2,274 matches
-
să-și depună ouăle în cuibare străine... Visez că mă scald într-o clepsidră, mă scurg ca nisipul gâtuit de timp, mă eliberez în pielea unei cenușărese așteptată de o trăsură țesută de iluzii cu destinația: un palat de cleștar neștiut. În drumul meu pierd un pantof și tot eu mă întorc să-l caut... Melancolie Liniștea parcă-i un licăr în noapte. Se-aud îngeri coborând pe pământ și în dansul lor aripile ating clapele universului; o muzica divină se
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
fiori. Dimineața, să mă scalzi în bobi de rouă ca pe-o floare să mă alinți cât mai sunt vie. Peste noi poate să ningă și să plouă; de-atâta iubire și morții or să-nvie. Iubește-mă, sunt mireasma neștiută, doar tu îmi ești un vajnic erou și trubadur. Te-am așteptat ca Penelopa, nevăzută, de un Ulise ursuz. Cât vrei să mai îndur? Conspirație Eu știu că toamna vrea să mă invite la balul simfoniilor de frunze, Să-i
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
realității care își arată colții mici, puturoși. A urmărit micile lor manevre, aerul vinovat și viclean cu care se strecurau printre rigorile regulamentelor. Cumințenia perfidă, spaima și bucuria de a pândi surprizele rare ale vreunei zile. Aparențele, șansa unei poteci neștiute, ipocrizia acestor amânări. A văzut, brusc, un lung șir de ani crescând, ca un munte prăfos, în fața ei ? Apăsând-o, zdrobind-o. A știut, probabil, în acea clipă, de ce o asemenea viață de funcționar ar sufoca-o, ar ucide-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
patru pogoane de vie de la Ioniță Bosii bărbierul, tot aici în Bucium. Cum se vede, noi am reușit să găsim doar câteva din actele de vânzare, cumpărare sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au fost baza podgoriilor de aici. Lăsând la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în Bucium. Cum se vede, noi am reușit să găsim doar câteva din actele de vânzare, cumpărare sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au fost baza podgoriilor de aici. Lăsând la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate acestea se aflau pe moșiile mănăstirești și se vindeau doar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
acela, m-au trecut toate sudorile și am pus jurnalul deoparte. Întrebarea era următoarea: "Dacă eu făcusem toate astea, atunci ce se întâmplase cu adevăratul Joseph Maynard? Nu cumva singurul fiu al străbunicilor mei murise, pe la vreo margine de Americă, neștiut de cei între care copilărise?" Mi s-a părut explicația cea mai verosimilă, de la bun început M-am dus la înmormântare și orice îndoială s-a risipit. Dintre toți cei prezenți acolo am fost singurul purtător al numelui Maynard, în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
nu știe nimeni. Cu două chei. Una s-o am eu - alta muierea la care voi ține și voi vrea să dorm cu dânsa. Când voi schimba muierea voi schimba și odaia // respectivă. Totdeuna o casă foarte izolată și foarte neștiută de nimenea. Badea Manolake Roibu *, păzitor * Când va fi a mea adecă un om din Ipotești care, ca un tăinuitor *, să nu știe nimic. Cabala a trei intrări. Să citesc din nou pe Casanova și să duc viața lui. [7
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plătită! Întunericul izbucnește distorsionat din oceanul de necuprins; planeta răscolită de istorii macabre impregnate continuu în regnuri se împrăștie cu furie. Cine va ieși biruitor? Marea nesfârșită cu irizații sângerii amestecă suflarea delfinilor captivi care-și strigă stupoarea pe căi neștiute. Noaptea ninge cu flori mari de piersic vizionată prin binoclul cu infraroșii iar furtuna a potolit-o un armăsar de argint, amestecat printre lianele rătăcite ale sălciilor pletoase de prea multe drumuri încâlcite și prăfuite. Mugurii au îmbobocit din nou
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
urca șerpuind monoton spre munte; prin sate, vegetația era întreruptă de casele dintre livezi, zugrăvite în culori deschise și înecate în verdele pastelat al grădinilor. De obicei, pe acolo mașinile treceau rar însă șoseaua degaja o lumină diurnă, un farmec neștiut care-o captiva. Terminase lecția și trebuia să aștepte cursa navetei obișnuite... inspira aerul curat și nu se mai sătura să-l savureze. Era extraordinar de plăcut, percepea aerul tare al înălțimilor, care-i dădea putere, amestecat cu cel al
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Acum reface în minte legăturile de mult uitate! În schimb la doamna Luscalov, fizica o lega de matematică intrinsec, admira cât de bine se potriveau între ele formulele și parcă profesoara nu îl lăsa să ajungă acasă cu lecția nouă neștiută. Era de asemeni printre materiile considerate de el ușoare. Sau bunul, calmul și înțeleptul profesor Lazarovici, care fără să le pretindă prea mult elevilor, îi învăța percepte, proverbe, cugetări latine simple, dar atât de adevărate și vrednic de urmat. El
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ierburi aproape uscate, iar printre ele un izvor de apă abia izbutind să se prelingă prin nisip. Dar apa era bună. Iahuben văzu după ochii sclavului că nici el nu bănuise izvorul. Asta nu-i plăcu. Va să zică mai erau lucruri neștiute chiar și de Auta în aceste ținuturi blestemate! Își întinseră cortul și se culcară. Din nou umbra neîncrederii îl acoperi. Știa că merg spre răsărit, dar dacă abătîndu-se din drumul drept mergeau tot spre răsărit, însă către vreo altă țară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zeii! spuse și Utnapiștim cu mirare și tristețe. Corabia lor era când împinsă, când aruncată ca o găoace. Apa năvălea după ei, vântul îi lovea cu putere. Pânza lor era sfâșiată și ajunsese o zdreanță. Înaintară spre răsărit un număr neștiut de zile și de nopți. Iar într-o dimineață cârmaciul, care cunoștea bine aceste mări, scoase un strigăt uimit, uitîndu-se spre miazăzi: - Știți unde suntem noi? Pe corabie nu mai erau acum decât cârmaciul, Utnapiștim, robul cu barbă neagră venit
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
țin de o cunoaștere naturală; facultatea sau actul de a ghici, de a prevedea"3. În dicționarele limbii române, termenul este definit astfel: "Dar, putere atribuită în mod superstițios unor persoane de a desluși și de a ghici lucruri ascunse, neștiute, și mai ales viitorul"4. Alte definiții, preluate de astă dată din lucrări și dicționare de specialitate, arată că termenul divinație este uzitat în special "în etnologie și în istoria religiilor, pentru a denumi totalitatea practicilor magice de ghicire și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de vedere al valorii actului divinatoriu, iar prezicătorul nu dispune de reguli clare în privința divinației cu ajutorul lor. Ea este mai degrabă o formă vulgară de divinație, bazată pe prezența acestor animale în diverse legende, precum și pe contactul lor cu zonele neștiute, ascunse și inaccesibile ale pământului. T. Simion, în revista "Șezătoarea", prezintă semnificația pe care o au unele gesturi ale pisicii (mieunatul continuu, "spurcarea", fuga de acasă sau chiar moartea lor pot avea conotații negative)64. Importanța pisicii în actul divinatoriu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fierarul are o valorizare specială în asamblul reprezentărilor colective. Într-o logică explicativă, el s-ar situa la polul opus față de păstori. Practică o meserie statică, devine, într-un fel, prizonierul atelierului său. El nu va bântui hotarele sau locuri neștiute, asemenea păstorului. Cu toate acestea, inventarul său de cunoștințe este impresionant și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
schimbe și să modifice forma metalului, slujindu-se de propria cunoaștere și știință. Or, intervenind asupra unei materii cu o proveniență atât de stranie, fierarul dobândește în ochii comunității capacități neobișnuite: descântător, fermecător, colaborator al diavolului, cunoscător al unei lumi neștiute (este vorba de locul de proveniență a metalului) ce știe să descifreze și să interpreteze numeroase semne. O practică divinatorie cercetată de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
succese). Totuși, indiferent de situații, el va folosi aceleași clișee (verbale, gestuale) și tehnici ale divinației, așa cum le-a moștenit sau cum i-au fost predate. În esență, această hermeneutică populară dorește să facă traductibil, pe înțelesul tuturor, neînțelesul, misteriosul, neștiutul. Ea dorește să răspundă unor exigențe specifice fiecărui timp și spațiu. Este cu putință ca aceste practici să contribuie involuntar la ceea ce francezii numesc "la désenchantement du monde"? Este adevărat că, grație acestor tehnici populare de interpretare, misterul este dezvăluit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în același timp mai prezent în existența umană decît minciuna. Întreaga istorie a culturii umană este jalonată de personaje celebre a căror viața a fost guvernată de minciună. Să ne amintim, pe de o parte, că minciuna (știută sau chiar neștiută) a fost plaga care a însoțit marile nenorociri ale individului (destinul lui Prometeu este marcat de încercarea de a-i fi înșelat pe zei furîndu-le focul, existența lui Oedip este marcată de încercarea lui Laios de a "trișa" destinul) sau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Talasie, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 126-127) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu într-o unire mai presus de înțelegere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „Credința este aripa rugăciunii. Căci neavând-o pe aceasta, se va
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Ahile în toate expedițiile 88 de pradă și împreună au jefuit și-au nimicit cetăți, după cum era rânduiala acelor vremi. Nimic nu putea să-i despartă și îi uneau, ca pe doi egali, curajul și forța, trecutul și un neștiut viitor. Pe câmpul de luptă de lângă Troia, epopeea nu-i arată însă niciodată împreună. Doar Patrocles singur, luptând de dragul lui, risipind greaua primejdie în care se aflau aheii. Și, după moartea lui, doar Ahile singur, luptând ca să-l răzbune, știind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu Dumnezeu ne este posibilă prin Revelație<footnote „Astfel, alături de calea negativă, se deschide calea pozitivă, „catafatică”. Dumnezeu, Care este Dumnezeul ascuns, dincolo de tot ceea ce Îl revelează, se revelează pe Sine. El este înțelepciune, iubire, bunătate. Dar natura Sa rămâne neștiută în profunzimile sale, Și acesta este motivul pentru care se revelează. Memoria permanentă a apofatismului trebuie să rectifice calea catafatică. Trebuie să ne purifice conceptele prin contactul cu inaccesibilul, Și să împiedice încătușarea lor în spațiul înțelesurilor lor limitate”. Lossky
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
tovarăș lui Ahile în toate expedițiile de pradă și împreună au jefuit și-au nimicit cetăți, după cum era rânduiala acelor vremi. Nimic nu putea să-i despartă și îi uneau, ca pe doi egali, curajul și forța, trecutul și un neștiut viitor. Pe câmpul de luptă de lângă Troia, epopeea nu-i arată însă niciodată împreună. Doar Patrocles singur, luptând de dragul lui, risipind greaua primejdie în care se aflau aheii. Și, după moartea lui, doar Ahile singur, luptând ca să-l răzbune, știind
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe teritoriul strămoșesc, pe care l-a denominat prin aceleași repere toponimice tradiționale. „Vidul“ documentar de după plecarea armatelor și administrației romane e cauzat de haosul provocat de migrațiile barbarilor, care au obligat populația autohtonă să se retragă în comunități mărunte, neștiute de cronicarii timpului și oricum irelevante pentru ei, pe văile împădurite ale apelor și în munți. Același vid documentar există, de altfel, și în legătură cu populația din sudul Dunării („vlahii călători“ și albanezii sunt amintiți și ei spre sfîrșitul mileniului unu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ghes și criticismul, prin care încercau să înțeleagă viața și să o descopere repede, să o ordoneze după părerea lor, dar fără a o cunoaște îndestul. Și pe tărâmurile acelea existau tot felul de pericole văzute și nevăzute, știute și neștiute de ei, dar mai ales de părinții lor. Iar pericolele veneau de peste tot, de unde te așteptai și de unde nu te așteptai, îi surprindeau, luându-i pe nepregătite pe ei și pe părinți lor. Părinții, așa cum și-i știau, aveau mari
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fiecărui minister adăugirile și modificările lui. A chemat reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române și i-a rugat pe aceștia să oficieze slujbe pentru sufletele celor morți la fiecare clădire sau bloc căzut pentru plecarea și înălțarea sufletelor celor decedați știuți și neștiuți. Apoi slujbe de agheasmă, de curățire spirituală a locurilor timp de trei vineri la rând. Punctul al doilea, după ce-și rezolvă fiecare problemele de familie și personale avute în urma cutremurului, le-a sugerat acestora să înceapă să lucreze pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]