5,149 matches
-
de la nou aleasa Adunare puteri extraordinare pentru a rezolva criza internă. El și partidul său au trecut apoi la lichidarea atît a opoziției comuniste, cît și a celei social-democrate și la instituirea unui regim dictatorial. Pentru statele balcanice, importanța victoriei naziste a constat în implicarea acesteia în politica externă. Ideile de bază ale lui Hitler erau prezentate în cartea lui, Mein Kampf, scrisă în 1924, pe vremea cînd se afla în închisoare, după o încercare nereușită de a pune mîna pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a ideologiei naționaliste extremiste, această lucrare declara că popoarele nordice sau germanice erau cele mai dotate ele și numai ele fiind adevăratele creatoare și descoperitoare. Dacă dobîndeau putere destulă și resurse suficiente, aceste popoare puteau crea o civilizație ceea ce propaganda nazistă avea să numească Noua Ordine net superioară oricărei alteia. Hitler punea accent pe pămînt și pe relațiile indivizilor cu țara în care locuiau: Să nu considerați niciodată că Reich-ul se află în siguranță atîta timp cît acesta nu este în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
neluate în serios. Firește, Germania, dezarmată și sărăcită, nu putea lansa o ofensivă imperialistă împotriva Europei de Est. Aceste idei nu constituiau o parte importantă a campaniilor electorale germane și nu erau utilizate în negocierile diplomatice. În politica internă, liderii naziști și-au îndreptat atacurile împotriva evreilor, a comuniștilor și a Tratatului de la Versailles, pe care îi considerau responsabili de toate relele națiunii. Unele măsuri împotriva evreilor au fost luate pe loc, dar acțiunile extreme aveau să fie inițiate mai tîrziu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
le putea vinde; țările din Balcani aveau surplusuri de produse agricole și de materii prime. Nici una din aceste părți nu dispunea de mijloace de plată pentru aceste articole atît de necesare lor. Această situație a fost exploatată abil de guvernul nazist, care a recurs pur și simplu la acorduri în sistem barter. Privind situația economică din perspectivă politică, diplomații germani s-au folosit de acordurile comerciale pentru a-și atinge obiectivele naționale. Scopul lor nu era obținerea unui avantaj economic pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Am văzut cum dezmembrarea Imperiilor otoman și habsburgic și căderea regimului țarist din Rusia au contribuit la diminuarea tensiunilor din zonă. Sistemul de alianțe francez a perpetuat conflictele dinainte, chiar dacă sub altă formă. Ascensiunea ulterioară a Italiei fasciste, a Germaniei naziste și a Rusiei comuniste a readus în actualitate multe dintre problemele Chestiunii Orientale. Toate guvernele din Balcani trebuiau să urmărească atent aceste evenimente și, în anii care au precedat implicarea lor în cel de-al doilea război mondial, să acorde
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lansa o ofensivă de mare anvergură împotriva Europei de Răsărit și Centrale. Operațiunile britanice și americane din Africa de Nord, Sicilia și Italia și deschiderea celui de-al doilea front în Normandia au jucat un rol secundar în înfrîngerea finală a Germaniei naziste. Dat fiind că soarta statelor balcanice depindea de deciziile luate pe aceste cîmpuri de luptă, este necesar să trecem în revistă evenimentele cele mai importante atît de pe fronturile de Răsărit, cît și de pe cele din Apus. Așa cum vom menționa ulterior
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de război și ale echipamentelor de întreținere a căilor ferate, dar aceste provizii nu constituiau decît o parte din materiile prime primite de ei. Așa cum era de așteptat, au apărut divergențe și în privința statutului sașilor din Transilvania, pe care conducerea nazistă voia să-i recruteze pentru eforturile ei militare. Dat fiind că acești oameni erau cetățeni români, ei au fost încorporați în armata română. Totuși, către sfîrșitul războiului, un număr de circa 80.000 intraseră direct în slujba germanilor. După începerea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nordul Bucovinei de către URSS, nordul Transilvaniei de către Ungaria horthystă în urma Dictatului de la Viena și Cadrilaterul de către Bulgaria), Carol al II-lea este silit să abdice tocmai de către omul pe care îl numise prim-ministru - generalul Ion Antonescu. Cu sprijinul Germaniei naziste, Antonescu, în alianță cu legionarii, instituie "Statul Național-Legionar", proclamându-se pe sine "Conducătorul Statului Național-Legionar și Șeful Regimului Legionar", iar pe aliatul său, Horia Sima, conducătorul Mișcării legionare, singura mișcare politică recunoscută. Mariajul politic Antonescu-Sima nu a durat mult, legionarii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tronul regal după abdicarea lui Carol al II-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist, de factură fascistă și/sau nazistă, sau chiar și bolșevică. Din pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urmă, aservită capitalului străin și puterilor imperialiste, a luat parte la "războiul criminal antisovietic" (1941-1944) (Roller, 1952, p. 662). "Atacul criminal contra URSS", lansat la 22 iunie 1941, a fost o acțiune fatidică pentru România. Atacând Uniunea Sovietică, împreună cu trupele naziste germane, "Antonescu a împins în măcel circa un milion de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a trecutului (Olick, 1998, p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno, 1986, p. 115) se poate face doar prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a continuat să cadă peste întreaga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de-al Treilea Reich, astfel că alături de milionele de tone de moloz rămase în urma bombardamentelor aeriene ale aliaților, noua Republică Federală a moștenit și milioanele de victime produse de aparatul instituțional de exterminare în masă pus în funcțiune de regimul nazist. Odată cu repararea fizică a țării distruse de război s-a dat startul unui proces simultan de reparare morală. Însă, dacă milioanele de tone de moloz au putut fi îndepărtate de pe străzile orașelor desfigurate de raidurile aeriene, milioanele de victime umane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prelevate din diverse sondaje realizate în anii '40 și '50, germanii nu erau dispuși încă să își confrunte trecutul și să își asume "vinovăția politică" (cu atât mai puțin pe cea morală) despre care a discutat Jaspers. Evitarea confruntării trecutului nazist a continuat să fie prelungită ca politică oficială a memoriei și cu sprijin (indirect) american. În contextul geopolitic al tensiunilor acumulate între Est și Vest (URSS vs. SUA), Statele Unite ale Americii au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Statele Unite ale Americii au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA au promovat în RFG o "lectură exonerantă și minimalizantă" a trecutului nazist (Cioflâncă, 2007). Reticența de a confrunta trecutul a fost alimentată și de "miracolul economic german" (Wirtschaftswunder) din anii '50 care a întremat stima de sine a națiunii demoralizate de efectele dezastruoase ale războiului. Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nu în ultimul rând, amânarea asumării critice a trecutului s-a datorat și unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unor motive sociopsihologice: generația postbelică a fost cea care l-a votat pe Hitler în 1933 și a susținut (explicit sau implicit, fervent ori prin non-intervenție) regimul nazist până la prăbușirea sa din 1945. Participarea directă (activă sau pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prima salvă a fost lansată de Ernest Nolte în paginile ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung în vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist, care făcea pereche cu b) teza răului absolut al regimului național-socialist. Corolarul logic al acestei teze duale este incomparabilitatea principială a Holocaustului cu alte evenimente tragice care au oripilat secolul al XX-lea, cum ar fi crimele stalinismului (unde intră
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]