1,869 matches
-
dialog: Negația "nu" este cea mai frecventă, putând fi de orice fel, în afară de auxiliară. Conjuncția și adverbul "nici" poate fi numai negație auxiliară. Celelalte cuvinte de negație sunt de obicei auxiliare, dar pot fi suficiente în câteva situații: Uneori combinarea negațiilor duce la anularea uneia de către cealaltă, rezultând o afirmație: Alte situații de falsă negație: O propoziție pozitivă din punct de vedere formal poate avea sens negativ, în următoarele cazuri:
Negație (gramatică) () [Corola-website/Science/316336_a_317665]
-
Conjuncția și adverbul "nici" poate fi numai negație auxiliară. Celelalte cuvinte de negație sunt de obicei auxiliare, dar pot fi suficiente în câteva situații: Uneori combinarea negațiilor duce la anularea uneia de către cealaltă, rezultând o afirmație: Alte situații de falsă negație: O propoziție pozitivă din punct de vedere formal poate avea sens negativ, în următoarele cazuri:
Negație (gramatică) () [Corola-website/Science/316336_a_317665]
-
conțin mărturiile directe ale gramaticienilor și lexicografilor vremii privind evoluția limbii latine și îndepărtarea latinei vorbite de normele clasice. Lucrarea este o listă de 227 de exemple în care varianta considerată (de către autor) drept corectă este urmată de adverbul de negație "non", cu înțelesul de „nu”, si de varianta greșită ce trebuie evitată. Exemplu: "viridis non virdis". Deseori însă limbile romanice au moștenit varianta din limba vorbită (deci varianta greșită). Lucrarea are caracter normativ pentru că indică formele corecte sau considerate corecte
Appendix Probi () [Corola-website/Science/323074_a_324403]
-
care permite proceselor de calcul să fie modelate matematic. (Algebra booleană este o algebră formată din: elementele {0,1}; două operații binare numite SAU și SI, notate simbolic cu + sau Ú și × sau U; și o operație unară numită NU (negație), notată simbolic 0 sau O. În această perioadă, au fost inventate primele dispozitive mecanice pe baza unui model binar. Revoluția industrială a dus la evoluția mecanizării a numeroase sarcini, printre care și țesutul. Cu ajutorul cartelelor perforate funcționa războiul de țesut
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
publicate în revistele ieșene, relevă o viziune îndrumată spre fantastic, grotesc, cu rădăcini expresioniste și suprarealiste. Are o dramatică și zguduitoare imaginație.” Petru Comarnescu, Între măiestrie și făgăduință, Informația Bucureștiului, 23 mai 1969 ^ „Iată-mă la capătul unui șir de negații al căror rost este de a aproxima ceea ce văd în lucrările lui Petru Aruștei. Îmi dau seama că nu mă pot apropia altfel decît negînd permanent orice ipoteză. Este oare aceasta suficient pentru a găsi la capăt o înțelegere? Poate
Petru Aruștei () [Corola-website/Science/330225_a_331554]
-
verbului + un sufix specific: La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv: "me/te/se/nous/vous/se promener" „a mă/te/se/ne/vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau "être" la infinitivul prezent + participiul trecut. La forma negativă a infinitivului trecut, negația "pas" poate sta după verbul auxiliar ("pour n’avoir pas compris cette réalité" „pentru că nu
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
vă/se plimba”. O particularitate a infinitivului prezent este că la forma negativă, cuvintele de negație "ne" și "pas" sunt ambele înaintea verbului. Funcții sintactice: Formare: "avoir" sau "être" la infinitivul prezent + participiul trecut. La forma negativă a infinitivului trecut, negația "pas" poate sta după verbul auxiliar ("pour n’avoir pas compris cette réalité" „pentru că nu a înțeles această realitate”), dar în limbajul curent actual topica este mai degrabă aceeași ca la infinitiv prezent: "pour ne pas avoir compris". O parte
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
și non-acord: Formare: prepoziția "en" + participiul prezent. La verbele reflexive se folosesc toate formele pronumelui reflexiv, fiind plasate după "en": "en me/te/se/nous/vous/se promenant" „plimbându-mă/te/se/ne/vă/se”. La fel se plasează și negația "ne": "en ne me promenant pas" „neplimbându-mă”. Verbul la gerundiv nu are niciodată subiect propriu, acțiunea pe care o exprimă este o împrejurare a acțiunii verbului regent, iar cele două sunt totdeauna simultane. În principal are funcție de complement circumstanțial
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
Top 10 artiști de urmărit în 2002”, lăudând-o pentru abilitățile de pianistă și pentru „motivele clasice, cântecele bogate și armoniile care duc cu gândul la Tori Amos. Este conștientă de faptul că titlul "Be Not Nobody" este o dublă negație, explicând totodată că acesta i-a venit în vis și a vrut să îl folosească. „Uneori lucrurile nu sunt corecte” dar „au sens”. Vanessa a colaborat și cu alți artiști cum ar fi un discant, pentru cântecul „Big Yellow Taxi
Vanessa Carlton () [Corola-website/Science/328795_a_330124]
-
secolul al XVII-lea în locul subjonctivului mai mult ca perfect cu aceeași valoare, dar îl va înlocui în mare măsură în a doua jumătate a secolului următor. Dacă până atunci negarea simplă a verbului se făcea în principal numai cu negația "ne", în franceza clasică se generalizează folosirea în acest caz a două cuvinte negative, "ne ... pas". În sintaxa propoziției enunțiative, în secolul al XVII-lea se generalizează complet exprimarea subiectului printr-un cuvânt aparte și ordinea subiect + predicat + complement. Mai
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
mod normal. Astfel, dacă se scrie "les fautes qu’il a faites" „greșelile pe care le-a făcut”, unde "faites" trebuie să se audă [fɛt], în vorbire se aude din ceea ce mai frecvent [fɛ]. În vorbire a dispărut practic și negația "ne": "il mange pas" în loc de "il ne mange pas" „(el) nu mănâncă”, ceea ce nu este acceptat de standard. În ceea ce privește lexicul, fenomenul principal este îmbogățirea sa prin mijloace interne și externe, dintre acestea distingându-se împrumuturile din engleză (2.150 în
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri: 1. În general în propoziție negativă: Constituie excepție de la această cazul când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș pas un idiot" „Nu sunt idiot”) sau cand substantivul este pus în contrast cu alt substantiv: 2. După exprimarea unei cantități cu un adverb sau un substantiv: "beaucoup" „mult, -a, -ți, -te”, "trop" „prea
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
3, "aucun(e)" formează un grup care poate fi și el: Nulle part este o locuțiune pronominala: Où șont mes lunettes ? Je ne leș trouve nulle part" „Unde-mi sunt ochelarii? Nu-i găsesc niciunde”. Pas un(e) exprimă o negație mai puternică decât "aucun(e)", si poate fi: Personne este numai pronume: "Personne ne sait où est Marc" „Nimeni nu știe unde este Marc”. Nul(le)(s) folosit în registrul de limbă elevat, este sinonimul lui "aucun(e)" că determinant
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Nul(le)(s) folosit în registrul de limbă elevat, este sinonimul lui "aucun(e)" că determinant, și îl înlocuiește pe "personne" că pronume: Nul train ne peut circuler ...", Nul ne sait ..." De menționat că cuvintele nehotărâte cu sens negativ înlocuiesc negația "pas". Quelque este numai determinant: "Îl y avait quelque espoir de mettre fin au conflit" „Există o oarecare speranța de a se pune capăt conflictului”. Nu trebuie confundat cu adverbul "quelque": "Îl y avait quelque 500 personnes dans la salle
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
avea dreptate”, "faire erreur" „a greși”, "demander pardon" „a cere iertare”, "aller pieds nus" „a merge desculț”, "îl y a urgence" „este o urgență, este un lucru urgent”, "si besoin est" „dacă e nevoie”. 4. După cuvântul negativ "ni", daca negația este totală, atunci când în propoziția pozitivă corespunzătoare, în locul lui "ni" ar fi articol nehotărât sau partitiv: "Elle ne boit ni vin ni bière" „Nu bea nici vin, nici bere”. Însă "ni" nu înlocuiește articolul hotărât: "Elle n’aime ni le
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
sintactic poate fi: "Combien + de" funcționează că determinant interogativ. Grupul substantival pe care il formează cu substantivul pe care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
care il formează cu substantivul pe care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
care il precede poate avea toate funcțiile pe care le are pronumele. Exemple: Propoziția negativă canonica se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
se construiește cu două cuvinte de negație. Dintre acestea primul, "ne", stă totdeauna înaintea predicatului. În cazul unei negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
negații simple, al doilea cuvânt de negație este "pas". Pentru a exprima nuanțe de sens suplimentare, se folosesc diverse alte cuvinte de negație care îl înlocuiesc pe "pas". Exemple cu predicatul la o formă temporală simplă, cu principalele cuvinte de negație secundare, în care acestea stau imediat dupa predicat: Între "ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
ne" și predicat pot sta doar unul sau două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe de întărire a negației: "Je ne vois absolument rien" „Nu văd absolut nimic”. Dacă predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
două pronume neaccentuate: "Je ne l’entends pas" „Nu îl/o aud”, "Tu ne m’y verras plus" „N-o să mă mai vezi niciodată acolo”. Între predicat și al doilea cuvânt de negație pot sta unele adverbe de întărire a negației: "Je ne vois absolument rien" „Nu văd absolut nimic”. Dacă predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
predicatul este la un timp compus, în construcțiile analoge cu cele în care este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma ce poartă sensul lexical al verbului, iar celelalte cuvinte de negație - dupa: În aceeași propoziție pot fi și două sau trei cuvinte de negație secundare, păstrându-și locul față de predicat. "Plus" este totdeauna primul dintre ele: „Nu l-am mai văzut nicăieri”, "Je ne lui parlerai plus jamais „N-o să mai
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
este la un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma ce poartă sensul lexical al verbului, iar celelalte cuvinte de negație - dupa: În aceeași propoziție pot fi și două sau trei cuvinte de negație secundare, păstrându-și locul față de predicat. "Plus" este totdeauna primul dintre ele: „Nu l-am mai văzut nicăieri”, "Je ne lui parlerai plus jamais „N-o să mai vorbesc niciodată cu el”, "On ne l’a plus jamais vu nulle part
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
dintre ele: „Nu l-am mai văzut nicăieri”, "Je ne lui parlerai plus jamais „N-o să mai vorbesc niciodată cu el”, "On ne l’a plus jamais vu nulle part „N-a mai fost văzut niciodată nicăieri”. Unele cuvinte de negație pot fi și la începutul propoziției. Este în primul rând cazul lui "rien" și "personne" care sunt pronume și pot avea funcția de subiect: În exemplele de mai sus, "aucun(e)" este determinantul complementului direct, dar poate fi și al
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]