9,547 matches
-
casa și acareturi (septembrie 1832)63, mai avea o parte din moșia Pleșoianu - Romanați, veche moștenire a familiei prin unchiul său hagi Radu Pleșoianu 64. Mai târziu dobândește încă o prăvălie în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în București65și alte moșii prin țară. Între acestea Baloteasca (Morile) din județul Dâmbovița unde în anul 1848 înființa chiar un târg de vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
varul și o fabrică de cărămidă și țigle, atât de necesare în construirea caselor, o presă pentru uleiul necesar alimentației. Sătenii creșteau albine și, fără îndoială, aveau toate cele necesare extragerii mierii, dar și teascul pentru prelucrarea cerii; era și moara de apă cu piuă, unde pe lângă obținerea făinii din cereale sebeșenii lui nea Mitică duceau la spălat țoalele și cergile țesute de mînile pricepute ale femeilor din sat. „Trei joagăre pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
șanțurilor. Din când în când se uitau spre cer ca și când de acolo le venea răspunsul când se termina frigul. Unii se plângeau că nu mai au coceni pentru vite, alții nu mai aveau mălai și vorbeau când să meargă la moară sau își făceau planuri pentru munca din câmp, dar toți se șușoteau, pe înserate, la fântână în problema „pământului”. Vorbeau câte doi sau trei, spunându-și înainte să se despartă: „Bă să nu-i suflați lui Buzatu că pe fi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe drumul ce ducea la moară... 1 Noiembrie 2011. Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul stins ca un ecou, L-am întâlnit
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe drumul ce ducea la moară... 1 Noiembrie 2011. Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul stins ca un ecou, L-am întâlnit în fapt de seară Pe Badea George din Hordou. I-am dat Poetului binețe, Cum i se dă unui creștin Și-așa
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe drumul ce ducea la moară... 1 Noiembrie 2011. Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul stins ca un ecou, L-am întâlnit în fapt de seară Pe Badea George din Hordou. I-am dat Poetului binețe, Cum i se dă unui creștin Și-așa, precum în tinerețe, Am vrut nainte-i să mă-nchin
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
plânge Doina în izvoare Și-n clopotele din Râmeți! Eu știu că adevărul doare, Cine-i ascultă pe poeți, Cine mai cântă în Balade Trecutul unui neam român? Atâtea versuri cumsecade La vama somnului rămân! Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul vechi- nu-i altul nou! M-am întâlnit în fapt de seară Cu Badea George din Hordou... Referință Bibliografică: Pe drumul ce ducea la moară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
român? Atâtea versuri cumsecade La vama somnului rămân! Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul vechi- nu-i altul nou! M-am întâlnit în fapt de seară Cu Badea George din Hordou... Referință Bibliografică: Pe drumul ce ducea la moară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
fript. Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară. S-a întâlnit cu o poamă sub un pom. Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori, pur și simplu, simplu. Femeia era grasă pentru că bărbatul n-o slăbea din ochi. Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală. Janet Nică ... Citește mai mult Cuget, deci exiști.Pudică, poeta a epilat piciorul metric al poeziei.Minora avea șaisprezece
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
fript.Ședința extraordinară a fost, de-a dreptul, ordinară.S-a întâlnit cu o poamă sub un pom.Invitat la nuntă, Sfarmă-Piatră le-a urat tinerilor casă de piatră. Viața e complicată, deși te naști, pur și simplu, simplu și mori, pur și simplu, simplu.Femeia era grasă pentru că bărbatul n-o slăbea din ochi.Era un scriitor celembru de noptorietate nuliversală.Janet Nică... XII. ÎN PREAJMA, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 734 din 03 ianuarie 2013. Acum, în prejma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare.Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând.Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
a TIMPULUI maluri. VÂNTUL o știe, și-i zâmbește poznaș, Îl însoțește, și când frunza-i alungă Rece-i șoptește: Nu eu ți-s nânaș, Chiar de-ți rup crengile lovindu-le-n dungă, Tu știi, nu ești VEȘNIC, și mori în picioare, VREMEA îți sapă necontenit mormântul, Până ce seva din trupul tău moare. Doar EU, cutreier, ne-con-te-nit pământul!”. . . Referință Bibliografică: COPACUL ȘI VÂNTUL / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
de astăzi sunt meseriași, zidari, constructori, moștenind de la înaintașii lor dragostea și respectul față de muncă și de semeni. Mulți sunt crescători de animale, în curțile lor găsești oi, capre, cai, vaci. În trecut existau făbricuțele de țiglă, ulei, cărămidă și moară comunală, de care știm de la Mitică Sinu. Acum, din păcate, nu mai există locuri de muncă de acest gen. Tinerii muncesc în străinătate dar se întorc, și-au construit case frumoase sau le-au renovat pe cele vechi. Doar cei
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
al vremurilor bune cu un prezent golit de bucurie fotografia îngălbenită de lumina soarelui încă păstrează aroma viului trecutului mângâi pieptul mărunt al femeii ea a plecat. tu rămâi în lumea iluziilor le construiești reconstruiești rapid taci oftezi lași cântecul morilor de cuvinte să alunge zbaterea. frământările rămân lași cântecul să-și înfoaie zulufii sonori în căușul palmelor sughiți a plâns când și când continuă plânsul ca o flacără în cuibul trupului tău nu văd lacrimi. nici o lacrimă nu fuge din
MÂNA ACEEA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357485_a_358814]
-
desfăcu, merse cu ea sub lustra din mijlocul livingului și o întinse cu ambele mâini, ținând-o ridicată la înălțimea ochilor. Părea încântat de ce vedea. - Aa, ești cu Sabina? - Da, răspunse ea ușurată, de parcă i se ridicase o piatră de moară de pe suflet. Eram așa cum ți-am spus, la plimbare și pictorul ne-a rugat să-i pozăm. Cum nu aveam nimic mai bun de făcut în acea dimineață, deoarece văzusem palatul regal, am acceptat. - După cum apare fundalul tabloului, nu numai
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
un trai în liniște, fără niciun fel de bătaie de cap - a fost considerată ca o datorie de conștiință. Tot dumnealui semnează editorialul revistei cu vocația comunicării, așa cum s-a reflectat și în cele două cărți scrise în ultimii ani "Moara lui Kalusek" și "Experimentul Târgșor" publicate în renumita Editură Curtea Veche din București. Pentru a da viață acestei reviste a avut de înfruntat multe obstacole, asemenea multor publicații care nu aduc un profit la propriu, ci doar unul pe plan
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
care a fost ținut sub cel mai strict secret posibil. Volumul "Experimentul Târgșor" este cea de a doua carte scrisă de fostul deținut politic Victor Roșca pe tema detențiilor din România după ce publicase în 2007 la București, la aceeași editură "Moara lui Kalusek" și cu același subtitlu - „Începuturile represiunii comuniste". Astfel, Victor Roșca se înscrie în rândul celor care depune mărturie vie pentru viitorime, dă date importante și autentice celor care nu au apucat să se informeze despre zguduitoarele întâmplări din
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
mai renumit din Coronini era Tănase RAICA. La atelierul său se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
se pornea de la buștean și se ajungea la scândura din care apoi executa diverse obiecte casnice; mese, scaune, dulapuri. Tot el executa ferestre și uși pentru săteni. A executat singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins înainte
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
singura moară de vânt din Coronini, și chiar din zona Clisurii. Moara lui a fost demontată și dusă la un muzeu al satului, dar nu cunosc documente din care să se știe la care muzeu. A început reconstrucția unei alte mori de vânt, însă fiind mai în vârstă s-a stins înainte să o termine. Am avut privilegiul de a-l cunoaște pe Tănase RAICA, în timpul vieții, și am văzut pe viu atelierul său unde acele scule de tâmplărie erau frumos
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Dar el vrea, musai, scandal. Cum îi este năravul. Vrea în rândul întâi. La poze! Ferească Dumnezeu de mai rău! --------------------------------------------------------------------------------- N.B. O sugestie pentru primarul Sorin Oprescu de la alegătorul GSM. A ars iară, pentru a nu știu câta oară, celebra moară a lui Assan (1853). Monument istoric. Aud că mulți amușină intens terenul pentru noi afaceri imobiliare. Mi-amintesc una dintre directivele UE ce menționează ca toate unitățile industriale să fie mutate în afara localităților. Avem în București, încă multe zone, foste
TABLETA DE WEEKEND (5): TOT RĂUL SPRE BINE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358340_a_359669]
-
fi vrut să îi salveze pe toți în curtea lor, la acea vârstă... „Cu acest pufuleț însă, au cam nimerit-o!” - a trebuit eu să recunosc în sinea mea. Dar, cum nici nu le puteam da prea multă apă la moară, fiind deja sufocată de „plăcerile” lor, am început: ─Dar bine măi, copii, nu v-am spus să nu-mi mai aduceți nici un animal? Voi ce-aveți de gând să faceți din curtea asta: un refugiu pentru toate animalele părăsite? Alți
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]