2,130 matches
-
dată cu viețile noastre. Fiindcă, milioanele de telespectatori cărora li se adresează nu au aflat niciodată prin intermediul său că eu aș exista și că mi-ar fi apărut vreo carte. Primul lucru care li s-a comunicat despre mine (stârnind nedumeriri) a fost că nu aș mai scrie. Și totuși, Televiziunea Română, ca de obicei, nu a transmis o știre falsă în întregime, ci a falsificat - prin felul în care l-a folosit - un adevăr care ne frământă pe toți. Criza culturii
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cu E.C.). Resemnat, va constata: "om fi greșit galaxia...". Dar tot poetul conchide glumeț-implacabil: De dus n-ai unde să te duci, necum să scapi". Raționalismul trufaș se colorează cucernic, într-o seducătoare formulă personalizată, cu, am văzut, răbufniri și nedumeriri aproape argheziene." Adrian Dinu Rachieru, Convorbiri Literare, august 2014, pg. 85 OVIDIU GENARU Ovidiu Genaru (în acte: Ovidiu Bibire) s-a născut la 10 noiembrie 1934 la Bacău, ca fiu al lui Constantin Bibire (ospătar) și al Mariei Bibire (înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de cum o cunoscuse până în acele zile. O vedea pe bunică cum își ferea ochii de ai ei, iar seara simțea că o strângea în brațe mai mult ca de obicei... I se părea că este ceva straniu și o mare nedumerire pusese stăpânire pe ea. Nu înțelegea, mititica ce se întâmplă cu bunica. În căpșorul ei, cel acoperit cu păr negru, bogat și inelat, nu pricepea bine ce i se va întâmpla. Dar a aflat. În ziua cu pricina, bunica îi
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de Iurie Danco la 1541 și demolată în 1903. Nu știu, iubite prieten, dacă nu am abuzat de această dată de răbdarea ta. Dacă am făcut-o știu că tu mă vei ierta. Aștept cu mare interes părerile tale privind nedumeririle privind ctitoria lui Păun. Sunt sigur că vor fi interesante și pline de spiritul tău analitic, ca întotdeauna. XI Așa cum mă așteptam, iubite prieten scrisoarea ta mi a limpezit gândurile. Pentru asta îți mulțumesc. Acum, să încercăm a găsi sămânță
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de ca- re doar cei nici și curați la suflet sunt în stare. În cele din urmă, a propus: - Cât vreți dumneavoastră, doamnă. Claudia a ales trei fire și i-a oferit un euro. Băiatul s-a uitat cu oarecare nedumerire la ea, după care i-a mai dat câteva fire. La rândul ei, bu- nica lui Gruia i-a mai întins un euro. Zâmbind amuzat, copi- lul a vrut să-i mai dea câteva fire. Ea, însă, l-a mângâiat
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
-i ști nimeni drumul. Fumând cu Mari în closetul trenului, ne uitam fix una la alta. Doar pălăvrăgeala roților de tren se auzea. La un moment dat, mi s a părut că mă privește într-un fel ciudat. Sesizând-mi nedumerirea, mi-a zis: „ Ești o femeie bogată, o ai pe Timeea! ” Mi-au rămas adânc gravate în minte vorbele ei. Am ajuns la preselecții și, după vreo trei sferturi de oră, am fugit bezmetică la gară, luând primul tren înapoi
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
între paleoși neologisme, mai exact între paleoși neoglosie, întrucât ea depășește sfera lexicului spre a angaja, în moduri specifice, domeniul morfologiei, al sintaxei și al stilului. O enumerare burlescă de paleologisme, capabile a trezi nostalgia unor bătrâni odată cu hazul sau nedumerirea tinerilor, întocmea Heliade în 1848: „O, deșertăciunea lumii aceștia! unde mai sânt rubarele, bumbașirlâcurile, locmalele, havaeturile... surghiunlâcurile... milostivbojiile, ce adorna hrisoavele noastre și ne adeverea iscălita noastră nobilitate? Pesnele cele guturăiate, blagorodiile, blagocestiile, șătrăriile, isprăvniciile, zapcirlâcurile, duvalmalele, caraghiozlâcurile, suitarlâcurile, altântoplâcurile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
al Comitetului Central și se afirmase ca una dintre vocile importante ale tinerei generații. Gestul său nu a rămas nesancționat, fiind exclus din Comitetul Central, din partid și din funcția de director al "României Literare". N. Ceaușescu și-a exprimat nedumerirea față de critica deschisă a scriitorului, mai ales că aceasta se produsese într-o publicație occidentală. Sensibil la toate criticile care veneau din spațiul lumii libere, dar mai ales atent să-și conserve imaginea de lider liberal al blocului comunist, N.
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reluat aci, unde, împreună, reprezintă circa o treime din corpul volumului. „cînd găsesc ceva interesant, iau note pentru a mi le reciti mai tîrziu”. Acestea, fiind de mai multă vreme zilnice, s-au adunat sute. Ce cuprind? Observații, analogii, reflecții, nedumeriri, reveniri, completări la comentariile altora, apropouri la actualitate etc. Fie că depășesc o pagină-două, fie că sînt numai de trei rînduri, constituie „puncte de vedere” referitoare la Bacovia, un „subiect” care, în cazul meu, a devenit perpetuu. Nepremeditate, ele nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Romulus, deoarece a fost răpit și dus la zei și le va fi un zeu binevoitor, așa cum le-a fost un rege bun”10). Bacovia spune - reamintesc -: „Și-aș vrea ca să mor/ Ca Romulus Rege,/ Uitat, legendar...” Ultimul vers stîrnește nedumerire prin contradicția aparentă pe care o conține. Aceasta poate fi eliminată, însă, dacă se clarifică sensul cuvîntului „uitat”: aci, el nu înseamnă „șters din minte”, ci „pierdut fără urmă”, într-un mod misterios. Felul în care a dispărut Romulus n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost comentată: „se va vedea dacă inversiunile de tot felul, pe care le întinde realitatea, nu vor înăbuși ca și altădată, o iluzie mai mult”.1 ) Ințelesul ei e ușor de aproximat, totuși cuvîntul „inversiuni” (aparent pretențios) naște o oarecare nedumerire. Desigur, el trimite la piedici și la o „lume pe dos”, diferită de cea a lui Caragiale, mai dură. Sensul lui va deveni mai clar după război, cînd va fi întîlnit și la alții. în epoca interbelică - atît la începutul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trebuie spus că el a atacat pentru că Ovidiu Genaru i-a dat ocazia să atace. Dacă acesta din urmă ar fi relevat el însuși, în cuvîntul introductiv, că poemele „Sic transit(I)” și „Antrenare” sînt ortografiate diferit (și de ce), orice nedumerire și orice interpretare tendențioasă ar fi fost excluse. Datoria unui editor e să argumenteze tot ce i ar putea contraria pe cititori. Viorel Savin a sesizat lipsa, și pac! ironiile și supoziția amintită. Mai departe de asta, însă, el intră
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la observațiile cu totul de excepție ale lui Lancereaux. Cine citește lucrarea lui publicată în 1877 și apoi celelalte, din 1880, 1883 și 1888, toate centrate pe originea pancreatică a diabetului, nu se poate abține în a-și exprima această nedumerire: de ce documentata lui demonstrație nu a fost luată în seamă? Convingerea mea de azi este simplă: ipoteza relativ tânărului Lancereaux, care se plasa în opoziție totală cu cea a lui Claude Bernard, va fi trezit reacții de genul: „doar a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
fiind trimis înapoi la Comitet pentru reconsiderare, împreună cu obiecțiile Adunării. Cea mai puternică voce contestatoare a venit din partea Prof. Alfred Pattersson (2, 6, 7). El a formulat obiecțiile sale într-o scrisoare pe care a trimis-o Comitetului, manifestându-și nedumerirea asupra propunerii celor doi candidați (MacLeod și Banting), făcută pe multe vorbe, dar pe puține fapte concrete, adică pe lucrări publicate. „Este clar pentru mine că o cerință fundamentală în acordarea premiului Nobel unei persoane constă în cunoașterea locului pe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
fiori. 30 noiembrie 2009 Actualele alegeri prezidențiale, despre care luasem hotărârea premeditată de a nu scrie niciun rând - pentru a nu spori haosul cacofonic și eflorescența de manipulări care le însoțesc -, par a provoca totuși o serie de frisoane și nedumeriri care nu pot fi lăsate ca atare. Cea mai apăsătoare e spaima împărtășită de mulți comentatori și de un număr nedefinit de oameni simpli că ne vom întoarce la dictatură. Dar am ieșit oare complet din ea? Aș vrea, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
integrată prea mult“ într-o lume care nu îi aparține: „Într-o noapte, păsările au complotat cu toate, m-au prins și m-au ridicat la cer, cu cearșaf cu tot. Cum de se descurcă noaptea? A fost prima mea nedumerire. Dar rezolvaseră - nu era nici întuneric, nici lumină sau și întuneric, și lumină. Mi-au dat drumul de sus, de foarte sus, și până jos trebuia neapărat să-mi crească aripi. Ba și să-nvăț să le folosesc. Eram deja
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
rusești. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Etichete lipite pe partide Lucian Dan Teodorovici Campania electorală a început de puțin timp, prin urmare accept că sunt un pic cam grăbit trăgând deja concluzii. Numai că prefer să-mi exprim de la bun început nedumeririle, dublate de o rapidă sastisire, decât s-o fac la finele campaniei, când oricum nu-și mai au în nici un fel rostul. Și încep de la o nedumerire simplă: n-am înțeles deocamdată de ce numim această campanie una pentru locale, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
grăbit trăgând deja concluzii. Numai că prefer să-mi exprim de la bun început nedumeririle, dublate de o rapidă sastisire, decât s-o fac la finele campaniei, când oricum nu-și mai au în nici un fel rostul. Și încep de la o nedumerire simplă: n-am înțeles deocamdată de ce numim această campanie una pentru locale, și nu, pur și simplu, o bătălie între reprezentanții unor partide care n-au proiecte administrative pentru comunități, n-au idei reale, n-au vigoare, au doar un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
drept care ni le amintim mult după ce cuvintele s-au stins. De multe ori ceea ce este reprezentat prin gesturi are o semnificație mai mare decât ceea ce se spune verbal: de exemplu, o ridicare din umeri sau din sprâncene trădează mai bine nedumerirea persoanei decât dacă ar exprima verbal starea trăită. În Marele dicționar al Psihologiei, gestul (fr. geste; engl. gesture) este definit ca fiind ,,mișcarea dirijată către un obiectiv exterior, caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente corporale în spațiu. A
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de prezența gesturilor submisive (lăsarea capului în jos, coborârea privirii), gesturilor prietenoase (legate de hrănirea oaspeților și schimbul de cadouri), gesturilor de apărare și respingere (coborârea ochilor ca rupere a contactului cu interlocutorul, îndepărtarea de acesta), gesturilor de neînțelegere și nedumerire (ridicarea umerilor) etc. b) originea evolutivă a unor gesturi poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv. În acest sens, Allan Pease remarcă faptul că ,,scrâșnetul dinților provine din actul atacului și este folosit și astăzi de omul modern, sub forma
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de junimiști erau Amintirile din copilărie ale dumitale, scrise cum nici nu visau ei. Drept să-ți spun - și am s-o fac, pentru că nu mă feresc de matale - de când am căutat eu sămânță de vorbă mă tot chinuie o nedumerire. Vezi dumneata? Toți se dădeau în vânt - cum o fac și cei de astăzi după ceea ce ai scris și ai adus în limba și literatura românească, dar unul nu s-a zbătut și nu se zbate să-ți ridice o
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
experți ai Comisiei Europene, care vin din state cu un alt sistem, ni s-a spus că ofițerii serviciilor de informații nu au ce căuta în munca de cercetare penală, cu excepția cazurilor privind infracțiuni contra siguranței naționale. Și aveau o nedumerire. Adică de ce să știe ofițerul SRI detalii despre faptele de corupție ale inspectorului de poliție sau ale lui X? De ce să știe că interceptările se fac nu pentru corupție, ci pentru fapte de violență, pentru omoruri, pentru orice fapte? Pentru că
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
era ea în 2008. Dacă ne-aducem aminte un episod amuzant, a fost întrebată de către unul dintre membrii CSM, în audierea publică: Când ați întocmit ultimul rechizitoriu? Și dânsa a spus ceva de genul: Anul trecut sau acum doi ani. Nedumerire, pentru că dânsa nu mai lucra în sectorul de ur mărire penală de multă vreme, de vreo zece ani. Fusese procuror judiciarist, fusese consilier, făcuse alte munci. Deci, n-avea cum. Unde l-ați întocmit? Zice: La Institutul Național al Magistraturii
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
să fie de față. Apoi, la următoarea întâlnire, am fost singur. Ei au cerut o întâlnire, sau așa s-a stabilit între instituții și reprezentanții Comisiei Europene, și am fost la întâlnire singur, fără ministrul justiției. Lucru care a trezit nedumerirea ministrului Monica Macovei: „Cum adică, ai fost singur? De ce ai fost singur?“ Aproape panicată: „Ce-ai putut să vorbești? Ce-ai putut să spui?“ Voia să fie bine, să facă lucrurile OK. Pentru mine a fost partenerul perfect. Adică în
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]