3,297 matches
-
a lui Lyotard (1993Ă. Postumanul, și respectiv postumanismul, ca ideologie a postumanului, poate fi considerată o variantă a postmodernului și respectiv postmodernismului, plecând de la premisa că ambele concepte, și respectiv concepții sau ideologii, sunt o provocare a modernului și a modernismului, cu precădere în conotația umanismului. Mai mult, postumanul poate fi corelat cu „inumanul” lui Lyotard (2002Ă sau cu forma de rezistență a „postmodernului pe înțelesul copiilor” (Lyotard, 1997Ă la principiile tari, închise și definitivate ale umanismului și, înțelegem, ale modernismului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modernismului, cu precădere în conotația umanismului. Mai mult, postumanul poate fi corelat cu „inumanul” lui Lyotard (2002Ă sau cu forma de rezistență a „postmodernului pe înțelesul copiilor” (Lyotard, 1997Ă la principiile tari, închise și definitivate ale umanismului și, înțelegem, ale modernismului (progresul tehnologic, revoluția, munca și îmbogățirea, emanciparea umană prin cunoaștere rațională, universalismul etc.Ă. La concluzii asemănătoare ajunge și Jean Baudrillard, filosoful pe care l-am discutat mai sus. Astfel, umanismul este considerat de acesta din urmă drept inuman, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umane la tehnică, la progres și la rațiune, adică la modernitatea de tip iluminist. „Prin tehnică, lumea umană a pășit în inuman”, iată o mostră de crez „paroxist” al lui Baudrillard (2001Ă. Precum postmodernismul poate fi interpretat ca un dincolo de modernism, postumanismul poate fi interpretat ca un dincolo de umanism, ca o critică și o soluție la acesta din urmă. Nu vom insista asupra acestei posibile corelări între postmodern și postuman, întrucât despre postmodern, postmodernism și postmodernitate s-a scris mult în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la nivelul „mașinilor dezirante” sub forma unui potențial eliberator al subiectivității dispersate printre tehnologii - „corpuri fără organe”. Genul proxim există în apropierea celor două teoretizări, așa cum există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la un model al modernismului avangardist în care umanul este raportat la tehnologie, fiind comparat cu o mașină socială. Inconștientul însuși, prin ruptura de viziunea freudiană, este arheologizat în perspectiva mașinistă, iar „dorința” mașinică se subsumează unui control social sub egida sistemului om-mașină. Deleuze și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de posibilitate a tehnologismului. Diacronic, interacțiunea om-mașină în direcția mecanologiei a fost resimțită ca o amenințare la adresa umanismului începând mai ales cu perspectiva carteziană a omului-ceasornic din cadrul epocii mecanizării. Tehnologismul sau mașinismul continuă să-și arate disponibilitățile de reprezentare în modernismul târziu concomitent cu apariția producției de masă. Natura și umanul se identifică în producție astfel încât nu se mai operează nici o distincție între producător și produs. Pentru Deleuze și Guattari, analiza umanului în raport cu tehnologia capitalismului se prezintă sub forma unei schizoanalize
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o structură multidimensională, vizând grupuri de poeți adunați pe teme, direcții, experiențe poetice și alte criterii estetice, unii dintre poeți făcând obiectul mai multor studii urmărite. Enumerăm câteva perspective de referință: lirica feminină, poezia eclectică, experiențe poetice, spațiul bucolic ardelean, modernism, poezia militantă. Poeții cei mai reprezentativi ai perioadei formează o structură aparte; li se atribuie un dosar individual în care se urmărește în detaliu arta poetică prin exemplificare estetică și tematică: Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu fantezie într-un univers fantastic și real. Leonid Dimov, cum spunea cineva, te inhibă prin tehnica întârzierii, de esență balcanică, atât în stratul semnificațiilor cât și în cel al formei adecvate ei. O formulă poetică dintre cele ocolite în modernism (sonetul, rondelul, gazelul, romanța) este recuperată, așa cum vom putea observa în prezentarea succintă a poeților. Interesantă este evoluția de la poezia rimată și încadrată în strofe și rime, la versul alb (în perioada 1944-1947 și în cea de după 1960) ca apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
literaturii universale: Lafontaine, Petrarca, Serghei Esenin, François Villon, Baudelaire. Marin Sorescu încearcă "Libertatea de-a trage cu pușca "; spirit iconoclast în descendența lui Geo Dumitrescu, caută să elibereze poezia de tot ce a devenit convenție și ruralism, sentimentalism, exces de modernism și lipsă de poezie. Cu volumul "Poeme" el este foarte preocupat de arta lui; poetul caută cuvinte în care să încapă lumea dezmărginită: "Scriu pe cutremure/ și dacă unele cuvinte îmi alunecă mult mai încolo,/ Numai scoarța pământului este de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuvintelor. Un anume tip de comunicare cu sala, utilizat indiferent de substanța piesei, sau stabilind contacte intermitente cu ea. Rezultatul e desigur steril. Ajungem la schematism, la monotonie, la spectacole asemănătoare pe texte complet diferite. Deci la un șablon al "modernismului". .. Din nevoia de a ieși din tipare uzate s-au construit noi scheme teatrale cu un anumit avantaj față de cele tradiționale: un relief vizual, o anumită cromatică etc. ce produc câteodată, la primul contact, un șoc. Modern, "modernitate" înseamnă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care sunt tendințele actuale în regia de teatru? Dorința de a nu truca, de a fi cât mai aproape de esența pieselor, de a inventa imagini ce semnifică, și nu imagini ce produc șocuri gratuite. Cred că este vorba de un modernism profund, pe care regia și-l asumă peste tot în lume tocmai de teama de a nu eșua într-o sterilitate fără ieșire, în care inovația n-ar face altceva decât să încerce să mascheze neputința de a dialoga real
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
formulă tradițională. Mărci textuale: reluarea unor cu vinte tematice, prezența conectorilor, a paralelismului etc. Variația stilistică rezidă în asocierea a două sau mai multe registre stilistice în același text/discurs. Schimbarea bruscă (anticlimaxul) ori alternanța registrelor este o caracteristică a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de limba vorbită etc. Esența noii paradigme poetice pe care o deschide generația ’80 o constituie răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare. (Alexandru Mușina, O poezie pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
emblemă a vieții moderne; reprezentanți: Ion Minulescu (Romanțe pentru mai târziu, 1908), Traian Demetrescu, Emil Isac, Nicolae Davidescu. - A treia etapă (1914-1920): apogeul simbolismului românesc atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
atins prin creația bacoviană (Plumb, 1916) coincide cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Vladimir Nabokov, Boris Pasternak, Ernst Hemingway, Gabriel García Márquez, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa, Ernesto Sábato, Yasunari Kawabata etc. Dramaturgia modernă: Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Arthur Adamov, Luigi Pirandello, Friedrich Dürrenmatt, G.B. Shaw, Bertolt Brecht, Eugene O’Neill ș.a. Modernismul românesc Centrele de iradiere ale direcției moderniste în literatura noastră au fost cenaclul și revista Sburătorul (cenaclul a ființat între 1919 și 1947, iar revista, între 1919 și 1922, 1926 și 1927). Promovând tendințele moderniste în literatură și tinerele talente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris Manifestul futurist) violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul (al doilea modernism/tardo modernismul, cum îl numește Mircea Cărtărescu) este un curent literar declanșat de spiritul rebel al generației ’60, care se sustrage limitărilor ideologice ce exilau viziunea poetică în teritoriul precar al realităților socialiste. Acesta este subminat de o conștiință estetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică la Paris Manifestul futurist) violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul (al doilea modernism/tardo modernismul, cum îl numește Mircea Cărtărescu) este un curent literar declanșat de spiritul rebel al generației ’60, care se sustrage limitărilor ideologice ce exilau viziunea poetică în teritoriul precar al realităților socialiste. Acesta este subminat de o conștiință estetică subversivă, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de frondă, prin refuzul cli șeelor culturale, prin distanțare de elitismul moderniștilor, prin reconectarea la realitățile cotidiene și, mai ales, prin recuperarea relației de comunicare cu lectorul. Chiar dacă pentru unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă și cultura populară/cultura pop sau un mit cultural al sfâr șitului de mileniu (Monica Spiridon), fiindcă postmodernismul își trasează frontie rele mai ales prin delimitare de modernism, se poate evidenția pregnanța unor trăsături proprii ce îi conferă identitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă și cultura populară/cultura pop sau un mit cultural al sfâr șitului de mileniu (Monica Spiridon), fiindcă postmodernismul își trasează frontie rele mai ales prin delimitare de modernism, se poate evidenția pregnanța unor trăsături proprii ce îi conferă identitate și substanță. Instituirea unui dialog insolit cu literatura preexistentă, prin intertextualitate; efectele majore ale acestui procedeu sunt: discreditarea stilului elevat al predecesorilor și a principiului autorității, deturnarea „jocului secund
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau aluzie culturală. Relativizarea și fragmentarea textului, cultivarea formelor deschise, recursul la colaje și marcaje textuale care permit lectorului să participe la construcția textuală și la procesul de semnificare. Paradigma poetică postmodernistă se definește prin „răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] Pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare“ (Alexandru Mușina, O poezie pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dragoste, întâia noapte de război, romanul publicat de Camil Petrescu în 1930. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman psihologic existente în opera literară studiată Pornind de la modelul lui Marcel Proust, primul roman camilpetrescian ilustrează estetica modernismului, fiind un roman citadin focalizat pe problematica intelectualului, un roman subiectiv („ionic“), psihologic și, în același timp, un roman al experienței. Deși dezvoltă temele majore ale modernității - inadaptarea intelectualului la o lume mediocră, pragmatică, dragostea și războiul, cunoașterea, viața și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care există o identitate între eul enunțiator și eul enunțului. Pentru lirica eului, cele mai numeroase exemple pot fi selectate din teritoriile romantismului (M. Eminescu, Sara pe deal, Floare albastră etc.) sau ale simbolismului (majoritatea poeziilor bacoviene, de exemplu), ale modernismului (Blaga, Arghezi, Emil Botta etc.), ale neomodernismului (Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana ș.a.) sau ale postmodernismului (generațiile ’80, ’90). Lirismul obiectiv disimulează prezența eului poetic, substituindo cu alte prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
așa cum discursul eului liric poate fi suspendat prin modalități diferite de obiectivare. „În secolul nostru - afirmă unul dintre teoreticienii postmodernismului românesc, Gheorghe Crăciun - o bună parte a poeziei începe să și piardă aproape toate caracteristicile cunoscute din romantism, simbolism și modernism. Ea nu mai este magică, idealistă, cantabilă, ermetică, imperso nală, narcisistă, ci devine directă, prozaică, tranzitivă, biografică, concretă. Se deliricizează, cu alte cuvinte, și nu mai simte nevoia săși apere un spațiu propriu de existență“. 3.4.6. Specii ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]