2,067 matches
-
datele existente se referă mai curând la participarea de tip tradițional, anume la partizanat și prezența la vot. Dar există și date privind declinul pronunțat al încrederii politice în aproape toate aceste țări. Pe de altă parte, datele privind participarea neconvențională, non-politică, nu indică o scădere a participării în asociații voluntare în Europa occidentală. Al treilea contra-argument nu contestă scăderea participării tradiționale, convenționale, dar afirmă că analiza nu ia suficient în considerare noile stiluri de participare care iau naștere în societățile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
să fie mai nuanțate. Dacă apartenența la partide politice a scăzut și aici, forme de participare relativ mai noi au avut o frecvență mai ridicată, precum semnarea unor petiții, boicoturi și demonstrații. Tendința este mai puțin clară în cazul activităților neconvenționale, precum ocuparea clădirilor. Europa nu se distinge în scăderea participării, dar noi forme par să le fi înlocuit pe cele vechi. Rămâne de stabilit cine sunt noii participanți și dacă participarea continuă să prezinte aceleași diferențe ca în trecut, când
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
inclus în repertoriul politic al femeilor. "Feminizarea" boicotului în expresia autorilor face parte însă dintr-o tendință mai amplă. Dacă în participarea tradițională mai există decalaje între sexe, chiar în condițiile declinului general al acestor tipuri de acțiuni, în cea neconvențională femeile par să fie mai prezente. Observația este că noi forme de participare au șansa de a reduce inegalitățile în participare dintre grupuri ce altădată erau fie excluse, fie incluse nediferențiat. Nu se știe însă dacă efectele noii participări vor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în disponibilitatea de a participa a supraviețuit schimbării de repertoriu politic. Diferențele între participarea din 1974 (Political Action Survey, ancheta originală realizată de Barnes și Kaase) și 2002 (European Social Survey) nu sunt foarte mari, ceea ce exprimă faptul că participarea neconvențională a reușit o reducere a decalajelor, dar nu a reușit o omogenizare în ceea ce privește nivelul de educație al participanților. O a treia observație se leagă de decalajele de vârstă. Ne putem aștepta, spun autorii, ca cei mai tineri să fie mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea și ca tinerele generații de azi să fie mai alienate politic sau să prefere alte tipuri de participare, cele care erau neconvenționale în anii '70 părându-li-se acum demodate. Tinerii ar putea prefera activități mai puțin măsurate în sondaje, precum campaniile pe internet, mobilizare prin e-mail sau SMS. Pentru a confirma teoria menținerii activismului și a schimbării de repertoriu politic, ar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile legate de gen s-au redus simțitor în participarea convențională și s-au inversat chiar în cea neconvențională. Inegalitățile de educație s-au păstrat și sunt semnificative atât pentru actele tradiționale cât și pentru cele noi, același lucru putând fi constatat pentru inegalitățile de venit. În ceea ce privește vârsta, tinerii par să se retragă din activitățile de partid, iar grupele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
mai active decât în anii '70. Tinerii par că se implică mai puțin în politică pentru că refuză participarea ierarhică tradițională și sunt deci mai critici față de sistemul politic. Ei sunt mai activi în noile forme de participare și în cele neconvenționale. Diferențele dintre vechile și noile democrații țin de preponderența tipurilor de activitate: cetățenii din noile democrații preferă participarea convențională, dar evoluțiile ulterioare ar putea transforma stilurile de participare, probabil odată cu dezvoltarea economică și cu trecerea de la nevoile materiale la cele
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
nevoile materiale la cele post-materiale. Necesită oare noile forme de participare mai puține abilități și resurse pentru că sunt consumatoare reduse de timp și sunt efectuate mai puțin regulat? Stolle și Hooghe nu confirmă acest lucru. Este însă adevărat că formele neconvenționale de participare (ocuparea de clădiri și manifestațiile) sunt preferate de cei ce prezintă mai puțină încredere în instituțiile politice. Remarcabil este și că noile forme de participare (consumerismul politic și semnarea de petiții, de exemplu) se integrează participării formale, fiind
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
de petiții, de exemplu) se integrează participării formale, fiind preferate de cei cu mai multă încredere politică. Acestea sunt la fel de răspândite și necesită aceleași aptitudini și resurse, diferența fiind că atrag mai mulți cetățeni, în special femei și tineri. Participarea neconvențională, preferat de cetățeni mai puțin încrezători, se însoțește totuși de celelalte două tipuri de participare, prea puțini canalizându-și participarea exclusiv în această direcție. La concluzii asemănătoare ajunge și Pippa Norris (2002). Utilizând valurile 1981, 1990-1991 și 1995-1998 al World
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
trecerii spre atitudini mai egalitare, chiar dacă factorii structurali rămân importanți. Diferențele dintre sexe au fost remarcate nu doar în ceea ce privește partizanatul politic, dar și în legătură cu participarea politică. Femeile apăreau în anii '70 mai puțin angrenate în forme de participare convenționale sau neconvenționale (Verba, Nie și Kim, 1971; Verba, Nie și Kim, 1978; Barnes și Kaase, 1979). Dacă transformările sociale și schimbările de valori au afectat și alte atitudini față de societate și politică, autorii se așteaptă ca ele să fi avut efect de-
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
la apariția altor forme de participare, amorfe și ad-hoc, cum sunt mișcarea feministă, mișcările preocupate de protecția mediului, energia nucleară, anti-globalizare, pace, dezvoltarea Lumii a Treia și ștergerea datoriilor țărilor sărace. Femeile ar putea fi mai active în aceste forme neconvenționale și alternative de participare. Datele World Values Survey arată într-adevăr o diferență de participare civică între bărbați și femei: unele grupuri sunt preponderent masculine, precum partidele politice, cluburile sportive, asociațiile profesionale, sindicatele și asociațiile comunitare, în timp ce altele sunt preponderent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 3.3.2.1 Dimensiuni ale participării Așa cum descopereau Barnes și Kaase în anii '70 și cum aminteam mai sus, participarea se diferenția în convențională și neconvențională. Pe de-o parte, oamenii erau angrenați în forme simple de participare, precum votul sau apartenența la partide politice, erau implicați în activități de interes comunitar în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Component Analysis). Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării este identică cu cea occidentală, nivelul participării este însă diferit. Dacă în privința prezenței la vot, România se plasează la un nivel apropiat celui occidental, participarea neconvențională și activismul civic sunt mult mai reduse. Slaba implicare civică este o constatare constantă în ceea ce privește România. Oamenii participă în asociații voluntare din trei motive, subliniază Bădescu, Sum și Uslaner (2004), pentru că pot, pentru că vor sau pentru că li s-a cerut
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
rol prea important. Astfel, cei ce protestează în țările din regiune nu sunt asemeni tinerilor post-materialiști ce protestează pe străzile din Bruxelles, Paris, Hamburg sau Londra. Există o diferență în tipul de participare? Persoanele care participă în formele convenționale și neconvenționale sunt oare aceleași? Vom discuta această problemă mai jos. Să vedem întâi în ce privințe ar putea fi diferiți protestatarii de ceilalți participanți. Creșterea activităților de protest a fost legată de o schimbare generală a valorilor societății. Valorile post-materiale au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
acestor itemi. Vom analiza in extenso relația dintre capitalul social și valorile democratice într-un capitol ulterior. Ne limităm aici la introducerea sprijinului pentru regimul democratic în modelele de regresie care determină predictorii cei mai importanți ai participării convenționale și neconvenționale. În cele din urmă vom stabili efectul atitudinilor sociale. Românii în general sunt centriști. Pe o scală de la 1 (stânga) la 10 (dreapta) cei mai mulți se situează în centrul scalei, la 5. Media este însă de 5,99 și individul median
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
de politică (32,9 %), așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o importanță diferită pentru cele două tipuri de participare, diferențele mai mari în structura socială
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
ca regim competitiv sau de mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul lor politic: apartenența la partide este cel mai important predictor al participării convenționale, în timp ce apartenența la sindicate este un predictor important al celei neconvenționale. Altfel spus, cei care protestează nu sunt și cei care sunt activi civic, în timp ce încrederea socială nu joacă nici un rol în participarea politică, așa cum descoperise anterior același Uslaner (2002). Protestul din România este asociat cu sindicalismul, iar unele mișcări sindicale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
funcționare responsabilă și eficientă a sistemului politic (Dragoman, 2006d). Participarea politică poate crește rapid în România, în condițiile consolidării capitalismului și a satisfacerii nevoilor materiale, urmate de o explozie a valorilor post-materiale. Tipurile participării, în schimb, pot fi direct cele neconvenționale, conectându-se direct la tendințele actuale din țările occidentale, în condițiile noii ere a informației și a unificării europene. Capitolul 4 Rolul capitalului social în susținerea democrației După schimbările de regim ce au avut loc în 1989, consolidarea democrației în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
reticența față de noul regim. Să nu uităm însă de celălalt sens al cauzalității. Ce efecte politice are oare în Spania capitalul social? Concluzia autorilor este că atât participarea, dar mai ales încrederea socială sunt importante pentru participarea politică convențională și neconvențională, cei cu încredere socială mai mare fiind mai dispuși la activități cu aspect politic, precum discuții, lectura știrilor politice în ziare, sau la participare politică neconvențională, precum semnarea de petiții, boicoturi, demonstrații și greve. Dacă regimurile politice sunt capabile să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
atât participarea, dar mai ales încrederea socială sunt importante pentru participarea politică convențională și neconvențională, cei cu încredere socială mai mare fiind mai dispuși la activități cu aspect politic, precum discuții, lectura știrilor politice în ziare, sau la participare politică neconvențională, precum semnarea de petiții, boicoturi, demonstrații și greve. Dacă regimurile politice sunt capabile să influențeze nivelul capitalului social, la rândul său capitalul social ar putea juca un rol favorizant pentru legitimitatea și consolidarea democrației. Cazul spaniol demonstrează însă că democrația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
cititori să creadă că asista la un eveniment real. A menține comunicarea cât se poate de "reală" este elementul cel mai atractiv al stilului de comunicare pe blog63. Din 2004, blogul a început să fie folosit ca mijloc de promovare neconvenționala a politicianului pe Internet. Primii politicieni care au adoptat acest nou mediu au fost politicienii americani. Totodată, Web 2.0. a accelerat considerabil diseminarea informațiilor prin Internet, inclusiv pentru comunicarea politică, având un efect considerabil asupra multiplicării mesajelor politice prin
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
cum se cuvine. Aceasta înseamnă că necesara descentralizare nu a devenit reală și efectivă, riscându-se chiar să fie compromisă însăși ideea de descentralizare și principiul autonomiei locale. Este adevărat că Legea finanțelor publice locale prevede posibilitatea atragerii unor resurse neconvenționale prin: instituirea unor taxe speciale, împrumut public, aprobarea de cote adiționale pentru impozitele și taxele existente, asocieri în participațiune, concesionări, vânzări, închirieri ș.a. Dar cum să valorifici astfel de oportunități câtă vreme încă nu se știe care este patrimoniul public
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
datelor. Prefață Lucrarea de față este o construcție științifică clară, rezultat al unei munci susținute de analiză și prelucrare a unor date de mare diversitate privind adopția ca fenomen social multidimensional. Familia adoptivă este parte a largului spectru de familii neconvenționale denumite în era postmodernă de unii sociologi, precum Giddens, ca fiind "postfamiliale". Îndărătul aprecierii conceptului trebuie să recunoaștem schimbările contemporane în privința instituției familiei, manifestate prin forme, aranjamente, roluri și negocieri de o mare varietate. Cercetătoarea își propune explorarea adopției, ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
până în 1969, când au fost create numeroase trusturi de credit ipotecar. Martor al acestui eveniment și având experiența recentă a conglomeratelor, am realizat potențialul de expansiune-recesiune al trusturilor respective. Am publicat un raport de cercetare, în care susțineam că metoda neconvențională de analiză financiară încearcă să prezică viitorul curs al profiturilor și, apoi, să estimeze prețul pe care investitorii ar fi dispuși să-l plătească pentru ele. Această metodă nu este adecvată analizei trusturilor amintite, pentru că prețul oferit de investitori pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
a publicației. Facebook e un teritoriu mai „social“, spune Pickard, ceea ce înseamnă că postările din partea ziarului se amestecă cu cele din partea utilizatorilor. The Guardian publică pe Facebook articole diferite de știrile care pot fi găsite peste tot pe Net. Adică neconvenționale, interesante, cu potențial viral, „ceva ce probabil n-ai mai văzut în altă parte“, zice Pickard, care crede că utilizatorii preferă să dea like, să retransmită și să comenteze acest tip de articole mai degrabă decât știrile de impact, mai
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]