14,158 matches
-
abordării complexe a familiei (capitolul 1). Consensualitatea este întâlnită în multe considerații contemporane privind maniera dorită în exprimările epistemologice ale științelor socioumane. Caracterul lor mai mult deziderativ decât efectiv nu le depreciază statutul ideatic, ci îndeamnă, ca orice ideal, la mobilizare. Capitolul 9tc " Capitolul 9" Repere teoretice ale asistenței și terapiei familialetc "Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale" 9.1. Probleme ale grupului familialtc "9.1. Probleme ale grupului familial" 9.1.1. Ce este o problemă familială și cine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nici unuia din aceste ample comentarii critice.” În acest context, Cică niște cronicari... este volumul cel mai important, definitoriu, al lui R. Rolul semnificativ al comentatorului - critic relevant de proză și comentator minor de poezie - a fost jucat în critica criticii; mobilizarea lui predilectă se face nu în calitatea de prim interpret, ci de interpret intermediat, de interpret al interpretărilor. Aici el a combătut, uzând din plin de sarcasm, pe frontul pragmatic al bunului simț. A contribuit la realizarea - în sensul de
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
inspira romanul Pădurea spânzuraților (1922). Colaborează cu articole literare și teatrale la ziarul „Lumina”, editat de C. Stere, și la „Scena”, sub directoratul lui A. de Herz. Are necazuri cu autoritățile germane, pentru că își păstrase cetățenia austro-ungară și se sustrăsese mobilizării. Arestat în iulie 1918, reușește să evadeze și să ajungă la Iași, dar aici are surpriza să constate că este bănuit a fi spion, rămânerea lui în București sub ocupație străină și colaborările la gazetele nemțești făcându-l suspect. Experiența
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
memoriale, iar datele istorice trebuiau recunoscute și comemorate. Lista este aproape fără sfârșit. Instituțiile politice medievale erau mult mai puțin precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare totală a vieții umane, care nu ar fi fost posibilă În orice perioadă anterioară a istoriei. Ironia este că filosofii iluminiști favorizau o lume populată de agenți autonomi, căutând numai să optimizeze interesele personale pe piață. Totuși, pentru a face
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și țări. Era, prin urmare, În interesul monarhiilor să stimuleze activitatea economică internă. De partea lor, comercianții și fabricanții doreau reforme care să accelereze tranziția spre schimburi libere pe piețe naționale. Au cerut eliminarea restricțiilor legale și tradiționale care Împiedicau mobilizarea forței de muncă, au pledat pentru constrângere legală, Întărită de forța de poliție a monarhiei, În executarea contractelor comerciale și au făcut presiuni pentru Îmbunătățirea drumurilor, a căilor fluviale și a comunicațiilor, pentru a grăbi comerțul și a lărgi zona
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
luptaseră și câștigaseră revoluția lor, pentru a obține drepturile oamenilor. Americanii și francezii s-au angajat Într-un nou și radicăl experiment politic, pentru care există foarte puțin precedente. Istoricul Anthony Smith scria: În epocile anterioare nu se punea problema mobilizării oamenilor pentru a lua parte la politica centrală, nici a necesității pentru bărbați, ca să nu mai vorbim despre femei, de a deveni cunoscători În politică și cetățeni activi. Drept consecință, nu a existat nici un interes În a furniza infrastructura și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relativă izolare unii față de alții de la căderea Imperiului Roman. În 1780, o trăsură făcea călătoria de la Londra la Manchester În patru-cinci zile. În 1880, trenul putea să acopere aceeași distanță În mai puțin de cinci ore30. Calea ferată a permis mobilizarea rapidă a trupelor militare, transportul rapid și eficient al materiilor prime și al produselor finite către piețe de desfacere Îndepărtate și o creștere dramatică a mobilității și razei de acțiune a călătorilor. Telegraful a creat comunicare instantanee Între oameni pe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o amenințare la propria autoritate, cautând să le submineze credibilitatea și să le discrediteze legitimitatea. Nu este surprinzător deci că Uniunea Europeană nu a Întâmpinat Întotdeauna cu brațele deschise participarea celui de-al treilea sector. Combinația dintre presiunea publică neîntreruptă și mobilizarea suportului popular pentru agendele lor a fost cea care a forțat recunoașterea din partea guvernului și le-a asigurat un loc În dezbaterea asupra politicii publice. Fostul secretar-general al ONU Boutros Boutros-Ghali caracterizează organizațiile și mișcările societății civile ca „o formă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de adunările oficiale. Statele-națiune și guvernele provinciale și locale sunt de asemenea ambivalente referitor la măsura de participare oficială care să fie permisă. Majoritatea guvernelor ar prefera probabil să limiteze implicarea OSC la o funcție de monitorizare și feedback și la mobilizarea suportului În favoarea inițiativelor guvernamentale, cu parteneriat formal limitat la livrarea serviciilor. Este de Înțeles că OSC ar dori să fie la masa la care se iau hotărâri, cu o voce și un vot egale În deciziile politice. Tensiunea dintre cele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru Uniunea Europeană, birocrații de la Bruxelles au foarte mult de câștigat și puțin de pierdut, din Îmbrățișarea OSC ca parteneri În rețelele politice europene. La fel de important, OSC sunt motorul social atât pentru conservarea diversității culturale În interiorul Uniunii Europene, cât și pentru mobilizarea suportului public În favoarea agendei drepturilor universale. Ambele sunt implantate În comunitățile geografice și, În același timp, conectate prin activitatea lor dincolo de frontierele regionale și chiar de cele ale Uniunii. Ele sunt, pe de o parte, jucători locali, transnaționali și globali
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al doilea război mondial, Statele Unite ale Americii și URSS au devenit marile puteri planetare. Nici una nu a fost capabilă să-și impună voința asupra celeilalte și să devină hegemonică. Totuși, ambele și-au dat seama că succesul lor stătea În mobilizarea unei părți, cât mai mari posibil, din lume sub influența lor. În timp ce fiecare a căutat să intre În alianțe În Asia, Africa și Orientul Mijlociu, bătălia cea mai importantă pentru influență s-a dat În Europa. URSS și-a impus voința
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
finalizare. În consecință, din interacțiune și combinare se naște un rezultat inedit. Nu întâmplător se vorbește despre creativitatea de grup (vezi și Roco, 1985). Funcționează apoi o dinamică afectivă de grup. Situația colectivă devine o sursă potențială de activare, de mobilizare energetică, de fenomene de contagiune a pasiunii. Grupul nu este un fenomen aditiv, în sensul că performanța sa nu se reduce la un efect pur statistic, de „însumare de creiere”. În condiții optime apare un plus față de ceea ce ar indica
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau sexuale) induc sentimentul de nedreptate; c) creșterea și răspândirea convingerilor generalizate că situația este de nesuportat; d) factorii precipitanți, adică evenimente importante care susțin și amplifică sentimentul de nedreptate și revoltă - acestea pot fi fapte reale sau zvonuri; e) mobilizarea pentru acțiune, care presupune în principal apariția unui lider eficient care să dea direcție și sens nemulțumirilor și care să organizeze mulțimea; f) factorii de control social, care se referă prioritar la reacția autorităților cu privire la acțiunile întreprinse: dacă acceptă sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dea direcție și sens nemulțumirilor și care să organizeze mulțimea; f) factorii de control social, care se referă prioritar la reacția autorităților cu privire la acțiunile întreprinse: dacă acceptă sau nu aceste acțiuni și ce mijloace folosesc pentru descurajarea lor. 5) Teoria mobilizării resurselor (Tilly, 1978; Zald și McCarthy, 1979) consideră că resursele materiale, de suport social și, mai ales, potențialul organizatoric al unui segment populațional sau al unei comunități sunt decisive în geneza și desfășurarea unui comportament colectiv, începând de la simple manifestații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
suport social și, mai ales, potențialul organizatoric al unui segment populațional sau al unei comunități sunt decisive în geneza și desfășurarea unui comportament colectiv, începând de la simple manifestații până la revoluții. Două concepte apar astăzi mai des invocate în problema reușitei mobilizării: pe de o parte, potențialul de solidaritate, stocul de sociabilitate, cu alte cuvinte capitalul social, și, pe de altă parte, resursele de întreprinzător, de „agent social” (agency). Din punct de vedere social, cel mai relevant tip de comportament colectiv îl
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
număr tot mai mare de oameni aderă la mișcare, fiind convinși că inițiatorii ei, profeți, au dreptate când dezvăluie anomaliile unor structuri și practici sociale. Plutește un sentiment de frustrare în rândul adepților, spiritele se agită, conducătorii mișcării cheamă la mobilizare și acțiune. 3) Intrăm astfel în cea de-a treia etapă, a mobilizării entuziaste, în care cei ce s-au identificat cu mișcarea încep să convertească din ce în ce mai mulți cetățeni. Prozeliții mișcării sunt acum militanți activi, și nu doar simpli aderenți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei, profeți, au dreptate când dezvăluie anomaliile unor structuri și practici sociale. Plutește un sentiment de frustrare în rândul adepților, spiritele se agită, conducătorii mișcării cheamă la mobilizare și acțiune. 3) Intrăm astfel în cea de-a treia etapă, a mobilizării entuziaste, în care cei ce s-au identificat cu mișcarea încep să convertească din ce în ce mai mulți cetățeni. Prozeliții mișcării sunt acum militanți activi, și nu doar simpli aderenți. Operează acut distincția „noi/ei”, iar mesajul general este că „tu” ai face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale la nivel macrosocial, nu am depășit cumva sfera psihosociologiei. Neîndoielnic că nu. Din cel puțin două rațiuni, interrelaționate de altfel: în toate aceste mecanisme și procese sunt implicate cu mare pondere concepte precum „valori”, „schimbare de atitudine”, „încredere”, „solidaritate”, „mobilizare”; în tentația de a oferi o imagine cât mai veridică și completă despre un fenomen, nu trebuie să ne cramponăm de granițele ponosite ale disciplinelor academice. Șovinismul este dezastruos și în perimetrul cunoașterii științifice. Iar vocația psihosociologiei constă prin excelență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că viitorul posibil le-ar apărea ca fiind sigur), ci dimpotrivă, lipsei de exercițiu în a-și dori mai mult (viitorul sigur ocupă și locul viitorului posibil). Or, tehnica imaginării ne oferă chiar posibilitatea de a ne dezvolta capacitatea de mobilizare în direcția unor obiective maximale. În următorul pas, grupurile vor trebui să încerce (folosind toate modalitățile de expresie și fără a respinge vreo idee) să identifice posibilele soluționări pentru obiectivele evidențiate în fazele anterioare. Din multitudinea de idei obținute, fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
modele de abordare a problemelor, criterii de evaluare și standarde de viață. Ele ar trebui să se plaseze la granița dintre acțiunile de tip sindical, cele de tip mediatic și prestările de servicii. De sindicate se apropie prin capacitatea de mobilizare a protestului social, prin directul suport din partea beneficiarilor și printr-o principială abstinență politică. Se deosebesc prin natura extraeconomică a revendicărilor și prin mai marea mobilitate și suplețe a acțiunii; modalitatea specifică de acțiune este nu greva, ci demonstrația. Cu
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
introducerea unor șiruri de clișee; momentul prezent este fictiv, nu se prezintă nici o realitate actuală, chiar verbele la prezent (avem datoria) au alt sens (de: "datoria noastră", și de legătură cu clișeele - ca: reprezintă o contribuție de seamă, legat de mobilizarea întregului popor; să observăm și obsesia consensului, a întregului: toate, întregului popor). O trăsătură specială, aici: omagiind pe ME, trebuiau evocate și operele tuturor marilor creatori, în toate domeniile. De ce? Probabil, este aici o strategie nu atât pentru a "se
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
verbală - cinstind). Din cele 26 de S, izbesc cele 6 nominalizări (Nmzi), acele "abstracte verbale" caracteristice limbii române, frecvente în Ll a "Epocii", și în al căror statut ambiguu, bivalent (S și V) prevalează valoarea verbală (semnificativ: "șîndemnul laț acțiune", "mobilizarea", "lupta" etc. specifice dictaturii comuniste): înflorirea< a înflori sporirea< a spori - căci să remarcăm și faptul că sunt precedate de pentru). Întâlnim - cum altfel! - și unul dintre cuvintele predilecte ale lui NC și care ar putea fi luat drept prototip
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
cât mai multe vorbe în șir hipnotizant). Gerunziul, cu acțiunea lui în desfășurare, pare să fie cuvântul-cheie, dar de fapt servește doar ca punct de pornire, împreună cu "memoria lui ME"; suntem imediat azvârliți în afara "prezentului" - Centenarul -, către adevăratele scopuri, de "mobilizare" patriotică, pentru "programul Partidului", pentru "ridicarea conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-o semiotică ținând de dresaj
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
și de pierdere a credibilității, deși M vrea să convingă, scopul, de persuadare, nu poate fi atins, din cauza unui efect de bumerang: strategia clișeelor, după atâția ani de scăldare forțată în această strategie, nu mai duce la "o convingere", la "mobilizarea" dorită, nici la depărtarea de realitatea dificilă, trăită. Starea de "așteptare" a informației, din comunicarea normală este anihilată. De fapt, aici, mascarea realității se scontează că va apărea prin îndepărtarea de prezent - inclus în M - și de tot ce este
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate în vederea realizării mișcării cu eficiență maximă. Detenta depinde în principal de următorii factori: 1) numărul fibrelor musculare care se contractă simultan (coordonare intra-musculară); 2) viteza de contracție a fibrelor musculare active (mobilizarea mai rapidă a fosfaților atât din fibre, cât și din cele roșii); 3) capacitatea de contracție a fibrelor musculare (grosimea fibrelor, secțiunii transversale). Deci, forța maximă determină în mare măsură forța explozivă, dar și un alt tip de forță, numită
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]