3,059 matches
-
de o con duită des frâ na tă sau de ho ție. O soție nu pleacă niciodată singură: ea fuge cu un oarecare - cu slu ga din casă, cu un ar năut sau sol dat aflat întrecere prin mahala, cu nașul și chiar cu cumna tul, cu un vecin sau un to va răș de afaceri al soțului - și după ce a go lit casa. înainte de a cere separarea, bărbatul are obligația de a cerceta și a întreba din trecător în trecător
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei, ea îi dă dreptul soțului „să-mi taie nasul și buzele și să mă lase și el să-și facă casă“. Scrisoarea-angajament este semnată de alți zece martori și chezași printre care se gă seș te tatăl ei și nașul de cununie. Și totuși acest zapis n-o va împiedica să-și părăsească din nou soțul, dar îi va da acestuia dreptul să ceară separarea definitivă. Alții nu se lasă însă atât de ușor convinși; promisiunea în fața soborului devine o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu pietre prețioase bimbașă = căpetenie peste o mie de oameni. biniș = haină lungă și luxoasă de ceremonie și paradă, din postav, fărămâneci sau cu mânecile despicate și îmblănite pe margini. bohcealâc = legătură în care erau strânse darurile oferite mirelui sau nașilor. bogasiu= materie colorată și lustruită. bu luc ba șă = co man dan tul unei unități militare cu efectiv de 50-70 de oameni. butcă = ca re tă, tră su ră cu 4 sau 6 cai. cacom = hermină. canavăț = pânză rară de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
clismele pe care le făcea.20 Oficial însă acesta a căzut victimă tuberculozei intestinale 21 la data de 16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. Înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l naș pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:,,Ce nume ți-au pus?” Băiețelul a răspuns,,Sunt Ludovic al XIV lea”.,,Nu încă, dar în curând vei fi”, i-a
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
din perspectiva oficială și cea apocrifă Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într un mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nașul său Mazarin, și avându-l ca tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului său valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a putea realiza
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
în timp ce se prefăcea adormit. A fost trădat de prinții de sânge, care erau membrii familiei sale, a fost înșelat din nou de vara sa, cu care existau tratative în privința unei căsătorii. A privit neputincios cum mama sa este umilită, iar nașul său este nevoit să fugă pentru a scăpa de mulțimea furioasă. Ludovic al XIV-lea a avut astfel ocazia să vadă viața în întreaga sa dimensiune, de la copilăria 46 fericită când se juca cu copiii de onoare și alerga bătând
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
fost vânduți curții franceze pentru a putea strânge fonduri pentru armata engleză. Ludovic, într-un impuls, i-a oferit Mariei Mancini bijuteriile, iar la scurt timp a urmat sfârșitul relației lor. Îndrăgostit, Ludovic a hotărât să-și anunțe mama și nașul de botez că a găsit persoana potrivită cu care să se căsătorească. Atât regina mamă, cât și primul ministru au încercat să-l convingă pe Ludovic de absurditatea ideii, mai ales că Maria Mancini nu era de origine nobilă. Acest
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
un rădăuțean cu puteri taumaturgice" (vol. cit., 21). ll În alt text, LP ne atrage atenția asupra diferenței dintre temporalitatea rurală și cea indusă de "timpurile noi". mmAparent, povestea nu are legătură imediată cu alegerea prenumelui, în care au intervenit nașii de căsătorie ai genitorilor. Aceștia au dorit să-l readucă (simbolic) la viață pe fiul lor, mort în luptele de la Odesa. Pe de altă parte însă, în timpul ultimelor săptămâni precedând nașterea și în intervalul dinaintea botezului, pericopele extrase din Evanghelistul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Bichicean, Reprezentarea clerului în Marea Adunare a Țării în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, pp. 537-540. 592 M. Costin, op. cit., p. 199. 593 Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, pp. 11-12. 594 Istoria dreptului românesc, I, p. 235. 595 "Otoje istinii naș vearni bolearin Pătrașco Gogolea tretii logofet slujil i inim sto pocivșim gospodari preajde nas bivșih, a dnes g<o>sp<o>dstva mi slujeaște să pravoiu i viarnoiu slujbu, team i mi videaște ego pravoiu i viarnoiu slujbu do nas
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vedea Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, p. 10. 698 P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 160, 164. 699 Ibidem, p. 162. 700 Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României, II, p. 67. A se vedea Istoria Românilor, IV, p. 223. 701 "sluga naș Alexa, on upravilsea i văzeahom ot neg<o> ferăe 12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/3. 702 " a vearni sii bolearin naș Apostol pitar upravilsea i postavil sebaa fiarîe vă vistear<iiu> g<o>sp<o>d<st>va mi, caco da imaet sebea dărjati otn<i>nu să văsem dohodom i da ne imaiut nai te<ga>ti radi siia tiaj
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai ascunse cotloane ale sufletului, trecînd prin varii emoții mînie, pasiune, ironie șfichiuitoare, îndoieli sau generoase elanuri de prietenie. Regăsim, la destinatari, minunata pleiadă a celor care au contat în literatura secolului XX, și nu numai: Maurice Barrès, Francis Jammes (nașii săi literari), Montherlant, Valéry, Proust, Cocteau, Paulhan, Drieu La Rochelle, Gide sau Claudel, dar și pe generalul de Gaulle, căruia Mauriac i-a închinat un cult aproape mistic pînă la capăt. Corespondența acoperă și descifrează în filigran peste șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
România?, În țara unde este... așa și pe dincolo - știți ce vreau să spun, nu? Finul meu Ion Gheralia, oltean din Tunarii Vechi, prieten de nădejde, a găsit la aceste Întrebări chiar un răspuns plin de umor și fără echivoc : Nașului meu i s-a urât cu viața bună din Canada, de aia se Întoarce la Amărăști!!!! Nu vreau să Îl contrazic pe bunul și dragul meu fin, dar mai sunt și alte motive pentru care mă voi Întoarce acasă, trecând
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se lămurește câteva rânduri mai jos, unde Benjamin asimilează „originea“ autenticului (Das Echte), nu naș terii propriu-zise, genezei (Entstehung). Cercetarea filozofică este aceea care vede în fenomen o structură esențială care, tocmai dato rită acestui caracter, poate fi asimilată originii (daß sie als einen Ursprung es verrät). Unicitatea (Einmaligkeit) și repetiția (Wiederho lung) se oglindesc
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
der Arbeit) și astfel ajunge să definească, în maniera specifică teoriei critice, o si tuare istorică, socială în raport cu lumea. Mai jos voi discuta ambele determinări enumerate; pentru moment însă, este de-ajuns observația că, dacă în experiență, arată Benjamin, ia naș tere obiectul istoric, cu atât mai mult experiența este ea însăși o formă a subiectivității istorice. Ea se opune, cum am mai amintit deja, conceptului de „experiență adevărată“ al filozofiei vieții de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Conceptul lui Benja
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
17, când domnii miniștri s-au dus la marele industriaș dr. Perlberger, unde s-a servit ceaiul”. Începând cu orele 18, în prezența a peste 3.000 de participanți, au fost oficiate cununiile „a patru orfane de război din FântâneleHemeiuși”, nașii fiind chiar soții Clotilda și Al. Averescu. Alături de aceștia, la eveniment au mai participat generalul Rășcanu, generalul Văleanu, soții Gherescu, soții Cristoveanu, avocații D. Bucă și M. Văgăonescu, șeful organizației Partidului Poporului din Roman, D. Jornescu-Roman, dr. Schwartz, soții Schapira
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au devenit mult mai aspre, fiind nevoie de consimțământul scris al autorității militare superioare, un minim al veniturilor anuale pentru fiecare dintre soți, garanții de moralitate și onorabilitate, pe care mireasa trebuia să le probeze ș.a. În funcție de starea materială a nașilor și a invitaților, nunta era pentru tinerii căsătoriți o bună ocazie de acumulare a unei mici averi. În zonele mediane și periferice ale orașului, noaptea nunții urma un scenariu asemănător cu cele din mediul rural: prezența vecinilor și a tuturor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo mejdu glaz! Ia dă, tu, române, păsările și ouăle bravei noastre Armate Roșii! Și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
atunci. Urmând un curs firesc al poveștii, dl. Emanoil ne-a scris despre studiile domniei sale până în anul 1952, an în care totul s-a schimbat: „Am urmat cursurile școlii primare în satul natal, dar nu cu părinții mei ci cu nașul de botez Ilie Benchea din Valea Rea (acum, Văleni). Până la reforma învățământului din 1948, am frecventat cursurile Liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui. În 1949 am dat admitere la Liceul Național din Iași, oraș în care mama mea avea un frate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului la orizontul de așteptare caracteristic publicului vremii și de care profitau multe publicații de duzină, dar în marea majoritate a propunerilor sale onomastice, maestrul află soluții de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
deși creștinat din epoca romană, trăiește Înconjurat de popoare păgâne. În acest ev mediu timpuriu, sentimentul religios este trăit Însă de populația românească. Folosindu-se de Încheierea păcii cu Bizanțul, În anul 864, principele Boris al Bulgariei se creștinează, avândul naș pe Însuși Împăratul bizantin Mihail. La noi, sub influența călugărilor macedoneni din Valea Vardarului, Chiril și Metodin vor pătrunde primele scrieri bisericești În alfabetul glagolitic Înființat de aceștia după ce fuseseră alungați din Moravia. Copii de pe scrierile acestora, care vor servi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
undeva prin Munții Alpi. Avea un dar de a povesti rar Întâlnit. Povestea Întâmplări din armată pe care le ascultam cu sufletul la gură. Generos cu toți cei nevoiași, el a botezat și cununat toate odraslele zăpozenilor. Tuturor le era naș. Avea stupi mulți și când recolta mierea, dădea din ea la toți finii și finele. Tip jovial, găsea vorbe de duh pentru orice interlocutor. Nu a cunoscut sentimentul urii și era un bun creștin. Trăia cu toată ființa un puternic
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o femeie, că fetele, când le vine sorocul, se mărită și pleacă, iar tu, părinte, tot singur rămâi. La cumetrie nu se Întindeau părinții la mese prea bogate. După ce pruncul era creștinat, lepădându-se de satană, la masă erau invitați nașii, câțiva vecini că aceștia Îți sunt mai aproape decât neamurile și bineînțeles preotul ca să zică o rugăciune Înainte și după masă. Cumetriile de mari proporții sunt o invenție mai apropiată de zilele noastre și, la drept vorbind, ele au ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era modul de comportare al vecinelor. Acestea veneau cu bubă la lăuză, adică cu mâncăruri gătite, mai ales supe consistente, ca să aibă tânăra nevastă de unde alăpta pruncul. Pe lângă acestea aduceau scutece și brânețe. Cel mic trebuie să aibă scutece multe. Nașul trebuia numaidecât să se prezinte cu un leagăn făcut simplu din cinci scânduri și doi tălpici din lemn de brad pentru ca pruncul să poată fi legănat. Dacă se Întâmpla să aibă frați sau surori mai mari, aceștia trebuiau să legene
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
să aibă loc decât duminica, joia dinaintea nunții mireasa era adusă cu alai la casa mirelui. Se spune că În această scurtă perioadă s-ar testa calitățile ei de gospodină. Mirele era Însoțit În alaiul lui de druște, vornici și nași. După un mic ospăț la casa miresei, acesteia i se da zestrea care se Încărca În care trase de boi cărora li se puneau În coarne colaci și ștergare. Zestrea se punea Într-o ladă mare (coastăn), sau În mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]