Alexandru Andrițoiu, la începuturile lui poetice, a fost retoric și declarativ: "În țara moților se face ziuă" (1953). Devine un poet care într-adevăr reface tradiția și un trubadur patetic, un voluptos a cărui muzică se purifică și se rarefiază "pe măsură ce înaintează în timp". Este horațian prin excelență, nostalgic, un îndrăgostit de dragoste. Volumele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1961 apare volumul "Versuri", în care reînvie câteva cicluri mai vechi. "Amintiri din munții Bihariei" evocă în tablouri halucinante figura lui Bălcescu și a lui Iancu: "A pătruns prin frunze-n fapt de noapte/ Ca o lance albastră, un fior/ Moții răsculați cu seculare/ Răzbunări prin codri-acum răsar,/ Flăcări mari s-au despletit în zare/ Ca o mare fără de hotar." Este evocată întâlnirea dintre Iancu și Bălcescu care plănuiau unirea românilor cu maghiarii împotriva dușmanului comun. Poemul rezistă prin fragmentele de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1960-2000”. Volumul Publiciști precursori ai Marii Uniri (1988) însumează studii și documente despre George Barițiu, Vincențiu Babeș, Valeriu Braniște, Ioan Bechnitz, Iulian Grozescu, Pavel Rotariu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu, Sever Bocu și Gh. Tulbure. Bălcescu, sol de pace (1978), Iancu, moțul din Apuseni (1998) și Eminescu, student la Viena (2000) sunt piese de teatru-document. În ultima, unde apar ca personaje Mihai Eminescu, Ioniță Bumbac, Chibici Râvneanu, Ioan Bechnitz, Ioan Slavici, Alexandru Ioan Cuza, Veronica Micle și autorul însuși în rol de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Familia”. Indice bibliografic (în colaborare cu Fl. Curteanu și Al. Magereanu), Oradea, 1971; Cred în teatru, Timișoara, 1975; Bălcescu, sol de pace, București, 1978; Publiciști precursori ai Marii Uniri, Timișoara, 1988; Calvarul Bihorului (noiembrie 1918 - aprilie 1919), Oradea, 1994; Iancu, moțul din Apuseni, Oradea, 1998; 50 de ani printre scriitori și artiști, I, Oradea, 2000; Eminescu, student la Viena, Oradea, 2000; Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental, I, Oradea, 2002. Ediții: „Familia”. Corespondențe de la Plevna, introd. Viorel Faur, Timișoara, 1977; Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
cu privire la fragmentele de mai jos: Casa cu molii n-avea însă asemenea instalații moderne, pe care tanti Ghenca le disprețuia, zicând: „Iaca, și bunicul au trăit și fără baie în casă și a fost bine! Ați venit dvs. mai cu moț!” [...] Aștepta dejunul adus pe o table à roulettes din planuri de cristal gros, în boluri și recipiente masive [...] Voia, firește, o subretă în stilul mobilei: tunsă mărunt, cu fața ovală de porțelan de Saxa, în uniformă de satin fin negru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
neprihăni- re a lor înșiși, și nu s-au supus astfel neprihănirii, pe care o dă Dumnezeu.” Așa cum am tot spus și am repetat ca să nu fie cu păcat pentru aflarea adevăru- lui; hoție și făcătură pentru ca ei să fie moțul, deși nimeni nu-i lua în seamă. Dar cred că a fost o necugetare ca Neamurile să fie acceptate în Frăția Noului Legămînt pentru că la 11,19-20 ei spun că numai ivriților le-au propovăduit Evanghelia păcii întrucît Neamurile o
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în acele vremuri și nu au dat culturii lumii decît o mare minciună și puhoaie de venin. Dacă mozaicii își făceau adepți cu sabia(idumeenii și kutim/samaritenii) sau prin mutilarea unor nevinovați pe care îi găbuiau și le tăiau moțul bărbăției, în reli- gia egiptenilor s-au dus mulți greci de bunăvoie, ori au adaptat aceste culte obice- iurilor lor. Asta arată felul cum percepeau anticii religia mozaicilor iar Plutarh o spune deschis că era un cult satanist. La fel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
toată mitologia, istoria și cultura cunoscută a popoarelor din jurul Mediteranei, pretinzînd că totul vine de la Avram al lor și din cărțile pline de înțelepciune dăruite de Iahwe, iubitului Moșe. Uite așa, cu minciună, hoție și obrăznicie s-au vrut ei moțul lumii. Romanii îi considerau duși rău cu pluta cînd le auzeau gugumăniile iar grecii le puneau cîte o rață moartă pe treptele sinagogilor care du-cea sigur la păruială și însîngerare. Falsificarea perioadei de timp cînd scrierile mozaicilor au fost traduse
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
afurisească pentru vecie fiind convins că nimeni nu-i va descoperi ticăloșia lui și a celorlalți. De atunci minciuna lui este revelație în fața căreia nu poți decît să arăți deferență și respect. Ei uite că mie mi s-a zbîrtit moțul de mioritic înnăscut și am pus mîna pe ciomag să scot minciuna, viclenia și ticăloșia criminală din sufletele noastre! Dacă cei care cinsteau aceste iconițe i-au supărat rău pe iudei și pe criminalii cretini dintre Nea-muri, asta nu înseamnă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
trottin, "orizontale" ou "cerveline", la Parisienne, non contente de hanter l'imaginaire masculin, occupe le devant de la scène sociale. Grace aux lois sur l'enseignement et le divorce, elle s'émancipe et, tandis que se développent leș revendications féministes (le moț vient de naître), penseuses, amazones, journalistes et bas-bleus envahissent le champ littéraire" [Leroy, Bertrand-Sabiani, p.264]. Subiectele ce țin de femeile pariziene sunt înserate mai ales in rubricile "Monden", care au un profil apropiat de tiparele actuale ale jurnalismului de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une souplesse, une aisance, un entregent remarquables (...) une extraordinaire assurance. (...) Cependant, le trăit le plus caractéristique de l'homme parisien est une manière d'être difficilement définissable, une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ele se deosebesc prin farmecul lor "le charme accueillant" [Uzanne, 1910, p.21]. Astfel, S.de Gramont caracterizează Pariziana că pe o femeie care are, în plus față de altele, "un charme, une grace, une légèreté, un etrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.84]. Analizând portretele Parizienelor celebre prin frumusețea lor, L.Chevalier [p.387] se arătă surprins de absență urmelor concrete ale acestei frumuseți, în afară de provocarea ochilor. Privirea Parizienei poate sugera poezia pasiunilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
transmit și îmbogățesc acest limbaj 359. Limbajul parizian s-a impus totuși mai ales prin politețe, care este cartea să de vizită. Maximă universală a comunicării, politețea prescrie o atitudine respectuoasa față de om, bazată pe recunoașterea demnității umane: "Avec un moț aimable, elle lui fit signe de s'asseoir (...) Mme Dambreuse leș recevait tous avec grace" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.160]. Codul de politețe parizian se bazează, din punct de vedere lingvistic, pe utilizarea prenumelor, a enunțurilor impersonale 360 (pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pariziene are, la rândul lui, anumite particularități. În primul rând, Parizienele nu vorbesc prea mult. Revista La Parisienne constată finețea limbajului feminin, bogat în subînțelesuri: "On connaît des femmes dont la voix est și douce que, prononcé par elles, le moț adieu nous dit ne partez pas" [15.XI.1869, p.2]. Discursul, ca și personalitatea să, sunt greu clasabile. Ezitarea și imprecizia în exprimare sunt, de fapt, semnul unei emancipări în devenire. Limbajul enigmatic, caracterizeazt printr-o doză de confuzie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a provoca și menține misterul ține de nevoia de a stârni curiozitatea și dorință: "En deux jours, elle vendit ce qu'elle puț sortir, des bibelots, des bijoux, et elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola, Nana, p.237]. 40 Existența familiei Balbi este învăluita în mister și ritmata de apariții și dispariții enigmatice: "La vérité était qu'il se produisait parfois des trous brusques
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Hasenclever: "Leș peuples passeront et leș guerres seront perdues, mais ces femmes șont immortelles [...] Elles se donnent uniquement pour nous faire sentir que nous ne leș posséderons jamais. Ce parfum venu des sphères, ce timbre de voix, ce sourire, un moț à demi prononcé, une danse endiablée șont autant de choses insaisissables" [Hasenclever, p.130]. 68 Un mit relevant încă în secolul al XIX-lea este cel al actriței Sarah Bernhard (1844-1923). Niciodată nu s-a știut adevărul despre această femeie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et vous verrez que toutes ces femmes charmantes dont vous avez entrevu le peignoir flottant șont nées en province, qu'elles ont vécu en province, et vous ne leș trouverez pas plus maussades pour cela" [Delord, p.2]. 84 "Le moț Parisienne n'est point une désignation de pays; c'est un grade honorifique, un titre de noblesse qui ne se gagne qu'à Paris (...) Îl y a des femmes jeunes, belles, riches, qui habitent Paris depuis longtemps, et qui n
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]