2,620 matches
-
care susțin turla cilindrică. Absidele laterale sunt boltite în sfert de sferă, iar absida altarului în jumătate de sferă. Pavimentul bisericii a fost realizat, în cursul timpului, din diferite materiale. Inventarul din anul 1792 menționează că pardoseala altarului și a naosului era din cărămidă, iar cea a pronaosului și a pridvorului din lespezi de piatră. În deceniul șase al secolului al XX-lea, pardoseala era din lespezi de gresie. În urma ultimei restaurări, pavimentul bisericii a fost refăcut din plăci de marmură
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
interioară în frescă din vremea construirii bisericii a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a suferit degradări masive în decursul timpului, cea din pridvor și pronaos fiind afectată de incendiul din secolul al XIX-lea (numai unele figuri se disting, restul fiind șterse), numai unele fresce din naos fiind bine conservate. Între pronaos și naos a existat un zid despărțitor care a fost demolat, cu această ocazie fiind deteriorat și tabloul votiv în care era reprezentat ctitorul Petru Rareș. Din tabloul votiv se mai disting portretele lui Petru Rareș, ale Doamnei Elena și a doi
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
bârne de brad, îmbinate în „coadă de rândunică” și ridicată pe un soclu de piatră de râu. Pe acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra naosului este cea mai mare, celelalte două fiind de fapt turle false. Pereții au fost căptușiți cu scânduri, iar turlele au fost protejate cu șindrilă. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea de 17 metri, lățimea de
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
de rândunică” și ridicată pe un soclu de piatră de râu. Pe acoperiș se află trei turle, dispuse toate de-a lungul axului mare al bisericii pe cele trei părți componente ale construcției: pronaos, naos și altar. Turla amplasată deasupra naosului este cea mai mare, celelalte două fiind de fapt turle false. Pereții au fost căptușiți cu scânduri, iar turlele au fost protejate cu șindrilă. Dimensiunile bisericii sunt următoarele: lungimea de 17 metri, lățimea de 9.50 metri (inclusiv absidele laterale
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul larg are formă pătrată (cu latura de 3.80 metri), acoperișul său înălțându-se până la nivelul acoperișului central. Inițial deschis, pridvorul a fost închis ulterior cu scândură. Intrarea în pronaos se face pe o ușă (0.90x1
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
4.80x6.10 metri), având formă poligonală în partea de vest (cu trei laturi), în care s-a decupat o fereastră. La partea superioară, el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur poligonal marcat de console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
el are o calotă octogonală sprijinită pe un contur poligonal marcat de console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat patru ferestre încheiate la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.10 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
masive sunt așezate pe o fundație de piatră. Deasupra pronaosului se află turnul sprijinit pe grinzi. Acoperișul acestuia este în formă de piramidă cu baza pătrată. Biserica este compusă din trei încăperi, așezate în prelungire pe axa E-V: pronaos, naos și altar (de formă poligonală cu 5 laturi). Construcția are următoarele dimensiuni: L=10,54m ; l=4,97m și este învelită cu șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
din bârne de gorun, netencuită, păstrează forme arhaice. La începutul secolului al XIX-lea a fost pictată de Nicolae de la Lupșa Mare având și un ajutor al cărui nume nu se cunoaște și căruia îi aparține o parte din pictura naosului. Se remarcă mai ales prin frumoasele picturi care acoperă zidurile, tavanul boltit și iconostasul, opere ale unor pictori populari, cel mai important fiind cel mai sus-menționat: Nicolae Zugravul din Lupșa Mare, care a lucrat și la biserica din Julița. Biserica
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile”. Această etapă este atribuită lui Mihail Borșoș, cel care a revenit la Ocișor în 1820 pentru zugrăvirea tâmplei și a ușilor împărătești. Diferit, naosul fusese pictat în ultimul pătrar al secolului al XVIII-lea de cunoscutul meșter zărăndean Constantin din Rișca. Multiplele reparații survenite de-a lungul timpului au consolidat infrastructura edificiului, dar i-au diminuat mult din valoarea artistioă; una dintre acestea, desfășurată
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
fie la începutul celui următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo Gloria ...anno 161(?). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, boltită în trunchi de con; naosul spațios prezintă o boltire în semicilindru. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță un turn robust, cu foișor îngust și o fleșă de o accentuată verticalitate, adosat în 1833, deodată cu cele două pridvoare deschise, corespunzătoare laturilor de vest și de sud
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
așa încât biserica de lemn a fost treptat lăsată în părăsire. Aflându-se în mijlocul cimitirului, o vreme a fost îngrijită, dar pe măsură ce anii au trecut a fost complet dată uitării, nemaiîndeplinind nici funcția funerară. Pe grinda orizontală a ancadramentului ușii de la naos cu greu se mai putea descifra o inscripție de unde rezulta: „Aceasta să să știe, Ani lui Hs. 1738, în luna făuraru în 14 zile...Meșteru Nicolae...Vlădicu Isaia, șpanu Sandru, Avram protopop din Ceișoara...” În anul 1756 preotul Mihai din
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
aflăm tot în inventarul din 1855, întocmit de protopopul Ioan Cefan și preotul Eftimie Popescu: „Biserica zidită de lemn, fondamentul de piatră, dinăuntru vatra altarului și dinaintea ușilor împărătești până la amvon (soleea, n.n.) podită cu scânduri, iar vatra sub bărbați (naosul, n.n.) și tinda umplută cu pământ, acoperită cu șindrilă de goron nehorjită, deasupra altarului stă o cruce de plev (tinichea, n.n.), lungimea bisericii 7 stânjeni (cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
acestei lucrări, turnul a primit o nouă înfățișare cu totul nepotrivită locului (El nu este nici din Maramureș, nici din Țara Zărandului și cu atât mai puțin din Valea Mureșului de Jos.) Biserica are două uși, una de intrare în naos, la sud și alta în pronaos, la vest. Până la răsturnarea din 1992, biserica a avut o clopotniță înaltă, construită pe patru stâlpi, situată la câțiva metri depărtare de ușa de intrare în pronaos. Programul iconografic este cel al lui Nicolae
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea de taină; 2. Când a-au rugat în grădină; 3. Când l-a sărutat Iuda; 4. Când
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
pe care l-a scris în 1824, numitul zugrav, confirmându-i-se astfel prezența la Ociu. Programul picturii este bogat. În pronaos, sunt zugrăvite chipuri de mucenițe, inclusiv peretele despărțitor, pe cel nordic fiind reprezentată și Duminica Floriilor. Suprafața bolții naosului este împărțită în trei registre, pe cel superior fiind zugrăviți: Maria Orantă, Sf. Duh. Programul iconografic al altarului îl alcătuiesc temele: Sfânta Troiță; cete îngerești; Maria cu Pruncul, redată în întregime, zdrobind un balaur, ajutată de Is. Hs.; Jertfa lui
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
biserica ar fi edificată de către comunitate, nefiind adusă din Ocoliș. După 1989 comunitatea greco-catolică nu s-a refăcut, iar biserica uniților construită la 1910 a rămas pustie. Construită din lemn de stejar, biserica este alcătuită, sub aspectul planimetriei, dintr-un naos și pronaos dreptunghilar la care se adaugă absida altarului, decroșată cu cinci laturi. În partea de vest, biserica are un pridvor. Interiorul este acoperit cu o boltă semicilindrică în naos, iar pronaosul este tăvănit. Biserica a suferit mai multe renovări
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]