19,067 matches
-
însă, sub amenințarea recesiunii, cursul dobânzii a intrat pe o linie descendentă. Pe piețele interne, mișcarea BNR a fost de regulă bine primită. Deși, în numeroase cercuri interne, critici ai Băncii Naționale cereau cu insistență unele ca dobânda de politică monetară să fie mișcată în sus, altele să fie coborâtă mai mult așa cum au făcut Fed și Banca Centrală Europeană. Motivul invocat - și mediatizat - fiind acela că BNR n-ar putea să câștige, în condițiile crizei, două partide dintr-o dată: să
De ce evit polemicile () [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
a mări) Îți recomandăm De ce a câștigat Trump: uimitoarele particularități ale votului american În plus, mai este și problema datoriei publice: multe țări importante ale Europei sunt supraîndatorate, fără să poată folosi libertatea pe care ți-o oferă o politică monetară proprie, așa cum are SUA, și nici apetitul bond-urilor pentru investitori. E cazul Italiei, Franței, Irlandei, Portugaliei, Greciei. Această îndatorare devine o problemă când e acompaniată de o creștere economică anemică, ce nu mai poate fi susținută nici de valurile
Noul, și în politică, provoacă frică. Mai bine cu demonii pe care îi cunoaștem, nu? () [Corola-blog/BlogPost/338712_a_340041]
-
care trebuie plătite, a creșterii economice prin reforme structurale și a competitivității externe ca rezultat al eficienței pe de o parte și filozofia economică franceză (prin extensie - mediteraneană) a contractelor și datoriilor facultative, a creșterii economice prin relaxări fiscale și monetare și a competitivității externe prin devalorizări. Or, dacă asemenea diferențe fundamentale vor persista în cadrul nucleului dur, nu vom avea altceva decât o repetare la scară mai mică a disfuncționalităților din UE. Statele nucleului dur ar trebui să facă parte - toate
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” () [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
tare că România s-ar afla în pragul unei încetări de plăți și că va „defecta” plățile în toamna lui 1999. N-a fost deloc ușor să ieșim din această capcană. Mai ales că a intrat în joc și Fondul Monetar Internațional, care i-a recomandat cu fermitate Băncii Naționale să nu-și onoreze plățile. Banca Națională a avut atunci două replici. Prima: România nu va intra în încetare de plăți. A doua: BNR va plăti datoriile scadente în '99 până la
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
a fost de partea Băncii Naționale, România neintrând în încetare de plăți. Mai mult, BNR și-a plătit toate scadențele, toate datoriile din '99. Banca Națională semnase, își asumase... și nimic nu i-a stat în cale - nici măcar opoziția Fondului Monetar Internațional - să-și respecte semnătura.
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
protestează nici la Parlament, nici în fața Băncii Naționale și nici în fața sediilor băncilor comerciale. Banca Națională este chemată să-i protejeze. Cum anume o face? Îndeplinindu-și toate cele 5 atribuții pe care i le-a stabilit legea: 1) politici monetare și politici de curs de schimb; 2) autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit; 3) emiterea bancnotelor și a monedelor; 4) stabilirea regimului valutar; 5) administrarea rezervelor internaționale. Toate subsumate obiectivului fundamental: stabilitatea prețurilor. Și, desigur, stabilității financiare
citiţi înainte legile în care îi sunt reglementate atribuţiile! () [Corola-blog/BlogPost/338935_a_340264]
-
mediatică având ca țintă Banca Națională. S-a format, în spațiul public, un front puternic, focul întețindu-se începând din vara anului trecut. Am citit și am ascultat, desigur, în acest concert, și analize riguroase privind conceperea și realizarea politicilor monetare, valutare, de reglementare și de supraveghere, folositoare Băncii Naționale. Abundente sunt însă erorile de judecată. Tocmai acest punct de vedere, subiectiv desigur, cu privire la abundența unor erori de interpretare ori de redare a faptelor, m-a determinat să analizez, în acest
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
greu”. O arată. Apoi continuă: „Valoarea celor 104 tone de la Londra (acolo sunt numai 61,25 de tone - n.a) ar fi 3,62 miliarde de euro. Aici vine documentul fabulos din această seară, documentul apare pe site-ul Fondului Monetar Internațional, data este aprilie 2016: „în cazul aurului românesc, suma în dolari este 4,2 miliarde de dolari.” Dacă transferam în euro, rezulta fix 3,6 miliarde de euro, adică exact suma aurului de la Londra. Păi, atunci, 40% din aurul
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
soția sa l-ar fi ajutat pe guvernator să primească fonduri europene. Într-adevăr, n-a dat concurs, dar a dat examen - un interviu, o probă de calculator, un test psihologic. Așa prevede regulamentul intern: în direcții cum sunt politică monetară, modelare, supraveghere, reglementare, operațiuni de piață, studii, intrarea se face numai prin concurs; de asemenea, se organizează concursuri și în alte direcții, cum sunt contabilitate, IT, statistică, investiții etc. Când însă Banca Națională își dorește un anume specialist, angajarea la
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
programul Prima Casă, în cei 8 ani de la apariția acestui program, sunt din fondul locativ vechi. Fondul locativ vechi era în proprietate 100%, erau fără credite. Ceea ce înseamnă că toți banii au rămas la vânzători. Sunt bani foarte mulți. Masa monetară a populației este consistentă la nivel național. În cazul familiilor de tineri mulți sunt ajutați de părinți cu suma pentru avans. Uitându-mă la profilele clienților, eu zic că mare parte din aceste avansuri provin și din economiile strânse în
„Sincer, o familie cu venituri lunare sub 4.000 de lei nu ar trebui să ia un credit pe 30 de ani pentru casă”. Interviu cu Anca Bidian, Kiwi Finance () [Corola-blog/BlogPost/338961_a_340290]
-
interesul unei bune părți a societății civile. Ce a urmat? UNU. Parlamentul a adoptat legea cu o cvasiunanimitate de voturi, deși nenumărate foruri interne și internaționale (Guvernul României, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional) au formulat obiecții de fond. Președintele României nu a promulgat-o însă; a returnat-o Parlamentului, spre reexaminare, însoțită de o serie de propuneri în vedere rescrierii unor articole care fie se îndepărtaseră de rigorile dreptului, fie erau de
„Darea în plată” și Statul ca jucător activ () [Corola-blog/BlogPost/338470_a_339799]
-
moneda națională se evaporă. Așa s-a întâmplat în Bulgaria în 1997, când deprecierea levei a fost așa de mare încât oamenii și-au pierdut economisirile și dădeau foc levei pe stradă. Criza a fost oprită prin instituirea unui consiliu monetar. În România, o astfel de evoluția a fost evitată și datorită contractării unui împrumut extern de dimensiune adecvată. În 2009, în România, datoria externă pe termen scurt era de aproape 22,2 de miliarde de euro, iar rezerva valutară era
după război, mulți viteji se arată () [Corola-blog/BlogPost/338537_a_339866]
-
creditele acordate în perioada premergătoare declanșării crizei fiind acordate cu un avans minim de 20%. Dobânzi foarte scăzute la împrumuturi Pentru a susține companiile să treacă peste recesiunea puternică, băncile centrale din SUA și Europa au coborât dobânzile de referință monetară către zero, Europa trecând chiar în zona negativă. Mirajul banilor ieftini generează întotdeauna anomalii. Banii sunt o resursă pentru economie. Ca și forța de muncă sau resursele naturale. În România dobânzile la credite sunt mai mari din cauza riscului de țară
Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația în care cei care au luat credite în franci să se considere norocoși că nu au „beneficiat” de oferta programului „Prima casă” () [Corola-blog/BlogPost/338552_a_339881]
-
inconștient datorii pe care populația trebuie să le plătească, nu ei. Când cresc dobânzile, iar bugetul țării nu se mai poate finanța, țara respectivă intră în incapacitate de plată. Vi se pare cunoscută situația din România? În perioada de relaxare monetară, companiile sunt încurajate să producă bunuri sau servicii. Cele care se bazau doar pe un cost de finanțare scăzut vor da faliment primele. Populația intră și ea în febra achizițiilor de active. Mulți se cred experți imobiliari și achiziționează case
Psihologia turmei: S-ar putea să ajungem în situația în care cei care au luat credite în franci să se considere norocoși că nu au „beneficiat” de oferta programului „Prima casă” () [Corola-blog/BlogPost/338552_a_339881]
-
care au favorizat-o pe Hillary Clinton în campania preliminară (aceste informații au produs destituirea șefei partidului, Debbie Wasserman Schultz), căile de subvenționare ale terorismului internațional, actele corupte ale companiilor chineze care exploatează mine în Africa, modul în care Fondul Monetar Internațional a susținut deciziile punitive ale Angelei Merkel în problema Greciei, acțiunile de spionaj al Agenției Naționale de Securitate a USA în lumea politică a aliaților vesteuropeni, clauzele secrete ale pactelor de cooperare economică transnațională Parteneriatul Transpacific și Parteneriatul Transatlanitc
Este viața lui Julian Assange în pericol? Ne apropiem de dezbaterile publice ale candidaților prezidențiali () [Corola-blog/BlogPost/338550_a_339879]
-
din 1998 și de cea din Argentina din 1999-2001. Guvernele Ciorbea, Vasile și Isărescu au făcut o serie de reforme pentru a restructura sectorul minier, pentru a reduce subvențiile de la bugetul de stat și pentru a liberaliza piața valutară și monetară, astfel eliminând represiunea financiară promovată în perioada 1990-1996. Guvernul Isărescu a utilizat o parte din veniturile din privatizări pentru a rambursa în avans datoria publică, punând bazele pentru reducerea cheltuielilor cu dobânzile care a avut loc în perioada 2001-2004, coborând
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
la timp rata dobânzii? Sau există o altă explicație? În opinia mea exită o altă explicație, care are două componente majore. Prima este aceea că, cel puțin în România, Cehia, Ungaria, Polonia, băncile centrale și-au pierdut instrumentul de politică monetară. Această pierdere a fost posibilă din cauza coexistenței în timp a influxurilor fără precedent de capital privat (Fig. 3) și a anticipațiilor inflaționiste relativ înalte și crescătoare. Cu atât mai mult a fost această coexistență importantă în România cu cât se
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
crescătoare. Cu atât mai mult a fost această coexistență importantă în România cu cât se răspândea convingerea printre investitori că țara urma să intre în Uniunea Europeană, ceea ce stimula intrările de capital. Această situație a dat naștere unei dileme de politică monetară: să creștem rata dobânzii pentru a tempera anticipațiile inflaționiste, sau să o reducem pentru a tempera intrările de capitaluri, care apreciau moneda, dar alimentau anticipațiile inflaționiste? Teoria economică nu avea un răspuns la această problemă la data la care se
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
trebuie modificat, iar pe de altă parte, își pierde din eficacitate atunci când este modificat. Mai ales acest din urmă aspect a acționat ca o constrângere. Ulterior crizei, răspunsul la dilema menționată a fost introducerea de măsuri macroprudențiale, rămânând ca politica monetară să gestioneze modificările ratei dobânzii strict în legătură cu inflația, iar măsurile macroprudențiale să fie folosite pentru a tempera intrările de capitaluri. Experiența României, care a utilizat măsuri macroprudențiale încă înainte ca acestea să constituie o politică larg răspânsită arată însă că
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
și conform argumentelor din Croitoru (2016), au fost prezente și în celelalte țări. Dată fiind subestimările în timp real ale excedentului de cerere (gap-ul PIB estimat în 2009 T1 comparativ cu gap-ul PIB estimat în 2015 T3), politica monetară a reacționat corect. BNR a crescut rata reală a dobânzii peste rata naturală, pentru a tempera inflația. Din Fig. 4 se vede că gap-ul deflaționist al ratei dobânzii a oscilat în jurul nivelului de echilibru începând cu 2006 T4 și
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
intrări decapitaluri și mărind gap-ul inflaționist al producției și anticipațiile inflaționiste. În final, inflația ar fi fost chiar mai mare. Îți recomandăm O strategie pentru România Politica ratei dobânzii și creșterea economică A doua linie de critică a politicii monetare a fost aceea că BNR a redus prea lent și prea puțin rata dobânzii odată cu apariția crizei, astfel contribuind la afundarea economiei în recesiunea din 2009-2010. Față de această critică am următoarele comentarii: * Dezechilibrele nesustenabile acumulate în perioada dinainte de criză în
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
reducerea ratei dobânzii să fie mai lentă, pentru a evita o deteriorarea abruptă a bilanțurilor celor îndatorați în valută, care ar fi avut efecte nete negative asupra cresterii economice ( comparați Fig. 5, în care sunt prezentate ratele dobânzilor de politică monetară, cu Fig. 8, unde sunt prezentate primele de risc) * Așa cum se vede din Fig. 6, producția a scăzut sub potențial abia în 2010 T2, și nu în 2009 T1, cum s-a crezut la începutul crizei și cum se crede
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
am adus arată nu numai că ideile respective sunt greșite, dar se poate spune că exact opusul lor este corect. Mai precis, politicile guvernelor din perioadele de creștere economică înaltă au accentuat severitatea recesiunilor care au urmat. Cât privește politica monetară, argumentele pe care le-am prezentat în acest articol sunt în linie cu concluziile pe care le-am prezentat cu multiple argumente teoretice și cu date în Croitoru (2014): (i) o creștere mai mare a ratei dobânzii înainte de 2008 ar
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
dobânzii ar fi deteriorat bilanțurile celor îndatorați în valută, slăbind creșterea economică și mai mult pe termen mai lung. Îți recomandăm Împrumutul de la FMI din 2009: după război, mulți viteji se arată Bibliografie Croitoru, Lucian (2014), „Teoria și critica politicii monetare în România”, www.bnr.ro Croitoru, Lucian (2016), „Are We Systematically Wrond when Estimating Potential Output and the Natural Rate of Interest?”, Romanian Journal of Economic Forecast XIX (2)/2016, pp. 128-151. LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR (clic pe imagine
Două idei greșite despre creșterea economică () [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
a întoarce spatele dezvoltării, este răspunsul greșit. A spune că globalizarea este rea pentru că duce la pierderea locurilor de muncă este o abordare simplistă pentru o problemă complexă care necesită mult mai multă înțelegere și analiză”, a declarat șefa Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde. Aceasta a ținut să amintească că a vorbit despre pericolul amplificării inechității sociale de acum patru ani, însă nu a fost ascultată. Printre posibilele rezolvări ale acestei probleme se numără soluții convenționale, precum regândirea sistemului fiscal, dar
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]