2,055 matches
-
vedere s-a dovedit că Dumnezeu îi ajutase. Așadar, de aici încolo începea o nouă poveste de viață pentru fiecare. Păreau săraci și umili, singurul lucru de preț pe care-l aveau era doar prietenia lor. Vântul sufla la fel de tare, necruțător ca și atunci când se încumetaseră să traverseze râul, făcând situația în care se aflau și mai îngrozitoare. Altul din același grup zise:Slavă Domnului că am reușit și nu trebuie să dăm cont nimănui pentru tărășenia noastră vinovată de a
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
urât, nu-mi aminteam că înainte să fi privit vreodată așa. Rânjea, spun bine, gura lui era o tăietură adâncă, nu i se vedeau decât dinții, dar era el.(...) Din gură lui ieșea o duhoare grea, dar ochii lui erau necruțători.” Onomastica să este simbolică. După cum observa Cornel Ungureanu, prefixul are două posibile semnificații ,,anti-” însemnând în sanscrita ,,față de”, ,, în prezența” lui iar personajul este dominant - sau o negație, subliniindu-i-se spiritul nonconformist ,,(...) erou al negației, este funcționar al certificatelor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
locuit apoi la București, a revenit frecvent și pe timp îndelung acasă... Viorel Huși a trait, în mod paradoxal, un destin dilematic: pe masura ce pictorul atingea noi culmi ale artei, în aceeași măsură ființa-i omenească era adânc rănită de boală necruțătoare. Criticul de artă Radu Ionescu, într-o cronică din 1996, concentrează într-o frază toată dramă existențiala a artistului: „Făcând din creația să o suferință, Viorel Huși trăia, în fața fiecărei lucrări, teama de a nu fi putut spune tot: «Cum
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din clipa cînd am închis ușa cu grijă în urma mea, imediat ce am început să cobor scările fericit, un gînd m-a prins pentru o clipă; nu l-am înțeles atunci sau n-am vrut să-l înțeleg; gîndul rău și necruțător, ca un judecător suprem, s-a agățat de mine și mă pîndește, doar-doar va găsi clipa cînd să mă stăpînească. Acum și-a găsit-o: mă trimite înapoi, în biroul doamnei Teona, cînd ea, timidă, încerca să mă invite să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cuprinde un fior de greață, scuturîndu-mă, pe care încerc să-l maschez strivind țigara, abia aprinsă, în scrumiera de sticlă. Ți-e rău? mă întreabă doamna Cristina. Ridic privirea. Ochii ei stau ațintiți asupra mea, urmărindu-mă: doi ochi mari, necruțători. Dacă-ți vine să verși, poți intra în baie, face ea un gest cu țigara spre ușa care desparte baia de cameră. Se poate întîmpla oricui să verse... Trage un fum din țigară, își trece mîna stîngă de cîteva ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
altă uzină, am munca mea, asigur pîinea cîtorva sute de invalizi... Poate că ai fost tu prea slabă, Cristina, și n-ai reușit să-l faci să iubească poezia... Cristina ridică fața brusc, privindu-mă lung, cu ochii deveniți iarăși necruțători: Tu ai reușit s-o faci pe prietena ta să iubească teatrul? Cît din ceea ce-ai scris tu pînă acum ți-a citit? De cîte ori ți-a spus seara: "Vezi, dragul meu, a mai trecut o zi fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o mare personalitate, mama Monicăi, deci spune-le să vină să mă răpească prin mijloacele cunoscute! Noapte bună. Mica, scumpa mea dragă! M. 88-89/1948 Marți, 30 noiembrie [1948] Mouette, uneori când tristețea pune stăpânire pe mine ca o boală necruțătoare, mă gândesc, făcându-mi apăsat cruci mari, că n-am să te mai văd. Mica, atunci aș vrea să mor pe loc. Căci dacă pot îndura orice, cu stoicism câteo dată, o fac în speranța întoarcerii tale. Căci nu mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost anul cel mai împovărat de griji până la 15 septembrie; de atunci încoace a fost mai milostiv. Am în fața ochilor telegrama ta. A sosit azi-dimineață la ora 10; aș fi vrut să mai lenevesc în pat, dar treburile gospodărești sunt necruțătoare. Ca să pot bea un biet ceai cu lămâie, de altfel foarte bun și parfumat, cu pâine cu unt și miere, parfumată și ea, am alergat în dreapta și-n stânga. Deci, telegrama ta. Am izbucnit în plâns. Scumpa mea, îți dedic
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aibă vreo patruzeci și ceva de ani, fardul impecabil îi pune în evidență ochii căprui strălucitori, are pomeții ascuțiți, iar zâmbetul larg îi expune cu generozitate un șirag de dinți perfecți. Aerul ei entuziast e contagios, însă ochii mă examinează necruțător. Face un pas înapoi, pentru a observa mai bine și celelalte detalii ale trupului meu. — Atât de tânără și de proaspătă. Draga mea, vei fi o mireasă fermecătoare. Te-ai gândit deja cu ce te îmbraci? — Cu... o rochie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În epoca premodernă, murdăria nu era nici pe departe „un vițiu propriu al poporului evreesc”. Carențe ale simțului curățeniei sunt atestate din plin la mai toți europenii. Românii nu au făcut excepție. Unii călători străini prin Țările Române au fost necruțători În această privință : „Există puține case valahe În care să domnească ordinea și curățenia. Numai un călător căruia nu-i este scârbă și e gata la orice poate cuteza să ia loc la masă”, scria Franz Griselini În 1780. Chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu apă tare” <endnote id="(824, p. 403)"/>. Și În proza lui Vasile Alecsandri „zarafii jidovi” pileau „zimții [galbenilor] cu un instrument ce-i zice chilă [= pilă]” (Istoria unui galbân, 1844 ; <endnote id="cf. 444, pp. 19-20"/>). Alecsandri a fost necruțător la adresa „jidovilor cămătari” : „[Ei] au misia de a calici pe boieri, de a corumpe țăranii și de a scamota Întreaga țară română”, scria el la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(881, p. 12)"/>. Cred totuși că, În imaginarul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sigur se vor fi delectat și ei Înghițind În sec după care se vor fi apucat la luat În balon „ereticii” dar credem că acesta poate fi considerat doar un scenariu S.F. și atât. Mâna lungă a revoluționarului partid veghea necruțătoare asupra a tot ce mișca și ce nu mișca pe cei peste 238 de mii de kilometri pătrați de Românie. Uluitoarea indicație venise de la DGPT București la data de 8 ianuarie 1971, sub semnătura tovului Ghircoiaș Victor, directorul Direcției de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
condițiile unor clinici care implică o activitate “totală” nelipsită de riscuri, dr. Mircea Eugen Berlescu s-a dovedit un medic exemplar, fiind în aceeași măsură un valoros practician, un foarte bun organizator și un talentat om de știință. O boală necruțătoare, pe care a înfruntat-o cu demnitate și tărie filosofică, l-a răpus prematur, în ziua de 16 decembrie 2002, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -BERLESCU, MARIANA IOANA, Dr. Mircea Eugen Berlescu - Curriculum vitae, Iași, martie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lucrări științifice a abordat o tematică vastă din domeniul tehnologiilor de cultură a cerealelor, studiile sale de fitotehnie au fost apreciate ca deosebit de valoroase în țară și străinătate. Conf. univ. dr. ing. Gheorghe Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -CIREAȘĂ, VICTOR; GAVRILESCU, MARIACRISTINA; DRAGHIA, LUCIA; CHELARIU, ELENA LILIANA; FRIEDEER, PAULA SUZANA, Ctitori harismatici ai Facultății de Horticultură Iași, Ed. Univ. Științe Agricole și Medicină
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A fost cooptat în foruri științifice de prestigiu: U.S.S.M.-Iași, Secțiile Morfologie Normală Patologică, Neurologie, Psihiatrie și Neurochirurgie, Asociația Oamenilor de Știință din România, filiala Iași. Profesorul universitar doctor Neculai Cozma s-a stins din viață, răpus de o boală necruțătoare, în ziua de 4 aprilie 1994, și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 36, 46, 47, 208
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
țară și străinătate. Membru al Societății de Medici și Naturaliști Iași, al U.S.S.M., al Societății Române de Crucea Roșie, a fost distins cu numeroase ordine și medalii. Prof. univ. dr. Gheorghe Frasin a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la o lună după ce s-a pensionat, în ziua de 10 iulie 1989, și a fost înhumat în Cimitirul Sf. Treime - Păcurari din Iași. REFERIRI EXTRASE : -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
UAP), din România. În 1964 a obținut Premiul Revistei „Amfiteatru”, București, iar în 1993 Premiul revistei „Cronica” Iași. În anii 1998 și 1999 a obținut Premiul pentru Pictură al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Iași. Pictorul Ioan Gânju, după o boală necruțătoare a trecut în neființă în ziua de 12 august 2002 și a fost înhumat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel din Iași. REFERIRI EXTRASE: -BARBOSA, OCTAVIAN, Dicționarul artiștilor români contemporani, București, Ed. Minerva, 1976, p. 207-208 -ZAHARIA, N.D
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cercetărilor științifice o recomandă pe conf. univ. dr. Mariana Gheorghiu ca pe un specialist de prestigiu, capabil să formeze o școală în domeniul interacțiunii plasmă - polimer sau plasmă - biopolimer. Din nefericire după o lungă și inegală luptă, cu o boală necruțătoare, conf. univ. dr. Mariana Gheorghiu a trecut în neființă, prematur, în ziua de 26 octombrie 2001 și a fost înmormântată la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -GHEORGHIU DAN, Conf. dr. GHEORGHIU MARIANA (1951-2001), Iași, 2002, 4p. mss. (în arhiva
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din ce motiv. Muzica unduitoare a lui Jorge este sfâșiată de vocea pițigăiată a belgiencei care începe să lălăie în ritmul melodiei. Simt cum atmosfera în jurul meu devine și mai apăsătoare, simt aproape fizic cum o forță nevăzută mă apasă necruțător. Încerc să mă concentrez, să ignor lălăielile dezlânate și îi caut cu mintea pe Scott și Chris. Îi simt, fiecare concentrat în călătoria lui, și mă bucur că măcar ei par să aibă capacitatea de a se concentra. Văd crâmpeie
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a urmat fratele Gicu Vasile care a venit mai târziu din Comunitatea Mioriței. Acesta a condus corul o perioadă destul de lungă, iar după ce sănătatea nu i-a mai permis, lucrarea a fost continuată de fratele Nicolae Răducanu. În urma unei boli necruțătoare, fr. Gicu Vasile a fost luat din mijlocul nostru la o vârstă, zic eu, destul de tânără.) În prezent, corul comunității este condus de fratele Remus Ciulin și sora Nina Simion, ajutați de sora Ion Cornelia și Bârnescu Ramona. Zelul dirijorilor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l făcu scăpat, gândindu-se la ceo așteaptă pe ea de la taică-său, mai ales dacă mieii scăpați de supraveghere, au intrat prin grădinile oamenilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce promitea rod bogat în toamnă, Maria, Zoița și Costache se sfătuiau pe șoptite cum ar trebui „doftorit” Tică și cum să-i ferească pe cei mici de contacte prea dese cu bolnavul, ca nu cumva să se molipsească de necruțătoarea boală. Cu toate îngrijirile date, deși hrănit bine și trăind în aer curat ca la țară, starea de sănătate a lui Ticu s-a înrăutățit, încât au fost nevoiți să-l interneze în micul spital din Pungești. A fost îngrijit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
complet reconfortați, părăsim aceste priveliști ale apelor albastre din jur. Cine ar fi bănuit că după numai patru ani această mândrețe de femeie se va stinge ca flacăra unei lumânări, când abia trecuse de patruzeci de ani, răpusă de o necruțătoare suferință! Plecasem din Italia pe 13, acea zi totdeauna fastă pentru mine și am ajuns la Paris în seara zilei de 22 mai. După o călătorie de nouă zile încheiate, cu toată oboseala drumului, mă simțeam complet reconfortat, extrem de mulțumit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu înfricoșătoare precizie de o sacră lună plină, în noaptea care a urmat, am stat la fereastră mult timp, fumând dezorientat, contemplând panorama nocturnă a orașului căruia ADA i se dăruise mai bine de douăzeci de ani, obsedat de cadența necruțătoare a versurilor lui Rilke: „...Și orice lucruri cărora mă dau Devin bogate și mă cheltuiesc.” Știam că va muri, dar, în buzunarele veșnic sparte ale sinelui, îndesasem bine gândul că asta se va întâmpla „mai încolo”, mai târziu, altădată... Mă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
peste 40 de lucrări științifice a abordat o tematică vastă din domeniul tehnologiilor de cultură a cerealelor, studiile sale de fitotehnie au fost apreciate ca deosebit de valoroase în țară și străinătate. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Comarovschi a fost doborât de o boală necruțătoare, la 3 octombrie 1982, și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. COSTIN, VICTOR (1928- 1988ă INGINER AGRONOM Domeniul economiei agrare a fost pentru Victor Costin o adevărată pasiune care, timp de trei decenii, a modernizat în sectorul său
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]