4,567 matches
-
le așeze si că de la un rând de vreme încoace, izvorul a trebuit să curgă din nou limpede, ca și mai înainte. În veacul al 14-lea vedem pe Mircea întinzîndu-și domnia până la Nistru, în al 15-lea vedem pe moldoveni coprinzând cu cetăți însemnate și avute întreg teritoriul dintre Prut și Nistru, în al 16-lea cetățile Chilia și Cetatea Albă sânt sub dominație turcească, însă numai cu circumscripția militară, în al 17-lea tătarii apar și dispar din Bugeac
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legitimes? Sub aceste condițiuni grele tătarii rămân ca arendași ai Buceagului, pe un petec de pămîmt de 60 de mile pătrate, pentru care plătesc dări domniei Moldovei. Pe acest petec se judecă între ei, dar, făcând neajunsuri cât de mici moldovenilor, sânt judecați la Iași de judecătorii ordinari ai țării. Pășunîndu-și vitele, n-au voie nici țăruș în pământ să bată, necum să-și facă casă. De aceea nu-i mirare că renumiții generali Rumianțof și Șumarof i-a găsit sub
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
planul cuminte de război trebuia ca lupta s-o înceapă românii cu oaste ușoară și abia după aceea să intre în luptă greaua cavalerie franțuzească. Dar cavalerii franțuji, setoși de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-a plecat acestui plan glorios și s-a învoit să rămâie el în urmă? El a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din limbile moderne. Înzestrați cu o fineță nemaipomenită a auzului și cu un bun-simț de care noi ne-am înstrăinat de mult, ei au simțit care dialect anume - daca putem numi dialecte deosebirile dintre noi - este acela ce trebuie cultivat. Moldoveni și munteni au tipărit în veacul al șaptesprezecelea cărți care, ca oglindă a pronunției vie, admise ca clasică, nu lasă nimic de adaos și nimic de scăzut. Abia în epoca fanarioților, sub înrîurirea nimicitoare a lor, limba începe a-și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici o plată, neavând a plăti decât o dată pe an darea pentru turme, dobrogenii, după a lor proprie mărturisire, au avut sub guvernul Porții traiul cel mai fericit cu putință. Daca aceasta n-ar fi fost astfel, n-ar fi emigrat moldoveni, ruși, germani, tătari cu miile în acele ținuturi. Iată dar sălbăticia afirmată de "R. L. ", redusă la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceasta n-ar fi fost astfel, n-ar fi emigrat moldoveni, ruși, germani, tătari cu miile în acele ținuturi. Iată dar sălbăticia afirmată de "R. L. ", redusă la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În Tulcea sânt 5000 și asemenea în număr mare sânt în Măcin (1000), Mahmudie, Isacce (Vadul lui Isac). În frumosul sat Grecii sânt 400 - 500, apoi aproape neamestecați sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
galben), Agighiol (Lacul amar), Calica, Sabangi, Cătăluiu, Nălbant, Câșla, Samova, Părchiș, Răchel, Lungavița; la munte în Țufirca și Iaița; în fata Galaților în Văcăreni, Garbina și Jijila; spre sud de Măcin în Turcoaia, Satu-Nou și Peceneaga. Amestecați cu mocanii sânt moldovenii în marele sat Doienii, la Fântâna Berbecelui (Koiunbunar), la Igrumat, Cemșilęr, Araklar ș. a. m. d. Împrejurul Rasovei sânt curat românești Cocîrlenii și Satul-Romîn (Ohlakioi). Apoi se întind departe în țară amestecați mai mult sau mai puțin cu tătarii și bulgarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari gospodăria bandei fracționiste i-a înspăimîntat și i-a îngrămădit la un loc spre comună apărare. S-au asociat la mișcare "Curierul intereselor generale", care. nu e de nici o nuanță politică; în fine însăși "Ștafeta", organul fracționiștilor, sprijină nemulțămirile moldovenilor. Între gazetele din Moldova, cea mai mica, dar nu cea mai rea, "Muncitorul", redijat de d. Rosetti-Tețcanu, care n-a avut niciodată simpatii tocmai pronunțate pentru d. Cogălniceanu, scrie în termeni mult mai aspri despre starea rea a Moldovei decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
venim la Moldova. Vorbele "Romînului" despre durerea mare ce o are pentru pierderea Basarabiei, despre adânca îngrijire ce-l preocupă în cestiunea evreilor, sânt și acum, ca totdeauna, mofturi. Basarabia e din zestrea și teritoriul străvechi al Moldovei, deci fiecare moldovean simte mult mai adânc acea pierdere. Dacă în Moldova va arde un sat, desigur că vor compătimi și alți români d-această întîmplare, însă cei cărora le-au ars satul vor avea durerea imediată. Tot așa e și cu cestiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Petru Vodă cel Șchiop adresată consiliului comunal din Lemberg la anul 1579, dar și în acela se citează anume cauza alungării lor, care nu e religia, nici rasa, nici faptul că sânt străini, ci numai concurența ce-o fac negustorilor moldoveni în esportul de vite albe. În acel act se spune anume că alungarea evreilor poloni nu se face din vreo altă cauză, ci numai din cea economică citată mai sus. Al doilea considerant al fracției ni se pare asemenea de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este aceea care nu-l crede pe d. Brătianu, și Moldova cată să aibă pasul întîi în cestiune. E o dovadă de înalt patriotism din partea deputaților din Țara Românească că, măcar în această una cestiune, se lasă conduși de opinia moldovenilor. Cel mai practic mijloc pentru ca deputații din Tara Românească să vază cu ochii proprii pericolul ce amenință Moldova întîi, apoi țara întreagă, ar fi ca cu un tren espres să plece toți in corpore în Moldova, să vază odată de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cestiune cel puțin - majoritatea formală n-ar trebui să decidă pur și simplu, căci se izbește mai cu seamă într-o parte a țării și că ar fi o dovadă de patriotism daca deputații din Țara Românească ar urma opiniile moldovenilor și ai acelor colegi cari sânt de o părere cu moldovenii. Acești colegi sânt grupul Vernescu și mulți alți deputați roșii chiar, din județele însă unde populația e curat românească. {EminescuOpX 296} Nu putem chezășui că espunem din cuvânt în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și simplu, căci se izbește mai cu seamă într-o parte a țării și că ar fi o dovadă de patriotism daca deputații din Țara Românească ar urma opiniile moldovenilor și ai acelor colegi cari sânt de o părere cu moldovenii. Acești colegi sânt grupul Vernescu și mulți alți deputați roșii chiar, din județele însă unde populația e curat românească. {EminescuOpX 296} Nu putem chezășui că espunem din cuvânt în cuvânt și în toate amănuntele ei opinia atribuită d-lui Teriachiu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
este aceea care nu-l crede pe d. Brătianu, și Moldova cată să aibă pasul întîi în cestiune. E o dovadă de înalt patriotism din partea deputaților din Țara Românească că măcar în această una cestiune se lasă conduși de opinia moldovenilor. Cel mai practic mijloc pentru ca deputații din Țara Românească să vază cu ochii proprii pericolul ce amenință Moldova întîi, apoi țara întreagă, ar fi ca cu un tren espres să plece toți in corpore în Moldova, să vază odată de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
etoient une nation usée et qu'il ne valoit pas la peine, que le pur sang françois fut rependû pour eux" (s. Ven.C.) (cf., loc. cît., p. 255). abordeze viitoarele raporturi cu aceștia. Ca urmare, i-a incitat pe moldoveni să emigreze în masă, pentru a se stabili în teritoriul cuprins între Nistru și Bug, pe care și-l adjudecase prin pacea de la Iași, unde intenționa să creeze o nouă formațiune politică, denumită Nouă Moldova. Faptul că lansaseră și zvonul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Suzy somnolentă, cu capul pe umărul meu, asta e o istorie veche!" Nu atât de veche, ne-au lăsat până acum câțiva ani pe seama ungurilor, au creat chiar o regiune "Mureș-autonomă maghiară". Aici, unde e leagănul românismului... Ne-au adus moldoveni... ne murdăresc parcurile, își fac nevoile pe lângă zidurile Bisericii negre, veche zidire care..." Da, tată, îl întrerupse Suzy, și tu nu știi cine e Eminescu, care era moldovean și a mers pe jos prin Ardealul nostru, ca un sfânt pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
scrum, iar eu un sac de oase și lichid, răsturnat pe-un pat de spital. Pe seama Anticarilor circulau tot felul de povești: că alcătuiau o sectă, cu sceptre, mantale și întâlniri secrete; că ar fi fost urmașii boierilor munteni și moldoveni de la pașopt (cărora le-ar fi promis, sub jurământ din tată-n fiu, că le vor reconstitui marile biblioteci de familie); că din pivnița lui Scurtu ajungeai la Casa Poporului și de-acolo, pe sub Dâmbovița, tocmai la CC (ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
simplă, amabilă, primitoare, nu una de operetă. Dacă pui mâna pe-o istorie, te întâmpină doar omoruri și scandal: când nu s-a rățoit la vecini, țărișoara noastră și-a căsăpit oamenii. Domnitori contra boieri, oșteni contra țărani, munteni contra moldoveni, părinte contra fiu. S-a tăiat la greu, secole întregi, în carne vie. Ca să nu se afle adevărul, au apărut scriitorii, care au trecut pe pilde și eroisme. Mormane de maculatură, grămezi de versuri și basme, slăvind o patrie minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ale durerii. Sunt un om fără prieteni, fidel unei femei care m-a părăsit, urăsc tristețea și înjurăturile, refuz realitatea și-o-nchid sub obloanele bucuriei, dar nimic nu durează, nici mingea împinsă în poartă, nici palma lipită de stâncile Moldoveanului, nici îmbrățișarea nebună în care viețile noastre tremurau în spirtul felinarelor. Ascult Radiohead. Dar cine va mai ști de ei nu peste un secol, ci peste douăzeci de ani? Atunci eu voi fi soțul devotat al unei Adine cu fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Mărturia acestui fapt este că au multe în comun cu limba latină" (p. 135). Ideea latinității românilor a ulterior progresiv articulată în tradiția cronografiei istorice încarnată în triada Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino. Fără dubiu, originea latină comună a moldovenilor, valahilor și ardelenilor a constituit embrionul identitar al apartenenței etnice. Grigore Ureche, inițiatorul tradiției cronografiei moldovenești în limba română, a exprimat fără echivoc în Létopisețul țărâi Moldovei (1955) [1642-1647?] originea latină comună a tuturor românilor într-o propoziție ce avea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
află lăcuitori la Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc suntu cu moldovénii și toți de la Râm să trag" (p. 124). Miron Costin preia și reafirmă în forță ideea originii comune. În "Predoslovie" la De neamul moldovenilor [1686-1691?], Miron Costin (1965) arată că "lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din țările ungurești [...] toți un neam și odată discălecați suntŭ" (p. 9). Tot Miron Costin este întâiul formulator al tezei- contrafort a doctrinei originii pur
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român. Astfel este subliniată în forță nu doar originea romană a românilor, ci chiar identitatea romano-română. Această împlântare a istoriei românilor în legendarul originii romane își are precedentul în tradiția cronicărească la Miron Costin. Capitolul inaugural al volumului De neamul moldovenilor tratează "De Italia", lămurând astfel subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]