1,976 matches
-
din alte țări. Societatea din saloanele pariziene are un numar stabil de subiecte: "Puis, tous leș sujets de conversation du jour étant épuisés (...). Chaque mardi, le dîner ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Limbajul de salon poate fi definit că o conversatie de un nivel intelectual mediu, între comunicarea pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se caracterizează prin jocuri de cuvinte, semn al maximei diferențieri față de rigiditatea limbajului neutru 363. Aprecierea jocului de cuvinte intra în sfera judecății de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pur utilitara și discursul teoretic. Limbajul de salon se poate califica drept prețios, elegant, artificial, eufemistic. Constituindu-se că normă în societatea franceză, stilul monden tinde spre puritatea și claritatea limbii, evitând cuvintele deplasate sau bufoneria, contradicția și neatenția. Limbajul monden se caracterizează prin jocuri de cuvinte, semn al maximei diferențieri față de rigiditatea limbajului neutru 363. Aprecierea jocului de cuvinte intra în sfera judecății de gust364: "ce sport de la causerie française fine, banale, aimablement malveillante, inutilement spirituelle, vulgairement distinguée qui donne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau practic: abundență în enumerarea proprietăților și calităților, în indicații de cifre, de date, de dimensiuni 369. Cu toate că personajele mondene știu să construiască fraze frumoase, limbajul Parizieneiei dezvăluie caracterul ei autentic: "Un égoïsme ingénu éclatait dans ces locutions ordinaires: "Qu'est-ce que cela me fait? je serais bien bonne! est-ce que j'ai besoin!" et mille petites actions inanalysables, odieuses
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous voyons que, pour posséder ce qu'on appelle l'air du monde, îl faut joindre, aux agréments du maintient et du geste, d'heureuses dispositions du corps, une expression gracieuse du visage, une éloquence du regard, et, dans toutes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
creativității și inovației. "Cu multiple expresii concrete, modă reprezintă o minunată legătură între francezi, un fel de limbaj comun" [Muhembled, p.112], devenind un liant al identității franceze. Preocuparea femeii pariziene pentru modă este indicele unei sensibilități particulare feminine, pariziene, mondene și moderne. Mercier punctează importantă Parizienei că prototip al modei universale 388. Reprezentarea, mai ales cea vizuală, devine instrument eficace în dezbaterea rolului femeii în societate și servește de referință pentru a impune imaginea femeii la modă. Publicitatea, publicațiile feminine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Rome à Paris." Haină rezumă poziția socială, marchează apartenența la un grup și permite membrilor săi să se recunoască. Modă permite diferențierea elitei de vulg și trasarea frontierelor invizibile separând pe cei rafinați de cei mai puțin rafinați. Pentru femeile mondene, modă este o preocupare permanentă și palpitanta (uneori unică). Fenomenul modei se accelerează în Secolul Luminilor și "se impune îndeosebi la Paris, unde aristocrații sunt obligați să strălucească și să inventeze continuu noi semne distinctive, ca să-și mențină distanță față de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.648]. 125 "Elle peut être grande duchesse, princesse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scandales parisiens" [Maupassant, Bel-Ami, pp.117-118]. Rosanette dorește să-l prezinte pe Frédéric drept verișor, ca în comediile vechi: "je vous ferai passer pour mon cousin, comme dans leș vieilles comédies" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.283]. Degustat de teatrul monden, Mariolle fuge din Paris: "Son envie de fuir s'accrut, de fuir loin de ces gens, de ces fantoches qui mimaient, par désœuvrement, la vie passionnée" [Maupassant, Notre coeur, p.221]. 181 "Orașul este, din punctul nostru de vedere, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lui confère premièrement un caractère particulier que la variation des moeurs ne saurait atteindre. Cet "extérieur" est le reflet de qualités dont leș principales șont: le tact et la bonne humeur" [ibidem, p.22]. 243 Modul de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qualités dont leș principales șont: le tact et la bonne humeur" [ibidem, p.22]. 243 Modul de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este prevăzut, oamenii de societate trebuie să fie văzuți peste tot. 244 Se scriu tratate de bune maniere, denumite Physiologies, si
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Mme Forestier, toujours bienveillants, mais îl cruț y voir une gaieté plus vive, une malice, un encouragement" [ibidem, p.32]. 314 Întorcându-se după o plimbare prin Bois de Boulogne, Clorinde îi face lui Rougon vizite la limita convențiilor mondene: "C'était la troisième fois qu'elle venait ainsi chez Rougon, contre toutes leș convenances. Mais elle affectait de rester dans le jardin" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.135-136]. 315 "Quand îl sentait près de lui Mme Forestier, avec
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a delimitat niciodată, deși frecventează evrei („Abe” sugerează că îi folosește pe aceștia ca paravan și alibi); soția lui „Grielescu”, „Nanette” (evident inspirată de Christinel Eliade, poate cu adaos de Lisette Perlea, sora acesteia măritată cu Ionel Perlea), fostă figură mondenă în Balcani („franțuzită”, potrivit stereotipului, dar în fond cam țoapă), e acum decrepită, evită lumina zilei, așteaptă amabilități de la bărbații din anturaj, începând cu soțul pe care-l ține sub control; din punct de vedere politic, „Nanette” e probabil inocentă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unei ideologii care a distrus capitala în același fel în care a distrus întreg teritoriul național. La final Pavilionul regal al României de la Paris 1937 este așadar un pavilion tricefal: solemn spre spațiul public; domestic, pitoresc-nos-talgic către interior; în fine, monden și modern deopotrivă, național și cosmopolit. Să fie el semnul unei ambiguități deliberate a arhitectului? Să fie "de vină" complexitatea temei de proiectare, dorind să surprindă în această reprezentare "cubistă", pluri-fațe-tată, imaginea țării? Să fie de vină imprecisa identitate a
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
științifice - De la Audiométrie (1901), La Pathologie de l’attention (1908), La Psychologie de l’attention (1910), Le Sommeil et les rêves (1911) ș.a. -, V. nu rămâne străin de fenomenul literar european și românesc, fiind și o prezență constantă în cercurile mondene. Debutează cu epigrame la „Țara” în 1894. Literatura constituie pentru el o preocupare permanentă, cu cea din țară luând contact prin corespondența pe care o întreținea cu prietenii, cât și prin funcția de prim-redactor al „Revistei idealiste”, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
august 1939, având ca directori, succesiv, pe Gh. Oroveanu, Eusebie Vicol și pe Șt. Oroveanu, care este în același timp proprietar și administrator. Începând cu numărul 5-6/1939, R.g.i., care purtase subtitlul „Politică, literară, științifică, agricolă, comercială, industrială, financiară, mondenă și sportivă”, iese cu subtitlul „Informație și propagandă străjerească, turistică și literară”. Periodicul este de informație generală și de analiză politică și economică. Zona culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
cetățenilor sunt protejate sistematic, iar atribuțiile serviciilor de informații suntplasate fără exzitare sub controlul instituțiilor civile ale statului. Din unghiul reconstrucției instituționale, o componentă mult mai importantă decât se percepe deobicei la nivelul mass-media, fascinate de spectacolul Capitalei politice și mondene, este cea a administrației locale. Temna descentralizării, crucială începând cu Proclamația de la Timișoara, e departe de a fi dintre cele mai simple. În timpul administrației Constantinescu s-au făcut unele progrese importante, cum ar fi de exemplu Legea bugetelor locale, sau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe braț. Dansează la îndemnul celorlalți, dar sufletul îi este încărcat de durerea pricinuită de absența iubitului. Ajunge să deteste viața mondenă și nu mai găsește alinare nici în excursiile în munți sau la băi, nici pe țărmul mării sau la turnire. Trăirile sunt denudate, sentimentele disecate, sufletul oferit tuturor prin confesiune. Nu mai crede într-o soluționare decât prin moarte, de la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a-i continua cariera de om de afaceri, cea de a-și cultiva detașat și discret interesul pasionat pentru artă, în primul rând pentru muzică, alegând o existență contemplativă, nu lipsită de distincție și noblețe, în sfârșit opțiunea pentru viața mondenă a păturii sociale căreia îi aparținea prin naștere. O viață în lumea afacerilor nu l-a atras pe tânărul Ludwig. El nu avea aptitudini pentru a se impune în confruntarea cu alții, într-o competiție dură. Dacă atât seriozitatea lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fete. Prin atenția acordată gesturilor și emoțiilor expresiilor umane, mai ales feminine, picturile lui Degas sunt impresionante. Subiectele preferate ale lui Degas au fost legate de lumea teatrului (muzicieni, cântăreți, și mai ales balerine) și de atmosfera sportivă, dar și mondenă, a curselor hipice. Gesturile de curtoazie și de uniune sunt redate armonios în cuplurile de dansatori din operele ,,Un bal la țară" și ,,Un bal la oraș" (vezi tablourile 70) de către pictorul impresionist Pierre Auguste Renoir. Surâsurile spontane și gesturile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
valoroase ale utilizatorilor, care să le permită atacatorilor preluarea controlului asupra resurselor sistemului sau a conturilor bancare. Site-urile a numeroase bănci din lume au făcut obiectul atacurilor de tip phishing. În acest timp, virușii și viermii au devenit mai... mondeni: Sober.P a trimis mesaje legate de momentul deschiderii caselor de bilete la Campionatul Mondial de fotbal, infectând mii de calculatoare din 40 de țări, în ciuda dezmințirilor rapide ale FIFA; alți „colegi” ai săi au atacat Mp3 player-e și console
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
și urmăriri nocturne. Deosebirile de vârstă și de situație sunt însoțite de altele care angajează întreaga lor atitudine. Veta a rămas la stadiul negustoriei patriarhale. De altfel, Veta nu e tratată caricatural. Nu cunoaște limbajul neologistic și nu are veleități mondene. Comediile de la Union o plictisesc și stilul declarației lui Rică o face să râdă. Adulterul ei se consumă simplu, cu oftaturi, jurăminte și romanțe. 2.6. Aparența și esența personajelor Comicul piesei naște din nepotrivirea dintre esența personajelor și aparențele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mă iubești pe mine, nu mai umbla cu mofturi. Venturiano își regăsește dezinvoltura despre care vorbește Ibrăileanu în studiul său. Până la lămurirea confuziei, Rică îl numește pe Dumitrache mitocanul de cumnatu-tău. Disprețul, în acest caz, este de ordin intelectual și monden. Rică, poet, student, publicist, teoretician politic și, numai de nevoie, arhivar, desconsideră un simplu negustor, fără nici un orizont cultural și fără maniere. Rică este de fapt un semidoct, un incoerent, un exaltat nesincer, care a văzut poate în Zița o
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]