6,604 matches
-
colectivitate amenințată de un pericol (dușman extern, conflicte interne grave, catastrofe naturale) va accentua importanța subsistemului de apărare corespunzător. Acesta va primi cea mai mare parte a resurselor disponibile și va subordona toate celelalte subsisteme. Știința, învățământul, producția își vor mobiliza, la rândul lor, resursele pentru a sprijini subsistemul de apărare; își vor impune însă limitări pentru a nu-l afecta negativ. Într-o perioadă revoluționară, activitatea politică devine dominantă. Lupta pentru putere este problema crucială, subordonând toate celelalte sfere ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cele experimentate anterior; vor avea o bază mai bună pentru practicarea lor. Acestea vor fi, în consecință, mai inovatoare, mai independente de practicile tradiționale. Tradiția funcționează ca un depozit de cunoștințe difuzate larg în conștiința membrilor colectivității, ușor de mobilizat în activitățile colective. Oamenii știu cum să acționeze, cum să coopereze în modalitățile care au fost deja experimentate. Noile tipuri de soluții, pe lângă faptul că prezintă un mare grad de risc (în condiții de incertitudine, experiența practică reprezintă singurul criteriu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ai colectivității, orientată spre rezolvarea problemelor sale globale alesubdezvoltării, spre rapida modernizare și dezvoltare socială. În acest sens, Dimitrie Gusti (1968) definea sociologia ca o „știință a națiunii”. Acesta este cazul mai general al societăților subdezvoltate care caută activ să mobilizeze energiile interne pentru a lichida starea de rămânere în urmă și, totodată, de a-și identifica propria cale de dezvoltare. Într-o societate socialistă, unde se accentuează strategiile globale de organizare și conducere, modelul coparticipării este, de asemenea, predominant, fără
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care a apărut sida. Dezorientate, dezinformate, victimele s-au trezit confruntate cu o boală necunoscută și incurabilă în acea perioadă, și s-au regăsit cu ajutorul unei structuri asociative puternice și solidare: au apărut Act Up și Aids, organizații care au mobilizat bolnavii și i-au convins să-și ia din nou viața în mâini (chiar dacă era redusă la câteva luni), să-și reclame dreptul la demnitate, la a fi informați cât mai bine în legătură cu infecția și consecințele sale și să beneficieze
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dar, în același timp, și dumneavoastră trebuie să parcurgeți celălalt procent de 50% către mine”. Terapeutul permite pacienților să redevină experți ai sănătății lor, să părăsească rolul sclerozant și paralizant de victimă pentru a deveni actori în stare să-și mobilizeze energia, cunoștințele și priceperea în slujba vindecării lor. Aceste trei faze cheie, informative și colaborative în același timp, îl ajută deja pe pacient. Ele reprezintă o parte esențială a efortului care trebuie depus, deoarece acestea reactualizează trei aspecte fundamentale ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unele documente informative) și jocuri de rol, - fixarea sarcinilor pentru săptămâna următoare, - feedback. Medicamentele Pentru a permite întreruperea, dorită de Marie, a tratamentului cu benzodiazepine, terapeutul îi propune acesteia să colaboreze foarte strâns cu psihiatrul său, astfel încât, împreună, să-și mobilizeze eforturile pentru a reuși sevrajul gradual. El îi cere să abordeze stările sale de neliniște în ceea ce privește întreruperea tratamentului medicamentos și dorința sa de a evita sau de a amâna sevrajul cu aceeași atitudine pe care o are față de celelalte neliniști
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
său, personaj cheie în apariția schemei principale, unele jocuri de rol îi permit să se confrunte cu situații dificile în care apar figurile autoritare și să insiste asupra afirmării drepturilor sale, a opiniilor sale, a nevoii de feedback... Strategiile experiențiale mobilizează mai multe afecte decât celelalte metode. In acest stadiu, Xavier spune că este mai puțin depășit din punct de vedere emoțional și că are mai mult curaj. Travaliu comportamental Sunt elaborate în continuare sarcini care au, drept obiectiv, abandonul progresiv
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar dori să le transmită acestora. Gwen este mulțumită de propunere. Identificarea cauzelor La insistențele părinților, terapeutul explică rolul lor ipotetic în dezvoltarea și menținerea problemelor fiicei lor, fiind atent să nu-i culpabilizeze ci să-i îndrume să-și mobilizeze cât mai bine resursele lor parentale pentru a-și ajuta fiica să facă față problemelor. Sedința 7 Bilanțul întâlnirii Sedința începe printr-un bilanț al convorbirii cu familia. Gwen este mulțumită să-și vadă părinții doritori să o ajute. Ea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să emită judecăți în legătură cele observate. Animatorii propun la fiecare ședință noi exerciții de observare și exerciții de descriere sau exerciții de participare. Conștiință rațională, conștiință emoțională și conștiință evoluată Terapeuții explică conceptele de conștiință rațională (competențe care să mobilizeze raționamentul), de conștiință emoțională (competențe pentru a trăi emoția) și de conștiință evoluată (competențe pentru realizarea sintezei dintre raționamente și emoții). Doamna B. vorbește despre dificultățile pe care le întâmpină în încercarea de a intra în contact cu conștiința sa
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meargă călcând pe talpa întreagă la fiecare pas, concentrându-se în același timp asupra tensiunilor musculare create de realizarea acestei mișcări. După douăzeci de minute, starea sa de panică s-a diminuat progresiv și Doamna B. a reușit să-și mobilizeze conștiința rațională și să se concentreze asupra strategiilor pe care le are la dispoziție pentru a controla situația. In final, ea a a ajuns la concluzia că trebuie să meargă la poștă pentru a recupera scrisoarea, a lua cunoștință de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu mai surâde, își încruntă sprâncenele și își exprimă incapacitatea de a accepta faptul că Doamna B. îi vorbește în acest mod. Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în așa fel încât aceasta să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Bozovici și Oravița, absolvindu-l în 1938. Frecventează doi ani cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează cu versuri în revista „Carașul nou” (1935) și colaborează la „Fruncea”, „Reșița”, „Universul literar”, „România literară”, „Dacia rediviva”, „Ardealul”. Mobilizat pe front ca sublocotenent de cavalerie, participă la luptele din Crimeea și, după întoarcerea armelor, la cele din Ungaria. Cade prizonier în ianuarie 1945, în țară acordându-i-se în lipsă Ordinul de Cavaler cu Panglică „Virtutea militară” și „Frunză
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
de deasupra părții sudice a țării. Rivalul va trebui să decidă dacă va provoca superputerea respectivă, în acest caz prin amenințări că își va trimite avioanele în zona amintită. Dacă rivalul dă curs provocării, superputerea trebuie să decidă dacă se mobilizează pentru un răspuns, sau face concesii ca să evite criza. Dacă superputerea se mobilizează, cel care provoacă trebuie să decidă dacă vrea într-adevăr să se ajungă la o confruntare sau dacă va da înapoi. Schema acestui cadru de decizie este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
provoca superputerea respectivă, în acest caz prin amenințări că își va trimite avioanele în zona amintită. Dacă rivalul dă curs provocării, superputerea trebuie să decidă dacă se mobilizează pentru un răspuns, sau face concesii ca să evite criza. Dacă superputerea se mobilizează, cel care provoacă trebuie să decidă dacă vrea într-adevăr să se ajungă la o confruntare sau dacă va da înapoi. Schema acestui cadru de decizie este: Acest joc este prezentat în „forma extensivă”. Aceasta ne prezintă opțiunile aflate la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care va vota întreaga adunare legislativă. Problema evitată de această soluție este aceea a stabilizării rezultatelor prin cedarea puterii. Aceasta nu este o opțiune pe care să o adopte mulți politicieni a căror cariere depind de abilitatea lor de se mobiliza și de a folosi puterea. O alternativă este ceea de a introduce stabilitatea prin procedeele instituționale care guvernează procesul de luare a deciziilor legislative. Această soluție păstrează aparența neutralității, întrucât toți actorii au ocazii egale de a juca strategic în cadrul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
membrii potențiali este mai mic, cu atât este mai strânsă legătură dintre gradul de efort individual și puterea totală de grup. Astfel, în ciuda libertății de asociere din societățile democratice, logica acțiunii colective prevede o asimetrie în ceea ce privește interesele care se vor mobiliza în scopul unor interese comune. În vreme ce problemele legate de organizațiile de grup se axează pe stimulentele de a contribui cu resurse la efortul colectiv, cele legate de bunurile deținute în comun se concentrează asupra stimulentelor de a extrage resurse din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recenzii la „Pagini basarabene”, „Itinerar”, „Bugeacul” și „Viața Basarabiei”. Se implică și în recent înființata Societate a Scriitorilor Basarabeni, fiind ales secretar. Nu peste mult timp izbutește să-și strângă o parte dintre versuri în placheta Aluviuni, apărută în 1940. Mobilizat în 1941, participă la campania din Răsărit, de unde trimite gazetelor reportaje de război. Rănit într-a cincea lună de front, este evacuat în țară, iar după însănătoșire lucrează în Ministerul Propagandei Naționale și în redacția periodicelor „Basarabia” și „Basarabia literară
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inspirat de o scenă văzută la televizor cu două nopți Înainte (copycat behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații” (1992 și 1996) confirmă faptul că, În timp ce familia se transformă În profunzime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiect care evocă un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie să descalifice sistematic, să creeze confuzie. El duce o luptă pentru a câștiga aliați sau „complici activi”, cu ajutorul cărora sparge legăturile tradiționale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în roluri secundare, „de culoare” și pitorești, distribuirea fiind explicată de înfățișarea lui hirsut-pitorească - în mai multe filme, în special istorice și de aventuri. A fost una dintre figurile cele mai cunoscute ale boemei bucureștene a anilor '50 - '70, care mobiliza - în formațiuni fluide (un „nucleu” relativ stabil ar fi cel constituit de „grupul de la «Singapore»”, numit astfel după denumirea neoficială a unui local din Piața Rosetti, loc de adunare pentru libații, imortalizat în literatură de Tudor George, de pildă) - poeți
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
criminale, îi apare în 1993. Colaborează cu poezie, eseistică, publicistică și traduceri la „Caiete critice”, „Contrapunct”, „România literară”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană” ș.a. Cu Fleacuri criminale P. se exprimă, stilistic și tematic, pe coordonatele caracteristice pentru poezia optzecistă. Universul său mobilizează inventarul și anecdotica măruntă a vieții casnice. Nu în exclusivitate, căci li se adaugă câteva traiectorii și contexte sociale marginale, provizorii, nespectaculoase - navetismul, viața măruntă a gărilor obscure și a traseelor de autobuz lăturalnice, apostolatul didactic rural ( episod, de altfel
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
fost un susținător al autenticului în textura traducerii, al preluării nealterate a originalului, fără a deveni partizanul textului împestrițat cu elemente străine spiritului limbii germane. E lesne astfel de înțeles că scriitura atât de particulară a lui Ion Creangă va mobiliza în traducător întregul efort de a fi cât mai aproape de substanța narativă a humuleșteanului. Reeditările versiunilor datorate lui K. atestă reușita demersului său. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Nechifor Lipans Weib, München, 1936, Das Wirtshaus der Ancuța, București, 1961; V. Voiculescu, Herzschlag
KRASSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287725_a_289054]
-
de studii. Selecția studenților este, cel puțin în stadiul inițial al funcționării, una negativă: preia acei studenți care nu au calificările corespunzătoare accederii în universitatea tradițională. De regulă, se bazează pe un nucleu minim de personal academic propriu, în jurul căruia mobilizează temporar cadre din universități tradiționale sau din alte organizații ale cunoașterii. Transmiterea cunoașterii, în forma clasică a expunerilor ex-cathedra sau la distanță prin intermediul TIC, este activitatea astfel organizată încât să asigure simpla reproducere cognitivă. Chiar dacă se prezintă ca organizație non-profit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]