7,093 matches
-
Dumnezeu, patimile celor ce pătimesc, din iubire față de oameni, și se înfățișează ca având aceeași putere a dragostei ca Dumnezeu, după analogia providenței Lui mântuitoare (traducere de Dumitru Stăniloae). Acceptând durerea în propriul trup, sfântul primește în inimă harul iubirii necondiționate pentru tot omul, fie bun sau rău. Atunci gura sfântului plouă cu binecuvântări, fără să-i deosebească pe cei drepți de cei nedrepți, fiind întru toate asemenea lui Hristos. În rugăciunea pentru „întregul Adam”, sfântul trăiește experiența invizibilă a martiriului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unei prosperități nemeritate, postmodernii manifestă o tenace rezistență față de capacitatea inteligenței de a genera explicații neașteptate. Noul își face cu greu simțită prezența. Pentru a da un singur exemplu din registrul ecologiei, orizontul clinic al extincției planetare suscită reacții necondiționate ale unei angoase colective care nu are răbdare în fața interogațiilor profunde. Se cere orice formă de mobilizare atunci când amenințarea cu moartea pare iminentă. La fel, anacoluturile sângeroase ale terorismului ascund resurse neconsumate de isterie și dramă. Nu puțini sunt cei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale inimii s-au strâns ca un șuvoi de apă curată, aducând cu sine strălucirea și răcoarea zăpezii din „munții cu piscuri”, pe muntele Selmon ori pe muntele Vasan (Psalmi 67, 5). Părintele se recunoaște ca om realizat prin prietenia necondiționată oferită de atâția oameni din apropiere sau depărtare: „Mă gândesc de multe ori că, dacă și-ar lua toți cât au așezat în mine prin ajutorul pe care mi l-au dat, nu știu ce ar mai rămâne din mine” (p. 148
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de situațiile improprii sau, mai grav, de atentatul la impostură. Monahismul nu este un târg de consolări sentimentale, tânguiri de pension sau eroisme prost plasate. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează o adevărată obște monahală - ne sugerează arhimandritul Emilianos - este verva bucuriei, entuziasmul necondiționat și prospețimea scânteietoare a dăruirii desine. Nunta filocalicătc " Nunta filocalică" Ca orice cununie, monahismul e o alegere liberă, nu o impoziție conjuncturală. Fecunditatea vieții călugărești fiind pur spirituală, monahismul este deschis - în principiu - oricărei vârste. Nu casă de vacanță pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sofronie, transformându-i mintea într-un altar sfânt pentru neîncetata jertfă către Domnul. Doar atingând prin răstignire, precum Hristos, abisul iadului făcut de mâna omenească, Sofronie avea să cunoască slava învierii și a înălțării întru cunoașterea veșnicului Dumnezeu 1. Această necondiționată dăruire de sine l-a făcut să-și pericliteze îngrijorător de mult sănătatea, așa încât, după șapte ani de retragere în pustie, a trebuit să se întoarcă la mănăstire. Europatc "Europa" Boala, alături de instabilitatea politică din Grecia postbelică și dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de Sf. Pahomie, Sf. Vasile cel Mare ori Sf. Benedict, comunitatea trăiește armonios în ritmul rugăciunii și al slujirii neobosite față de aproapele, căutând să respecte charismele unice și, prin urmare, libertatea fiecărei persoane chemate de Hristos, dar și porunca dragostei necondiționate, în care se descoperă și smerenia fără margini a Domnului. Numai în libertate omul poate iubi și atinge desăvârșirea. Numai iubind, pe de altă parte, omul găsește libertatea adevăratei sale firi, devenind astfel un ipostas al lui Hristos. Natura și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unei cărți. Tuturor le suntem foarte recunoscători pentru sprijinul editorial acordat în aproape 20 de ani de cooperare rodnică și extrem de delicată în publicarea multor cărți ale noastre și, profitând acum de ocazie, le mulțumim pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Capitolul 1 Biodiversitate 1.1. Terminologie generală Ca și în alte situații, atunci când vorbim despre diversitate, sunt necesare anumite precizări privind terminologia pe care o folosim. Noțiunea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
gradul de concentrare sau de diversitate a elementelor unei mulțimi de rezultate ale unui experiment statistic după mai multe caracteristici, ceea ce înseamnă că analizăm rezultatele unui experiment multidimensional. Capitolul 4 Indicatori de poziție asociați unor experimente 4.1. Valori medii necondiționate neponderate 4.1.1. Valoare medie Să considerăm un experiment probabilist descris de o variabilă aleatoare unidimensională discretă cu distribuția probabilistă completă de tipul (3.4). Având mai multe rezultate probabile, este necesar un reper numeric în raport cu care să putem
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
experimentului descris de un astfel de vector. În același mod pot fi evaluate și alte experimente sau variabile aleatoare condiționate care apar în cazul experimentului tridimensional considerat chiar dacă unele calcule sunt mult mai incomode. Indicatorii condiționați au semnificații similare celor necondiționați (fiind vorba despre valori medii) și prezintă interes deosebit în studiul general al ecosistemelor (intercondiționarea existenței speciilor unui ecosistem fiind o problemă remarcabilă). Cu ajutorul valorilor medii condiționate se introduc și se studiază modelele de regresie care sunt întâlnite în analiza
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
tip Shannon-Simpson-Guiașu ai concentrării și diversității. Indicatorii bazați pe entropie se numesc entropici, iar ceilalți se numesc neentropici, fiecare dintre ei putând să fie indicatori ponderați sau neponderați. În acest context, putem întâlni indicatori ai concentrării sau diversității directe (sau necondiționate) simple (când analiza este făcută după un singur criteriu) sau multiple (când analiza este făcută după mai multe criterii) și indicatori ai concentrării sau diversității condiționate simple sau multiple [condiționarea poate fi punctuală (după un singur rezultat unidimensional sau multidimensional
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în vedere atât valorile extreme ale indicatorilor concentrării și diversității, cât și valorile obținute din datele sondajului de mai sus, se pot trage anumite concluzii asupra gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor experimentului ales în situații de desfășurare necondiționate sau condiționate ale acestuia. Spre exemplu, experimentele unidimensionale X, Y și Z au, fiecare în parte, un grad de concentrare directă neutru sau echilibrat (nici mare, nici mic), în timp ce experimentul tridimensional (X,Y,Z) are un grad de concentrare directă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mult mai multă lume are deja plăcerea de a avea o grădină. În acest capitol vom prezenta câteva rețete pentru îngrijirea animalelor domestice și câteva sfaturi pentru grădină. ÎNGRIJIREA ANIMALELOR DOMESTICE Animalele de casă ne oferă dragostea și loialitatea lor necondiționată, iar noi ar trebui să fim la fel de atenți cu dieta lor precum suntem cu a noastră. Animalele răspund la utilizarea plantelor mai bine decât oamenii. Aproape orice tratament naturist care este bun pentru oameni poate fi folosit pentru animalele de
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
numai în formele sale pitorești și în spațiul public (mâncarea „etnică”, defilarea carnavalescă, târgul de artizanat, bâlciul pow-wow etc.). Segregarea postmodernă, ca și antecesoarele ei, este și exogenă/impusă, și endogenă/voluntară. Trebuie astfel să ne întrebăm dacă imperativul recunoașterii necondiționate a diferenței este orizontul etic ultim, așa cum face, într-un scurt eseu recent, Slavoj ăiäek. Filozoful sloven analizează incidentul următor: compania McDonald’s a trebuit să admită că folosea grăsime de vită la prăjirea cartofilor, ceea ce produsese ample demonstrații de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe toți îi ucizi. N-ai în fața ta un neghiob care nu știe ce-i frica. Recunosc puterea ta mută și omniprezentă, dar viața mea zguduită de cutremure își va afirma pînă la ultima suflare dreptul la o neatîrnare deplină, necondiționată. în mijlocul impersonalității generale, ai aici o personalitate adevărată. Deși sînt doar un punct, de oriunde-aș veni și oriunde m-aș duce, această personalitate regească va trăi în mine cît voi trăi și eu și-și va afirma prerogativele regești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de studiat, mai puțin orientată către elev. Atitudinea impusă de o știință a didacticii reconsiderată în urma izbucnirii „revoluției copernicane a educației”, care avea drept finalitate poziționarea elevului în centrul sistemului educativ, a fost aceea a respectului și a considerației pozitive necondiționate față de elev. De la magistrocentrismul tradițional s-a ajuns adeseori, în urma popularizării noului curent, la o „extremă puerocentrică naivă și periculoasă”. Acest fapt îl mărturisește chiar și G. Mialaret (1969), destăinuind că un punct de vedere prea absolut l-a făcut
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
situațiile conflictuale din mediul său! Ce ne învață Robert Axelrod? În fața unui necunoscut, indiferent ce vârstă avem, ne punem întotdeauna două întrebări: Cum să interacționăm cât mai eficient? Dacă apare un conflict, cum să-l depășim? Teorema lui Axelrod: deschidere necondiționată, apoi reacție adaptată Modelarea informatică descrie cea mai eficientă strategie. Este întotdeauna aceeași: În toate cazurile, primul contact cu necunoscutul (necunoscuta) trebuie să fie un contact de deschidere, tradus în fapt printr-o atitudine de cooperare. Apoi trebuie să acționăm
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
omenie cognition complex amigdalian comunicare nonverbală comunicare pe mai multe canale conducători cooperare copii-conducători copilărie cortex cingulat anterior Craig, Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da Vinci, Leonardo Dalai-Lama Damasio, Antonio Darwin, Charles degete degetul arătător degetul mare degetul mijlociu deschidere necondiționată dilatare Dimberg, Ulf Dolan, Raymond dominanți înnăscuți dorință senzuală dorință sexuală dreptaci écologie de l’esprit efect de omenie efect subliminal Eibl Eibesfeldt, Irenaüss Ekman, Paul emisfera dreaptă (în indexul original nu apare, dar se vorbeste si de ea destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
empirică. Ele nu sunt nici „împrumutate din experiență”, nici „independente de experiență”, ci reprezintă pentru Kant o combinație între ceea ce ne oferă experiența și principiile a priori. Willem Harper, bunăoară, subliniază distincția dintre două concepte kantiene ale necesității: o necesitate necondiționată, independentă de orice conținut empiric, și o necesitate condiționată care implică raportare la un conținut empiric. Judecățile care exprimă o necesitate condiționată nu sunt pur și simplu a priori. Ele sunt a priori în sensul că au atributul necesității, și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ei sunt ființe raționale. În secțiunea întâi a Imm, Kant va preveni în mod explicit „că temeiurile pe care le putem avea în acțiuni, ca și efectele lor, în calitate de scopuri și mobiluri ale voinței, nu pot oferi acțiunilor nici o valoare necondiționată și morală”. Imediat mai jos, el va preciza că „valoarea morală a acțiunii nu rezidă în efectul ce se așteaptă de la ea și deci nici în vreun principiu al acțiunii care are nevoie să-și împrumute motivul de la acest efect
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
n.m., M.F.) le făgăduiește aceasta într-un alt mod decât oamenilor mai buni, care și-au făcut datoria numai de dragul ei înseși”23. Este firesc să ne întrebăm care este temeiul de natură sistematică al acestei afirmări insistente a caracterului necondiționat al îndatoririi morale, a sublinierii repetate a ideii că merit moral are împlinirea datoriei de dragul datoriei, fără a ține câtuși de puțin seama de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
afirmări insistente a caracterului necondiționat al îndatoririi morale, a sublinierii repetate a ideii că merit moral are împlinirea datoriei de dragul datoriei, fără a ține câtuși de puțin seama de consecințe. De ce stăruie oare Kant asupra înțelegerii datoriei morale drept imperativ necondiționat al rațiunii pure? Se poate presupune că ancorarea obligației morale în rațiunea pură i-a apărut lui Kant drept singura cale de a o scoate din regimul contingenței și relativității, de îndată ce el nu a mai gândit această obligație ca ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
expresia supremă a libertății omului. Ca ființă morală, ca ființă liberă, omul este pentru Kant o realitate noumenală, și nu fenomenală. Pe temeiul unei asemenea distincții, Kant tinde să opună orizontul moralității orizontului experienței în termeni ca absolut și relativ, necondiționat și condiționat. Din această perspectivă vom putea înțelege mai bine și sublinierea opoziției dintre imperativul categoric și imperativele ipotetice, dintre legea morală, ca postulat al rațiunii pure, și principii ale acțiunii care pot fi justificate numai prin examinarea consecințelor aplicării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
experienței. În multe pasaje din Imm și Crp transpare cu claritate preocuparea autorului de a evidenția opoziția dintre legitimarea sau invalidarea morală a unei maxime prin examinarea consecințelor statuării ei drept lege universală și evaluarea ei prin raportare la principiul necondiționat al moralității. Aceste pasaje pot fi citite drept tot atâtea încercări de a sublinia că imperativul categoric nu trebuie confundat cu acel principiu moral familiar care este regula de aur. Filosoful își previne cu insistență cititorul asupra înțelegerii principiului suprem
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
autorului Crp și filosofia morală de orientare utilitaristă și consecinționistă. Se previne cu insistență că pentru Kant răspunsul la întrebarea „Ce trebuie să fac?” nu va consta în evaluarea consecințelor acțiunilor, ci în conformitatea acestora cu ceea ce prescrie un principiu necondiționat al rațiunii pure. Reconstrucția pe care o dă cunoscutul cercetător kantian Otfried Höffe tremeiurilor acceptării sau respingerii unei maxime în cele patru exemple din Imm poate fi apreciată drept o foarte bună ilustrare a punctului de vedere că imperativul categoric
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ne-ar fi, prin urmare, greu să i-o atribuim lui Kant. Concluzia spre care suntem conduși este că există o anumită tensiune între susținerea filosofului că omul bun din punct de vedere moral își va percepe îndatoririle ca imperative necondiționate, că el își va îndeplini datoria doar de dragul datoriei, și asigurarea lui repetată că judecata morală practică se conduce după principiul suprem al moralității și este permanent în acord cu acest principiu. Chiar și autori ca Höffe și Ludwig observă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]