2,938 matches
-
orădene au stimulat și alte inițiative. Merită subliniat faptul că s-au dat la lumină și o serie de publicații manuscrise, precum „Deșteaptă-te, române” - foaie redactată de Iosif Vulcan între 1857 și 1859, când a fost membru al societății -, „Muza română”, întocmită în 1870 sub redacția lui Ioan Groza, și „Aurora”, alcătuită în 1883 sub redacția lui George Mihalca. Repere bibliografice: Vasile Bolca, „Lepturiștii” din Oradea, Sibiu, 1943. I. Cr.
SOCIETATEA DE LECTURA DIN ORADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
Către români, Cântecul gintei latine, Santinela română), Iosif Vulcan, Dimitrie Bolintineanu ș. a. Din 1867 va funcționa și o orchestră, iar din 1873 un cor. La 15 mai 1868 se decide ca societatea să editeze și o publicație săptămânală, purtând titlul „Muza română”, revistă manuscrisă care va apărea în 1870. Biblioteca societății deținea în 1881 peste cinci sute de volume, iar în 1925 mai mult de o mie. Și diversificarea activităților cultural-politice ale asociației era urmărită cu îngrijorare de autorități. Ministerul Cultelor
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
faimoasa „mater dolorosa” a Antichității, cu o poveste care i-a interesat pe Homer, pe Sofocle, pe Ovidiu, pe Skopas ori Praxiteles) au stăruit câteva nume de văduve. între ele, cel al Aspaziei din Milet, soția iubitoare al lui Pericle („muza lui Pericle” - i-au zis discipolii lui Socrate), în stare să-i ofere lui Euripide sugestii pentru tratarea - în discurs dramatic - a eternului feminin, rămasă văduvă în două rânduri (căci Pericle, căruia milesiana îi cucerise inima, a murit în anul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și înrudit cu Gheorghe Ștefan, Domn al Moldovei. A slujit în armata polonă, a fost pârcălab de Hotin (funcție preponderent militară) și a ajuns hatman al Moldovei în trei rânduri(1671-1673, 1673-1677 și 1678-1684). Lângă arme, ziceam, la el stăteau muzele. în 1683, l-a pus pe un Gheorghe diac să-i copieze un cronograf. A alcătuit - arăta scriitorul - această carte de istorie „din porunca și cu cheltuiala marelui hatman Alexandru Buhuș”304. Stolnicul Constantin Cantacuzino a mai fost însurat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Fiziolog și o clasifică, asemenea acestui manual medieval de zoologie, dar și de simbolistică, între „păsări”. Nu este exclus ca până la autorul român al învățăturilor să fi ajuns câte ceva din înțelesurile acelei sacralități puse de antici pe seama albinelor (consacrate Muzelor - zice Proklos, comentând Republica lui Platon), gâze înzestrate cu o „divina mens” (Vergilius) și gata să dea oamenilor pilde privind organizarea socială, embleme ale preoteselor Demetrei, Artemidei și ale Magnei Mater (zeități concretizând, toate, primordialul feminin), simboluri ale nașterii perpetue
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nebunie culturală. Despre ea a vorbit pentru prima oară Socrate, care o considera „un dar al zeilor”, numind-o „nebunia divină” (thea maniaă. În această categorie sunt incluse următoarele manifestări: nebunia oraculară, inspirată de Apolon; inspirația poetică, care vine din partea muzelor; dragostea sau erosul, datorate lui Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la gimnaziul din Năsăud, traducerea unei poezii a lui J. Chr. von Zedlitz, Cuvintele Coranului. Versurile au apărut în numărul dublu din februarie-martie 1884 și pot fi considerate debutul (tipărit) al poetului, până atunci colaborator, începând din 1882, doar la „Muza someșană”, publicație manuscrisă a societății literare „Virtus romana rediviva” a elevilor din Năsăud. R. Z.
SCOALA PRACTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289566_a_290895]
-
o traducere din La Fontaine, Șarpele și pila, reluată din „Oltul”, aparțin lui Al. Macedonski. Din Lamartine se tipărește poezia Bonaparte, în transpunerea lui C. D. Aricescu. Alte traduceri sunt făcute de Al. Radu, Maria I. Casabianu și Grandea. Către muza sa de Antioh Cantemir, în tălmăcirea lui Costache Negruzzi, se republică drept omagiu pentru înaintași, așa cum se reproduce și Introducerea lui V. Alecsandri la ediția de scrieri ale lui C. Negruzzi din 1872-1873. R. Z.
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
individualități paralele, astfel încât ne-am putut afla la un moment dat în același plan, cum ar zice geometria” - va explica ea această conjugalitate neobișnuită. Viața sentimentală a poetului este agitată, cu multe episoade. În funcție de acest scenariu, poetul își schimbă des muzele și locuințele, abandonând totodată bunurile lui materiale (puține câte erau) și manuscrisele. „Saci de manuscrise”, va mărturisi el unui prieten, critic literar, îngrijorat de soarta lor. S. era un risipitor și, într-o lume plină de interdicții (lumea românească într-
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
împotriva tribuniștilor, articole și studii economice, pedagogice, culturale, articole de critică literară, recenzii și note bibliografice, traduceri (din Gogol și Bret Harte), precum și scrieri literare proprii. Ultimul său articol, Băncile noastre, datează din 25 februarie 1890. După încercările din revista-manuscris „Muza someșană” și după o traducere apărută în „Școala practică”, lui Coșbuc i se va tipări prima lui poezie, Filosofii și plugarii, semnată C. Boșcu, în numărul 188, din decembrie 1884. În primăvara următoare, după ce i se publică, sub titlul Zlatna
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori sporite, prin contrast cu restul poeziei: „Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satirică/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofă lirică./ Dar când știu c-o să vă-nghețe/ Iarna mizerabilă/ Mă cuprinde o tristețe/ Iremediabilă”. El este, în același timp, un poet melancolic al singurătății, al liniștii silvestre și al
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
ești chiar ca un năluc,/Și aidoma ca luna/ Ce să schimbă totdeauna”. Imaginile venite din lirica petrarchistă sugerează încercarea de sublimare a iubirii. Poetul pare a prețui pe lângă frumusețe, înțelepciune, duh, ,,isteciune” (daruri care intrau în tiparul clasic al ,,muzei”) și ,,un nu știu ce prea dulce”, trimițând parcă la inefabilul frumuseții romantice. Există și alte elemente care trec dincolo de schemele poeziei galante: accente de disperare, o mai mare sinceritate, chiar încercarea de eliberare a confesiunii de opreliști. Tonul pasional ce răzbate
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
culegerea Doruri și amoruri, într-o narațiune convențională, cu elemente factice de senzațional, Blaue Donau dezvăluie momente intime din viața lui Johann Strauss, Din Dobrogea adună „scene și portrete” mai mult ca probabil „după natură”. Trei narațiuni din volumul O muză (1922) fac parte din proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
literatură, București, 1909; Miriță, București, 1910; Anna (Ceea ce nu se poate), pref. autorului, București, 1911; Furfanțo, București, 1911; Lydda. Scrisori romane, București, 1911; Metafizica cuvintelor și estetica literară, București, 1911; Câteva cuvinte critice, București, 1916; Pe Marea Neagră, București, 1919; O muză, București, 1922; Poezii alese, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1922; Poezii, îngr. și pref. Mariana Rarincescu, Craiova, 1934; Romanul Comăneștenilor, I-V, îngr. și pref. Mariana Rarincescu, Craiova, 1935-1938; Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori (1884-1913), îngr. și pref. Emanoil
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete barbare - erau cât se poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical (adică bazat pe muzele șmusaeț diverselor arte și științe) care avea drept core aritmetica feniciană și geometria egipteană; era completat cu astrologia chaldeană, acustică și ritmică melodică, ritualurile persane și, bineînțeles, misteriile eleusine și orfice. O disciplină originală era akusmata („regula tăcerii”), care nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pitagoreici, ascunzându-se într-un lan de fasole. (Pitagoreicii considerau bobul de fasole un simbol sacru al vieții.) Desigur, celălalt mare biograf, Porphyrios, respinge această legendă infamă propunând o alta, la fel de sugestivă: Pitagora s-ar fi sinucis autoincinerându-se în Sanctuarul Muzelor de la Metapont. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. C.S. Chard, Man in Prehistory, McGraw-Hill, New York, 1975. Vezi și F.C. Howell, Early Man (Life Nature Library), Time Incorporated, New York, 1965; J.M. Coles, E.S. Higgs, The Archeology of Early
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pasionată de adevăr și înțelepciune, ai cărei membri se simțeau strâns uniți prin legături afective și prin prietenie, adesea erotică, între ei înșiși și între ei și maestru. De fapt era o thiasos (qíaso" = „asociație religioasă”), o confesiune consacrată cultului Muzelor 7. Akademia era un lăcaș sacru pentru că era situată pe „locul lui Akademos”8, vechiul erou atenian. Acest loc sfânt se afla la marginea cetății, pe drumul nordic spre Dipylon, presărat pe ambele părți cu morminte și monumente comemorative. Akademia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuiau ocupați cu jocuri educative, practicate în comun sub supravegherea pedagogilor. Educația propedeutică propriu-zisă ar trebui să vizeze fortifierea și călirea corporală, prin gimnastică, și cultivarea sufletului, prin muzică. Dar prin muzică, Platon, ca și Pitagora, înțelegea „discipline inspirate de muze”, nu doar studiul armoniilor acustice. Altfel, Platon a conferit conceptului de paideia o semnificație profundă, poate chiar cel mai înalt înțeles pe care oamenii îl pot avea despre devenirea și rostul lor în lume (așa cum am arătat în cartea mea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
până atunci doar eroilor fundamentali și salvatorilor de cetăți. Apoi, eroizarea prin cultură a devenit privilegiul tuturor marilor personalități: filosofii, de la pitagoreici până la Platon, savanții medicinei și astronomiei, fondatorii de secte ș.a. Dar orice gânditor, artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a devenit privilegiul tuturor marilor personalități: filosofii, de la pitagoreici până la Platon, savanții medicinei și astronomiei, fondatorii de secte ș.a. Dar orice gânditor, artist, literat sau discipol al Muzelor putea aspira la titlul de mousikos anér (mousikò" a)nhvr = „om al muzelor”), care echivala cu eroizarea și creșterea personalității sale în postumitate. De aceea trebuie să înțelegem că și disciplinele cuprinse în quadrivium - geometria, aritmetica, muzica, astronomia - se supuneau idealului umanist și erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o aspirație himerică. Încercarea sa este departe de a fi o reușită convingătoare. Ea nu dovedește decât că rațiunea și creativitatea nu sunt două facultăți antagonice ale minții omenești; dimpotrivă, sunt și ele fiice ale acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
CPP, .CSS, .DOC, .GIF, .HTA, .HTM, .HTML, .INI, .JPEG, .JS, .JSE, .MP2, .MP3, .MPEG, .MPG, .QT, .PSD, .SCT, .SWD, .TXT, .VBE, .VBS, .WAV, .WRI, .WSH și .XLS. Conținutul acestor fișiere este înlocuit cu codul-sursă al viermelui (de exemplu, ia fișierul muza.mp3 și creează un nou fișier muza.mp3.vbs, conținând codul virusului LoveLetter); • câteva variante ale acestui cod încearcă să descarce de pe web un program cal troian pentru a intra în posesia parolelor. Lucky: • este un simplu virus VBS care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
INI, .JPEG, .JS, .JSE, .MP2, .MP3, .MPEG, .MPG, .QT, .PSD, .SCT, .SWD, .TXT, .VBE, .VBS, .WAV, .WRI, .WSH și .XLS. Conținutul acestor fișiere este înlocuit cu codul-sursă al viermelui (de exemplu, ia fișierul muza.mp3 și creează un nou fișier muza.mp3.vbs, conținând codul virusului LoveLetter); • câteva variante ale acestui cod încearcă să descarce de pe web un program cal troian pentru a intra în posesia parolelor. Lucky: • este un simplu virus VBS care, atunci când este executat, suprascrie toate fișierele din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Trăind și învățând la Baia Mare, Carei, Oradea, în condițiile dificile ale oprimării românilor, P. crește în spiritul naționalist, care constituie, alături de religie, fundamentul său moral, rațiunea activității de mai târziu. Încă din liceu începe să redacteze reviste („Deșteaptă-te, române”, „Muza crișană”), iar în perioada studiilor la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena are un rol foarte activ în organizarea studenților români. Deși este hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul din Oradea. A elaborat o
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101 Haiku Poems, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cazacu, București, 1994; Dialoguri de sânge, București, 1995; Necropole pentru suflet, București, 1996; Altarul muzelor, București, 1997; La casa cu nebuni, București, 1997; Ucenic la Eminescu, București, 1997; Din gulagul românilor..., București, 1998; Eu sunt născut în Bucovina..., București, 1999; Codrii Cosminului, București, 1999; Poem nocturn sau Testamentul unui poet postmodernist, Timișoara, 2000; 111 poeme
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]