1,985 matches
-
e bine și parcă nu i se mai vede nici urma lăsată de cuțitul Svetlanei.) Nepotul După ce urcă cele patru etaje în fugă, Daniel intră gîfîind în apartamentul cu numărul 45, își aruncă mapa la întîmplare în întuneric și se năpusti la baie. Cîteva minute mai tîrziu ieși de-acolo, de astă dată calm, stinse lumina însoțit de zgomotul apei trase și se îndreptă spre întrerupătorul din hol, să vadă să se descalțe. La jumătatea drumului însă, realiză că nu era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fi deschis brusc o fereastră și în cameră ar fi năvălit un curent de aer polar. Cu toată nebunia și agitația, reușisem cumva să uit o clipă de ea. Însă acum vechile gânduri care nu-mi dau pace s-au năpustit din nou asupra mea. Cele două nunți ale mele. Un dublu fiasco. E ca și cum două trenuri s-ar îndrepta simultan spre mine, în mare viteză. Două trenuri care se apropie din ce în ce mai tare, chiar și atunci când mă uit la ele. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu Boccegiul al lui V. Alecsandri, interpretat de Matei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practi cată de țăranii ucraineni : „În zilele de Paști atmosfera În sat era Încărcată de patimă. Tinerii Își descărcau furia pe evrei [...]. În ziua a doua de Paști a fost ucis stăpânul meu [evreu] În mijlocul străzii. Un ticălos s-a năpustit asupra lui și l-a Înjunghiat. [...] În fiecare an de Paști e jertfit cineva, de data asta sorții au căzut asupra lui Beniamin” <endnote id="(813, pp. 44 și 87)"/>. Asemănător se Întâmplau lucru rile În Ungaria (vezi proverbul maghiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduce pacea, căci mulți mai sunt împotriva mea! Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul. Da, El este stânca și ajutorul meu, turnul meu de scăpare; nicidecum nu mă voi clătina. Până când vă veți năpusti asupra unui om, până când veți căuta cu toții să-l doborâți ca pe un zid gata să cadă, ca pe un gard gata să se surpe? Da, ei pun la cale să-l doboare din înălțimea lui: le place minciuna; cu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
traiste merindele ce le-au adus cu ei la târg. Mătușa Ileana și moș Toader din Armășoaia scoaseră niște plăcinte „poale-n brâu”, cu brânză de vaci, frumos crescute și rumene, de-ți venea să lași totul și să te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
toate răcorile: "Aiasta să n-o spui decât la sfârșit, hatmane!!" mi-o șuierat el printre dinți trăgând spada. Și, înfigând pintenii o sărit cu calul peste mine și s-o aruncat în luptă! Ca un leu-paraleu înfuriat s-o năpustit cu sabia în turcime, unde era vălmășagu' mai mare, strigând: "După mineee!!!" Ca un Făt-Frumos în luptă cu balaurul! Ca însuși arhanghelul cu sabia sa de foc! S-o încins o luptă pe viață și pe moarte, de ziceai că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un chiot sălbatic de bucurie! Mai bine mă ucidea... Doamne! De ce nu ți-a fost milă de mine?! Să mă fi luat la tine atunci!... Mă uitam îngrozită cum se băteau care să fie primul... Maria!! Taci!! Taci!! ... S-au năpustit peste mine. Mi-au rupt veșmintele. Mă zbăteam goală în mâinile lor murdare... Eu țipam. Ei râdeau, se prăpădeau de râs. Țipam, țipam, dar nimeni, nimeni nu mă auzea, nici pe Pământ, nici în Ceruri. M-au trântit la pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îl scormonește Ștefan. Numa' doi galion! se vaicăre Herman. Numa' doi!... Kaputt! Jawohl, neamțule! îl bate Ștefan pe umăr, lăudându-l. Neamțu' tot neamț... Nuuu!!! Nu mai vin!!!... se aude un răcnet pe cărare. Un călugăr-cerșetor, bărbos, desculț, zdrențăros, se năpustește pe cărare, răcnind: Turcii nu vin!!!... Nu mai vin!!!... Ștefan, boierii sar ca opăriți: Ceee?!?!... Ceee?!?! strigă Ștefan uluit. Călugărul, vlăguit, se prăbușește la picioarele lui Ștefan și dă să-i sărute mâna. Ștefan îl înșfacă de rasă, îl ridică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el vinovat. Și a odrăslit Bunul, a odrăslit la prunci legiuiți și din flori, cu nemiluita. Tată bun, pe toți i-a însemnat cu fierul, erau cum s-ar zice "os domnesc". Și cum s-a săvârșit bătrânul, s-au năpustit cele vlăstare arse de patima puterii și s-au bulucit care mai de care să se cocoațe pe "Scaunul Moldovei". Cum, însă, pe Scaunul mult râvnit nu e loc decât pentru un singur șezut, au prins fârtații a se îmbrânci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
meu?! Cred că l-am și pierdut, spune Ștefan cu o voce obosită, răgușită. Ne hăituiesc ca pe fiare... Grăiește, Radule! Radu Gangur, legat cu feși la cap, la umăr, răsuflă greu, cu glas sugrumat: Tatarii, în hoardă, s-au năpustit în pradă peste Nistru la Vadul Tatarilor! Le-am stat împotrivă cu orheenii mei, dar ne-au călcat în copitele cailor, n-am putut să... Ștefan îi pune o mână grea pe umăr: Știu, Radule... Ați făcut totul... Ca fiarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Nistru la Vadul Tatarilor! Le-am stat împotrivă cu orheenii mei, dar ne-au călcat în copitele cailor, n-am putut să... Ștefan îi pune o mână grea pe umăr: Știu, Radule... Ați făcut totul... Ca fiarele turbate s-au năpustit năvrapii, prin foc și sabie trec Țara de Sus! Ucid! Pradă! Siluiesc! Robesc! Numai cenușă și moarte!... E cumplit! Prăpădu' de pe lume! Și nimeni nu le stă împotrivă... spune el cu durere și își șterge cu palmele obrajii șiroind cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
extrem la altul. L-a dezgustat „ciocoismul postrevoluționar” (298) și schimbarea la față a prudenților de odinioară: „S-ar zice că niciodată, de la Ștefan cel Mare încoace, n-am avut atâția oameni curajoși!” (285). Cu mare îndrăzneală, aceștia „s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului” (282). Ceea ce s-a petrecut de fapt a fost „o catastrofală prăbușire a caracterelor” (298). În ceea ce-l privește pe Valeriu Cristea, cel mai eficient argument în favoarea bunei lui credințe este faptul că situarea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
puternică, inundând „scena” pe care se desfășoară, în picioare, tata, de abia întors acasă, băut dar nu beat, cu chef, cum se spune. De obicei, când întrece măsura, mă irită teribil, evit, ostentativ, să vorbesc cu el sau, dimpotrivă, mă năpustesc, cu vorbe pe care le regret apoi, asupra-i (mă răzbun - deși consider că nu am dreptul - pentru nopțile nedormite în copilărie din cauza lui). Acum - îmi place însă; e în vervă, într-o molipsitoare dispoziție excelentă (aceasta l-a împiedicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spun citind cifrele anilor nașterii și morții unui scriitor pe care l-am mai apucat în viață. Omul acesta - care s-a străduit ca puțini alții - ar fi trebuit să trăiască mai mult, mult mai mult... * Intelectualii noștri s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului. În vremea acestuia, s-au „năpustit” să îngroașe rândurile partidului. * Opusul fanaticului este omul de marmeladă. Primul merge pe drumul unei singure idei și poartă ochelari de cal. Al doilea umblă pe toate drumurile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
l-am mai apucat în viață. Omul acesta - care s-a străduit ca puțini alții - ar fi trebuit să trăiască mai mult, mult mai mult... * Intelectualii noștri s-au năpustit împotriva comunismului după căderea comunismului. În vremea acestuia, s-au „năpustit” să îngroașe rândurile partidului. * Opusul fanaticului este omul de marmeladă. Primul merge pe drumul unei singure idei și poartă ochelari de cal. Al doilea umblă pe toate drumurile și ochii îi aleargă în toate părțile. Ochi alunecoși, inimă - ideologicește - zburdalnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fiecare săptămână mergea cu căruța la Brăila (erau 35 de kilometri) și aducea bomboane, acadele și jucării. Într-o primăvară, în timp ce eu și fratele Vasile ne jucam pe prispa din fața casei, tata a obsevat un șarpe lângă noi. S-a năpustit asupra lui călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-a băgat în gardul de nuele împeltite din fața casei. Tata s-a ținut după el și când încerca să se strecoare printre nuelile împletite ale gardului, tata
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lui Epictet: „Ils peuvent me tuer, mais non me nuire”. Cum viața era mereu în proximitatea morții, despărțite numai de un fir de păr, a trăi și a muri erau inevitabile pentru mine, mai ales după îngrozitoarele întâmplări care se năpustiseră de la început peste familia și țara în care apărusem. Mai Invazia luminii. Totul pare o explozie, după care puterile fizice sunt puse la o grea încercare. Am cumpărat flori: crini albi, roșii, crini galbeni de câmp și crini portocalii pentru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
printre puținii membri fondatori rămași în viață și care simt încă emoția și freamătul anilor tinereții! INEGALABILA ROSINA - JANA PARVULESCU Când încerc să-mi amintesc de cei lângă care am pășit pe scena ieșeană la înființarea ei în1956 gândurile se năpustesc și mereu îmi este greu să adun ceva care este mai important pentru cititor. Cu toate acestea a descrie activitatea sopranei Jana Pârvulescu, memoria păstrează încă vie imaginea tinerei plină de talent, perseverentă și dornică de afirmare. Parafrazez o replică
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
se făcuse încă noapte în ziua aceea blestemată, când Ivan a venit acasă beat. Dar beat criță, cu ochii roșii și cu blana zburlită. Nu a mai mieunat să i se deschidă, cum făcea în fiecare seară, ci s-a năpustit ca o brută, direct prin geam. Domnișoarele au încremenit de spaimă, fiindcă fiara urla ca scoasă din minți și, dacă nu ar fi duhnit atât de strașnic a samahoncă, ar fi crezut că a turbat. După ce le-a scuipat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund, în mare, atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și modalitatea de atac a tâlharilor. Într-o altă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
amintie a acestui consiliu de miniștri care a marcat căderea cabinetului și redobîndirea libertății mele. Se simțea că regele Carol dorea să se debaraseze de echipa noastră. Ministrul de Război a fost acela care, la indicațiile sale, a început ofensiva, năpustindu-se asupra ministrului de Finanțe, vinovat de a nu fi asigurat la timp solda ofițerilor, nici fondurile necesare nevoilor intendenței etc., etc. Acest virulent rechizitoriu l-a scuturat bine pe colegul nostru, Argetoianu, în ciuda obișnuitei sale siguranțe de sine. Totuși
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
numai pentru că nu-l pot reînscăuna pe celălalt”. — Să vezi că până la urmă înviază... — N-ar fi rău, asta ar aduce România în atenția lumii. Ar fi mai comentată chiar și decât Israelul, ziariștii și cameramanii de televiziune se vor năpusti ca niște hiene și odată cu ei și investitorii. — Vrabia mălai visează! bomăne Pastenague și se uită după o negresă splendidă cu un trup de șerpoaică. Cotidianul, 13 octombrie 2001 Ca la teatru... Se făcea că Ungaria se înălța încet, ca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
treacă pe lângă tine. Desigur, aceeași manevră te poate salva și în cazul unui pericol prăbușit, desprins și căzut de sus asupra ta, dar în acest caz lipsește avantajul vizual. Cu mult mai ușor observi un pericol ce sosește și se năpustește asupra ta în plan orizontal decât unul ce te vizează și atacă în registru vertical, cu precădere, de sus în jos. Primejdia deține, într-o astfel de situație, avantajul elementului surpriză, este surprinzătoare și prin acest fapt, câștigă timp, răpește
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pace între neastîm- păratul Orolo și restul lumii. Și înaintînd prin negura timpului, tăblița 22 îl scoate din uitare pe Dromixto(Dromichete) care era conducătorul cetății Sirmio și făcea instrucție cu armata gloatei cînd deodată un corp ceresc s-a năpustit asupra lor lovindu-i pe jumătate. Spaima a fost mare dar Dromichete i-a convins că este bine să se roage toți și să se liniștească. ,,Sfîntul Zabelio a judecat și a dat armatei populare a cetății Sirmio condusă de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]