73,760 matches
-
Ce te legeni codrule,De-ți tremură frunza-n vânt? Plâng pustii cărărileși-ți freamătă codru-n vânt...Toamna trece...iarna-i iarnă...Geru-I crâncen, greu-I greu...Cântăreții nu se-ntoarnă...Eu îmi tângui dorul meuPândește vântul la răscruce...Să nu mori până la vară!...Trece luna-ncet...străluce...Clipele sunt ore iară.Tristul fluieraș de fagPlimbă doina prin frunziș...Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag...Și mă săruți pe furiș!...... XXXIII. DOI OCHI ALBAȘTRI, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
asta/toți salcâmii erau în floare/dormeai cu zorii de zi sub pernă/te urmăream de după copacii/peste care căzuse cerul/te desenam cu raze de soare/atâtea singurătăți am desenat până ieri/de mă întreb cum de n-am murit încă”//. De la început, poeta se plasează într-un univers poetic ale cărui coordonate stabilesc esența reflexivă, dramatică, a cunoașterii, a căutării de sine. Nota dominantă a lirismului din acest volum nu poate fi decât gravă, susținută într-o măsură definitorie
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
țesut zadarul la mine în tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu e duh să nu-i fi fost învățător și-acum sunt chemat - plebeu banal - să mor ...L-am pârât pe Crist la Inorog: mi-a șoptit ca viață să nu-mi rog... MAI RĂU DECÂT MINE am stricat cuiburi de stele am surprins nuditatea Lunii poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă străbunii am dezertat
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
să uscăm păcat și vină să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm la sfinți cocori grădina cu sfinte flori hai - bureți întunecați la minune ajutați și-o să fiți în ochii Lui creți de nori - lumii gurgui BRIC-À-BRAC-URI NECESARE a murit modern: înghețat în plin câmp experimental vă urâm - cu simpatie: vomați din plin - ca poftă ce va să fie doi oameni mugeau - apoi au început să le crească și coarnele: unul dintre ei a dat să mugească ceva special - și-
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
strai de moarte și cu strai de viață se răstignesc cu toții în piroane: numai în vârf de munți să-nvii se-nvață... ...voivozii mei țărani - în vremuri rele s-au răspândit pe ceruri - iarăși stele! ALCHIMIȘTI ȘI SFINȚI athanor vreau să mor sori de dor praf de-ecuator dimineți crai isteți vând scaieți răstignind scapeți absalom păr de gnom metronom clironom fără chip de om adonai mucegai mă strigai eu cântam din nai ferentari fete mari cu șalvari sfinții-s tot mai
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare într-o deplină resemnare. Referință Bibliografică: În toamna frunzelor fecioare / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1408, Anul IV, 08 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
c-„Un farmec trist și nențeles” cad în genunchi, dar cel mai des ca frunzele, cu fața-n jos și-ți strâng la piept pașii pierduți „Pe lângă plopii fără soț” apoi, ca-n fiecare an, tăcuți ne-nvață cum se moare demn, în tăcere și frumos. Referință Bibliografică: SUB TEIUL TĂU / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Glodean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
un coșciug. Un străin în spate mă-ntreabă Cât costă biletul? Intrând în teatru, mă gândesc Cât de nedreaptă este viața... VIS SAU REALITATE L-am întâlnit atunci, când mai puțin îl așteptam Nicicând nu i-am spus, după el muream Uimită priveam iar ochii lui nu mă credeau Să nu mă rănească privirile mă temeam. Îl simțeam pe cel căruia-i tremura tot corpul Greu simțeam răsuflarea, genunchii se muiau Nu crezi nimic, doar cum să-l îmbrățișezi, Și așa
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
uitat, focul sacru Să-i dai suflet, să-l faci să trăiască Acel foc visul meu îl trezea Realitatea să explodeze.... Bum, mă voi azvârli în acel foc Chiar fără suflet voi rămâne Fiindcă o astfel de iubire nicicând nu moare... BIOGRAFIE Valmira Sejdiu s-a născut (27/06/1982) la Runik, comuna Skenderai (Republica Kosova). A absolvit Facultatea de Minerit și Metalurgie la Mitrovița (2007), după care Masterul (2012). Din 2004 participă la Simpozionul Internațional de Știință în domeniul Materialelor
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
Dacă am elibera mai des copilul din noi, sigur am putea accepta mai ușor realitatea plină de constrângeri și nemulțumiri, am putea fi mult mai fericiți și am trăi cu mai multă intensitate clipa.“ Cand nu mai ești copil, ai murit de mult!” (Constantin Brâncuși) În această zi specială, să nu uităm de copilul din noi, dar mai ales să nu-i uităm pe copiii din viața noastră, să-i îmbrățișăm cu căldură și să le oferim mici bucurii, spre încântarea
„COPILĂRIA ESTE INIMA TUTUROR VÂRSTELOR” de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380656_a_381985]
-
Eminescu, și parcurgând mai apoi marea literatură în care nu este poet care să nu se lase în legănarea dulce-amară a sentimentelor pur exprimate. Silvana Andrada Tcacenco își deschide larg irișii astfel, în „Autoportret”: „Copacii poartă lacrimi pe frunzele ce mor,/ Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor,/ Trecerea frumuseții, trecerea iubirii lor...// Păsările poartă-n aripi dorința lor de zbor,/ Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor,/ Căderea din măreția înălțării lor...// Iubirea este
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor,/ Căderea din măreția înălțării lor...// Iubirea este uneori doar visul trecător,/ Pe mine mă atinge-n suflet, mă atinge-n dor,/ Durerea sufletului blând pătimitor...// Copaci și păsări și iubire care moare,/ Mă dor trăirile lor trecătoare,/ Speranța idealului mă doare!” Are loc aici identificarea fără echivoc cu ceea ce obiectualizăm și cu ceea credem cu toată tăria, într-o expresie Aș putea afirma cu destulă precizie cu nu există alternativă mai potrivită
DANIEL MARIAN DESPRE SILVANA ANDRADA TCACENCO de BAKI YMERI în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380679_a_382008]
-
dar hotărâtă de la cap la capăt, o anume construcție zveltă. „Aceste suflete trezite/ Continuu urăsc/ De ce noi trăim/ Fiind despărțite de turmă/ Își freacă dinții/ Arată lucruri/ Ca sufletul cu păcate/ Continuă să sufere/ Sub dictatul unui duh/ Pârjolitor, mai mor/ Structura stârnește ființa/ Într-o a doua realitate/ Uitând/ Câțiva oameni vii/ Cu umbra morții/ Acum am prieteni acolo/ Indiferent de fețele putrezite/ Ei au suflet curat”. (Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
vii/ Cu umbra morții/ Acum am prieteni acolo/ Indiferent de fețele putrezite/ Ei au suflet curat”. (Acum mă strigă). Oarecum testamentar, deși poate prea grăbit chiar de pe acum, în conclusivitate, poetul ajunge la ceea ce declamă drept „Dorința mea”: „Când o să mor nu păcătuiți să mă plângeți/ Vă rog peste mine să se arunce noroi/ Și peste noroi domnia urmelor scriselor mele/ Nu-i spuneți nimănui despre moartea mea/ Tăcerea să domneacă pretutindeni/ Urmele să pornească ele cu mersul lor/ Prin pădurea
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
trebuia și cum pregătise destinul... „Am pictat totul/ cu numele tău.// Cum să ies/ din această blană/ de nebunie/ urmărită/ de fulgerele disperării.// Cu inimă mințită/ pentru aceea/ că niciodată nu am găsit// și nici nu voi găsi.// Vreau să mor/ pentru a renaște/ în dimineața/ primăverilor visate.” Drita Nikoliqi Binaj nu este precum am crede sedusă de împătimirea zborului prin magia cuvintelor, doar pentru a se trece singură dincolo de o poartă anume. E conștientă de puterea iluziei care locuiește în
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
un compas Ca să calculez cum se cuvine Timpul care a fost și a mai rămas Ca să-mi duc povară pînă acas'. Și de-o fi să nu mai fiu apoi, Să-mi spăl ochii,să mă fac frumoasă... Și să mor la mine în mușuroi. ...................................... Și a trecut un om cu talpă grea Și a strivito-n drumul către casă, A plecat furnică mea Către altă lume,mai frumoasă. Mi-a rămas o riglă și un compas Să pot calcula cum
TIMPUL CE A RAMAS de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380683_a_382012]
-
gândul tău, Viteaz-Mihai, Că nu accept ideea înfrântă, Chiar dacă știu că ești în rai. Eu îl blestem, în gând, pe Basta, Căci, încă, nu mi-am revenit Și nu mă-mpac pe lumea asta, Cât trupul tău e risipit. Să mori sub semnul de unire, Și trupul să ți-l descompui, Și să rămâi fără întregire, Nu stă în mintea nimănui. Dar, blestemat să fie Basta Și veșnică să-i fie truda, Căci el te-a dus din lumea asta, Rupându
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului FRYMA E NËNËS Burimi i jetës thellë Në frymën e nënës Fluturave blu e yjeve Me copëzat e shpresës Și pema shuan etjen Nëpër lotë të zhveshur. Përtej murit të botës Ndez zjarret e natës Duke mundur errësirën. Kur vetëtimat grisen E dua frymën e nënës Të më zgjojë nga vdekja. DUHUL MAMEI Izvorul vieții adânc În duhul mamei Fluturele bleu ale stelelor Cu bucățile speranței Precum pomul stinge
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
peretele lumii Aprind focurile nopții Învingând întunericul. Cand fulgerele se sparg Aștept duhul mamei Să mă trezească din moarte. RRËNJËT E FJALËS Atje ku thellësia sundon cektësinë Plisi është pjekur și buka në furrë. Netët rrëzohen mbi njëra tjetrën Përpara murit të lyer me frymë. Zogjtë kullosin e ulen nën qiell Këngët e tyre trembin qetësinë. Kur zgjohet në ag i ëndërrt poeți Në dritare rri ulur me perëndinë. Rrënjët e fjalës në shpirt i mbijnë. RĂDĂCINILE CUVÂNTULUI Acolo unde adâncul
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
Toate Articolele Autorului E noaptea din noapte, ca visul din vis, ca ochiul din lacrimă. S-au plimbat amețiți de visul neștiut din ei... El spuse: - O boală a intrat în lume, în lumea noastră! Totul se duce, se strică, moare. Nu va mai fi nimic, în geamuri imaginea mea va fi spălată de ploaie! Sângele meu e stingher fără tine, surâsul tău la fel. Nu va fi mâine, nici ieri! Iubirea va țipa în oarbe oglinzi. Cândva stăpâneam Timpul, acum
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
șeaua unui bidiviu/ Te deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
s-acuz puterile corupte / Învăț să-nfrunt armatele oculte // Din cele întâmplate-am învățat și-nvăț / De ce și cum trăiesc borfașii în dezmăț / S-acuz neagra globalizare nu ezit / Cum nu ezit s-acuz chiar Zeul ipocrit // Învăț zilnic să mor, învăț să re-nviez, / Cu gânduri care dor continui să visez / Învăț să nu mă tem pe drumul interzis / Îmi apăr temerar credința de proscris” (Învăț). Și asta este condiția celui rătăcitor în lume: „Rătăcind ca o nălucă / Gândul doare
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
important pentru om. Noi le dăm importanță. Banii reprezintă doar o convenție între oameni. De exemplu, dacă ai ajunge pe o insulă pustie cu un sac de bani lângă tine, tot nu ai avea ce să faci cu ei. Ai muri de foame. Astfel ai avea “nimicul” în portofel. În schimb ai putea avea "TOTUL", pentru că ai exact restul lucrurilor! Acum să analizam mai atent afirmația prietenului. Dacă banii nu reprezintă nimic, fiind simple bucăți de hârtie, având doar valoarea hârtiei
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015. Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
grâu, apoi adăuga un castron cu făină de ... Citește mai mult Marțea sau joia, dar musai într-una din aceste două zile, bunica umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată:- Ieșiți afara cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]