2,380 matches
-
să ne despărțim. Și atunci a fost groaznic, dar prezența lui Mark în camera de oaspeți era o reminiscență de continuitate între trecutul meu tare ca piatra și viitorul nesigur. Chiar și-n ultima săptămână, când totul era atât de nefiresc, eram tot împreună într-un mod care avea sens pentru noi. Continuam să vedem filme, deși le alegeam cu mare grijă, evitându-le pe cele care ar fi stârnit prea multe amintiri. Asta ne limita la Mad Max IV și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un parteneriat, chiar înainte de a ne căsători. Atunci, în cazul ăsta, unde este partea mea din profitul firmei? Mark se întoarse cu spatele la mine. Când va exista profit, o să primești și tu, îți promit. L-am studiat atent. Se comporta complet nefiresc pentru el chiar și raportat la standardele joase la care am ajuns să mă aștept din partea lui în ultimele zile. Nici unul dintre noi nu a fost niciodată prea interesat de bani. Aveam gusturi ieftine în cadrul stilului nostru de viață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ne schimbăm, am zis cu blândețe. Doar un pic, un pic de tot. Nu în ceea ce privește lucrurile pe care le facem, ci în modul nostru de a fi. — Îmi ascunzi ceva, spuse Mark intuind bine. Pentru că te porți foarte ciudat, complet nefiresc pentru tine. Bun așa, și eu care credeam că exact de ceea ce e firesc pentru mine trebuie să mă dezbar. — O să le duc înapoi, dacă asta îți dorești cu adevărat. Cred că a fost o nebunie din partea mea să cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
lucrez Într-un laborator, spuse Levine. Acasă. Pe uscat. Acolo unde lucrurile nu se mișcă tot timpul. De ce zâmbești? — Te rog să mă scuzi. — E așa de amuzant că un biolog marin are rău de mare? — În orice caz, e nefiresc. — Mulți dintre noi avem acest defect, spuse Levine, privind În larg. Uită-te În jur. Mii de mile de Întindere netedă. Nimic altceva. — Ăsta e oceanul. — Pe mine unul, priveliștea mă-nfioară. — Așadar, ce părere ai? spuse Barnes când se aflară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
buimacă, Harry Adams Începu să râdă Încetișor. ASTRONAVA — Asta e-n engleză, zise Ted cu ochii țintă la ecran. Engleza scrisă! — Mda, făcu Harry. Fără doar și poate. — Ce-i asta? sări Ted. E vreo farsă? — Nu, spuse Harry calm, nefiresc de detașat. — Cum e posibil ca această astronavă să aibă o vechime de trei sute de ani și să aibă instrucțiuni În engleza modernă? — Ia gândește-te, spuse Harry. Ted se Încruntă. — Poate că această navă extraterestră caută să ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Când? spuse Harry, căscând din nou. — Acum câteva secunde. Harry dădu din cap, gânditor, și zise: — Interesant, interesant. Dar văd că acum e Închisă. — Derulăm benzile, ca să ne mai uităm o dată. Lui Norman Îi trecu prin minte că Harry era nefiresc de rece. Asta era o veste importantă și el nu părea deloc impresionat. De ce era așa? Nici el nu credea? Era Încă somnoros, nu se dezmeticise complet? Sau alta era cauza? — Începem, anunță Tina. Pe ecran se văzură câteva linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
bucuros să te văd. — Mulțumesc, domnule. — Când ai ajuns aici? — Chiar În momentul acesta, domnule. — Ceilalți au aflat? — Ceilalți, domnule? — Da. Am mai rămas... ăă....șase. Li s-a comunicat că ești aici? Nu știu ce să vă răspund, domnule. Norman găsea nefiresc calmul acestui individ. Marinarul privea În jurul său și, pentru o clipă, Norman văzu reflectate În ochii acestuia interiorul umed, consolele avariate, pereții Împroșcați cu spumă. Încăperea arăta ca după război. — Am trecut prin clipe grele, spuse Norman. — Am remarcat asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
vede venind pe amândoi, va deveni suspicios. Amintește-ți că tu nu mai dormi În dormitoare, ci În laborator. — Și dacă devine violent? — Cred că pot să mă descurc. — Bine, Norman, cum spui tu. Luminile din coridorul Cilindrului C păreau nefiresc de puternice. Norman Își auzea pașii pe covor, precum și zumzăitul ventilatoarelor și al Încălzitoarelor. Simțea greutatea seringii pe care o ținea În mână. Ajunse la ușa dormitoarelor. În fața ușii din peretele despărțitor se aflau două femei, membre ale unui echipaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
lat, culcat pe spate. Într-o clipită a văzut copita unui picior din spate deasupra pieptului său. A închis ochii, înspăimântat. Aștepta să fie zdrobit de lovitură... N-a simțit durerea. Timpul se oprise în loc pentru băiat și o liniște nefirească a făcut să-i țiuie urechile. Strângea pleoapele mai tare decât își strânsese pumnii săi micuți. Într-un târziu a auzit fornăitul Bătrânei lângă el. „N am murit dacă o aud” a fost singurul lui gând. A simțit apoi cum
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pământ. Cum? Sfântul? o întrerupse Sandu lungindu-și gâtul ca pentru a o vedea mai bine pe fată ori pentru a o auzi. Un munte poate fi sfânt ca oamenii? continuă el privind-o sfidător de data aceasta. O liniște nefirească se așternu peste grupul de copii. Parcă prevestea ceva rău și, ca la un semn, toate privirile se îndreptară spre Mariana, dar și spre Sandu, dojenitoare. Calm, privindu-i pe toți, pe rând, unul câte unul, Andrei făcu semn de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
fetele și Valentin, își întoarseră capul spre Mariana și așteptară ca aceasta să vorbească, arătându-și curiozitatea și hotărârea de a nu mai întrerupe prin încordarea cu care o priveau. Muntele Athos... are această denumire, ce vi se pare, poate, nefirească, încă din vremuri trecute de mult. Este vorba de sute de ani. De fapt nu este vorba numai de un munte ci de un stat, o țară anume, ca să înțelegem lucrurile bine. Face parte din Grecia, fiind situată pe teritoriul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
îmbrăcat atunci, la spital. Acum avea pe el blugi, o cămașă bleu și un soi de jachetă. Nimic pretențios. Totul foarte relaxat. Era limpede că James nu dădea acestei ocazii marea importanță pe care o merita. Mi se părea anormal. Nefiresc. Era ca și cum un călău ar fi venit la muncă îmbrăcat într-o cămașă hawaiiană și cu o șapcă de baseball cu cozorocul întors la spate, rânjind cu gura până la urechi și debitând bancuri cu „Cioc-cioc! Cine-i acolo?“. James a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe francezi e totală, am Înțeles că pleacă din realitate, ca să nu mai vorbesc de faptul că se Înjură normal, În contrapunct, ăsta fiind pigmentul nostru și-al unor fraze dintotdeauna firești la Daneliuc, Într-o cinematografie bolnavă de dialoguri nefirești. Este, după părerea mea, primul film unde aceea a mă-sii sursa vieții, leagănul plăcerilor, rostul și ținta noastră, inclusiv a acelora care nu-și găsesc rostul pe lume, nu l-au fi căutat unde trebuie nu sună vulgar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fel de trimis sau megafon divin, deși locuiește la New York. Așa c-am simțit că Înnebunesc și-mi pare rău, film pe care l-am văzut puțin, păcat de titlul lui Iaru, Începuse interesant, Într-o fabrică cu un argou nefiresc de bine stăpînit, Însă la scena unde muncitoarele Își ridică bluzele și-i arată maistrului sînii În semn de protest, cum fac ele de obicei, Încă de pe vremea spaniolilor, am căzut pe gînduri. SÎnt trei perechi, adică șase sîni succesivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
faptul c-a Înșirat bucățele de realitate luate de-a valma de prin curți ca niște găini, este nefirescul supranatural al unei, În fond, perfect justificate revolte să nu uităm totuși că ex-ministrul scenarist este o primipară a „șopîrlelor” literare , nefiresc ce derivă În cazul ăsta din acuta Întrerupere a legăturii dintre autor și personaje. De aici, lipsa flagrantă de profunzime, moartea pe pînză și ultimii doi spectatori plecînd unul cîte unul, ieșind la aer, În tranziție, chiar dacă plouă. Apropo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
replicile sînt din Romeo sau din In Love. Teoretic s-ar fi putut pune Întrebarea dacă textul american poate fi la Înălțimea prăfuitului Will. S-a considerat că poate. Și astfel, viața dramaturgului devine sprintenă și urzicant teatrală, cu fraze nefirești, cu Joseph Fiennes, exclamații prețioase, glume grotești, imagini artificiale (nu se descoperise priza) etc. Cineva lipsit de romantism ar fi În stare să spună că pentru a scrie ceva În tonul scrierilor lui Shakespeare trebuie să fii Shakespeare. Uite că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și li s-a dat drumul În Belgrad, la ora 3 AM. Au găsit un hotel, au dormit prost pînă la șapte dimineața, și s-au dus la ambasada Australiei. CÎrpiți și cu tampoane-n nas, au cerut cu voci nefirești formularele. În trenul ce-i ducea Înapoi În țară, au ajuns la concluzia că singura explicație plauzibilă a celor Întîmplate nu putea fi decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
privește pe noi, românii, lăsăm altora faptele eroice, ratînd astfel parțial Împărăția cerurilor. Simțim că este suspect curajul atît de apreciat de Steinhardt. Te gîndești automat la Miorița, unde se eternizează-n rimă lipsa curajului, corect, dar și, În chip nefiresc, a rîsului. CÎnd tocmai tradiționala zeflemea ne mai colorează puțin În oameni. Miștoul, ce ne apără de fantome. De fanatisme. Din nefericire, a degenerat și ăsta. A rămas doar bleaga resemnare, Miorița Forever. După ce primește informația - cel mai important lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fulgurantă senzație familiară ce n-a mai apărut, pentru că nimic altceva nu mi s-a mai părut cunoscut. Cei aproape o sută de belgieni pe care i-am cunoscut din zece milioane, țintă predilectă a ironiilor franțuzești sînt niște oameni nefiresc de calzi, comunicativi, Încîntători, generoși, ironici și candizi, cu mult umor, un umor negru-absurd asemănător celui românesc, surpriză, Îi distrează la nebunie glumele noastre, deși noi am inventat bancuri din scepticism și Îndîrjire, iar ei cu dezinvoltura și plăcerea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
diverse poziții cadavrele celor ce-și donează carcasa În scopuri științifice. SÎnt și copaci, iarbă, floricele, cîntă păsărelele și, cînd te aștepți mai puțin, apare ceva care aduce a om, dar e mai umflat, are altă culoare, și arată oarecum nefiresc. Spațiul este amenajat astfel pentru detectivii criminaliști: li se Înlesnește studiul modificărilor ce se produc cu cea mai definitivă lipsă de grație În corpul uman părăsit de spirit sau ce-o fi chestia care se spune că sălășluiește-n noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pînă atunci. Spade Cooley și băieții lui erau pe estrada orchestrei - Spade la microfon, cu Burt Arthur Perkins, basistul lui, zis „Dublu“, poreclit așa pentru locul dublu pe care ar fi trebuit să-l ocupe În rîndul infractorilor: acte sexuale nefirești cu cîinii. Spade fuma opiu. „Dublu“ se droga cu heroină, o chestie care Îi provoca pe cei de la Hush-Hush să mai stîrnească un scandal. Max Peltz Îi Întîmpina cu un exces de efuziune pe toți membrii echipei de filmare. LÎngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-se mângâiată și iubită, cu ochii închiși, întocmai cum își imaginase că se va întâmpla, mușcându-și buzele uscate, spre a-și înăbuși strigătele de plăcere și rămânând apoi cu capul într-o parte, cu brațele întinse într-o poziție nefirească, cu trupul ușor ghemuit, ca un pescăruș rănit sau frânt de oboseală și de sub ploapele coborâte peste culoarea alunei se strecurau două șuvițe subțiri de lacrimi înfierbântate și a oftat, dar n-ar fi fost în stare să spună motivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să-i domolească izbucnirile de după povestirile ei despre spiritul negustorului grec care umbla noaptea prin camera cu parchetul trosnind. Iar mai apoi, dezvelită, nădușită, înfierbântată, cu buzele întredeschise ușor tremurânde, destinsă, cu o mână lăsată pe spate într-o poziție nefirească, asemenea unei păsări moarte, stând pe spate și totuși pe o parte, continuând s-o privească, până în clipa în care, mângâindu-i obrazul, i-a spus „dormi“, atunci întorcându-se cu totul pe o parte, cu fața spre el, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în jurul trupurilor femeilor, strângându-le prea tare pentru cheful lor și, în cele din urmă, trântindu-se, ca întotdeauna, pe divanul mare, îmbrăcat în pluș galben, adormind cu gura întredeschisă, cu picioarele-i subțiri atârnând, într-o poziție cu totul nefirească, de parcă n-ar mai fi avut oase. Pe toți aceștia Andrei Vlădescu îi privea pe deasupra buzei paharului din care nu mai sorbea, ci doar îl clătina în lumină, descoperiți la fel ca altădată, adică o imagine continuând-o pe cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
creme și culori violente, bărbați târându-și anevoie picioarele anchilozate, cu chipuri trase și priviri senine. A văzut-o pe doamna Caliope Teodorescu, retrasă într-o parte, să facă loc tuturor celorlalți, ținându-și, ca întotdeauna, geanta într-o poziție nefirească, în dreptul cordonului rochiei de vară, în timp ce cu batista din mâna cealaltă își ștergea foarte des ochii și nasul. I-a privit de mai multe ori, pe rând, pe când glasul de bariton al preotului răsuna sub cupolă, în miros de tămâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]