3,700 matches
-
ne-nțeleasă. Și-l rugăm pe Domnul, să ne-o ocrotească. Cu bune și rele vom trece prin vreme, fără trufie, păcate sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
și profund, ( Ca soarele spre-o altă zi de vară) Își trece carul dincolo de-amurg... Cu Dumnezeu, mereu! În gând și-n car... CINSTIT, SĂRAC, dar plin de biruință, EL duce mai departe-al vieții dar Și-a NEAMULUI... Nemuritoare ființă!!! Pictura "Nicolae Grigorescu Car cu boi" Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: ȚĂRANUL / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
culturii vechi creștine și a celei clasice valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Miclău, Mariana Gurza, Aurelia Satcău, Dumitru Ionescu, Marius Finca, Maica Onufria Codreanu, Maica Gregoria, Vasile Manea și atâția alții la fel de Mari, Mărturisitori și Martiri, știau și știu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a încercat să frângă spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Bunica Floarea Această povestire este dedicată dragii mele bunici paterne, care m-a scos de multe ori din necazuri când făceam câte o boacănă, ascuzându-mă la ea în cameră până trecea furia părinților. Depăn amintiri înșirând pe aceste pagini clipe nemuritoare ale copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viță
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
lui Dumnezeu, de întruparea Domnului, de patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia este gustată în Euharistie iar Sfânta Euharistie arvunește plinătatea Împărăției ce va să vină. Sfântul Ignatie Teoforul numea Euharistia „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Sfântul Irineu de Lion (sec. II) a
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
de lucru și nimeni chiar nimeni nu știe de-i Dumnezeiesc de-i păcat moartea îți trântește ușa în nas strivește timpul tocit smulge rădăcini sapă cărări otravă în rană umbră cariată pe om în cădere întrebări și durere sufletul nemuritor se amuza. Referință Bibliografică: Moartea îți trântește ușa în nas / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1057, Anul III, 22 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MOARTEA ÎŢI TRÂNTEŞTE UŞA ÎN NAS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372334_a_373663]
-
recunoaște simplă creatură și simte izvorul harului, prin care cunoaște pârga bucuriei spirituale de care poate beneficia. Acesta este rostul smereniei, iar punctul culminant al rugăciunii îl determină să intuiască, dincolo de neputința sa, puterea lui Dumnezeu de a-l face nemuritor: < > 14. Vederea luminii dumnezeiești nu o pot însă oferi doar rugăciunea curată și smerenia. Ele trebuie să fie înregistrate de iubire, singura care face posibilă unirea în cel mai mare grad a omului cu Dumnezeu. În iubire, două persoane se
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
și har în teologia bizantină, în revista < >, an XXVI (1974), nr. 3, p. 416. 10. Ibidem, p. 407. 11. Idem, Criteriile prezenței Sfântului Duh, în revista < >, an XIX (1967), nr. 3-4, p. 125. 12. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei, 1987, p. 156. 13. Idem, Cunoasterea lui Dumnezeu la Sfantul Ioan Gura de Aur, in < >, an IX (1957), nr. 4, p. 562. 14. Idem, Natura si har in teologia bizantina, art. cit., p.
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
am strâns rând pe rând la piept priviri din dimineață și cum am promis demult, ți le voi dărui în altă viață. Am împărțit cândva iubirea, i-am rămas pe veci datori, fără să știm că tăcerea o să ne-ngroape, nemuritori, ai zidit cu șoapte clipa din templul, unde și azi trăiesc iar în fiecare februarie, voi scrie pe zăpadă: Te iubesc! 14 Februarie 2015 - MIT Referință Bibliografică: VOI SCRIE PE ZĂPADĂ / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VOI SCRIE PE ZĂPADĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372502_a_373831]
-
descoperindu-și și apreciindu-și talentul artistic al fiecăruia dintre cei ce erau dăruiți cu har creativ și interpretativ. Acolo, în mediul acela al întovărășirii sufletelor, se nășteau poveștile întâmplărilor deosebite și basmele care au rămas de-a pururea zestrea nemuritoare a talentului nostru narativ. Cercetători în domeniu au cules aceste creații și au zădărnicit, precum marele poet al românilor, fabulosul peste tot ceea ce satul, cu oamenii lui dăruiți spre istorie, a dat culturii neamului românesc. ”Eminescu visa pe Împăratul țăran
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
despre creațiile populare i-au fost dăruite de o bătrână din sat, însă mama lui a fost cea care l-a inițiat în trezirea îndrăgirii și prețuirii creațiilor populare, episod al copilăriei sale, pe care Eminescu avea să-l facă nemuritor, în versurile: „Mama-i știa atâtea povești pe câte fuse / Torsese în viață deci ea l-au învățat / Să tâlcuiască semne ș-a păsărilor spuse / Și murmura cuminte a râului curat.”(6) „Unele manuscrise cuprind, cum se desprinde din Lista
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
elevat Ștefan Gheorghidiu, gelozia a mocnit în interiorul acestuia, ca toate ideile curatorului iluminat, fără să se manifeste brutal. Nașterea personajelor este o posibilitate existențială a unor lumi paralele cu lumea în care literatul se găzduiește fiindual. El este trecător, însă nemuritor prin crearea imaginilor ca rezultat al profundei sale imaginații de creator de lumi. Lumile sunt forme de existență prin care trecem de fiecare dată când ni se întrerupe viața, într-un așa-zis real pe care sistemul nostru ni-l
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor de condei și de har: „Românismul integral”, Ed. Școala Albei, 1998; „Confesiune”, aceeași editură, 2000; „Tradiție română”, Fundația Paem, 2004, C.I. (Fabian Seiche, op. cit. p. 278) După ce și-a sărbătorit centenarul la Mediaș, a
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
creasta. Încercați, fie de este de deal, munte sau doar de visare. Priveliștea îți taie respirația, chiar și vântul își reduce avântul atins de măreție. Copacii se răsucesc, îmbrățișează, alungesc sau doar ating cerul. Frunzele șușotesc, câmpia mângâie pasul pastrând nemuritoare culoarea. Brațele întinse ne învârt, lumina încălzește, ramul odihnește, făr de zor, neputințe sau tristeți! Covor gros îmbracă cărarea, lângă, solul rodește ciuperci și sufletul liniște! Referință Bibliografică: Creasta / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI
CREASTA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372980_a_374309]
-
horațian modern, un dandi, un canzonier, care a cântat în rime marea lui iubire, pe Madonna Lăură. Alături de Dante care a divinizat pe Beatrice, Petrarca este poetul a cărui reputație universală se datorește faptului că ne-a lăsat niște versuri nemuritoare închinate femeii. Rimele lui mulțumesc toate vârstele. Lăură reprezintă femeia de 14 ani, ori de 40 de ani, nu importă. Îndrăgostitul din el nu se fixează într-o vârstă. El este îndrăgostit întreaga viață. Opera lui de îndrăgostit se împarte
MADONNA LAURA ŞI PETRARCA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373019_a_374348]
-
și probabil că toti vom deveni Sisifi cu bastoane de nuc încercând să rămânem verticali de dragul vecinilor. mărul. păcat. șarpele privește frumosul și-i spune de verde că-i negru, de cer că-i pământ și de oameni că-s nemuritori. rămânem să dorim ceea ce nu putem avea. inconștienți de puterea noastră ne mirăm cât de mult ne putem mira. în definitiv ce e moartea? o frumoasă trecere și o continuitate de nimeni știută. de ce să știm? căutăm cuvinte și gânduri
SĂ MORI ÎN RÂND CU ÎNGERII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371130_a_372459]
-
de partid de la noi.Faptul că autorul romanului O tragedie americană a plătit ca țintă a unor atacuri calomnioase în America se datorează și faptului că propaganda comunistă din estul Europei s-a folosit de opera sa.Atributul de artă nemuritoare i se poate atribui romanelor lui Dreiser și prin faptul, cum scria H.L.Mencken, că promova gustul de compasiune, nota de venerație,profundul sentiment de fascinație. În romanele acestui mare prozator descoperim o anumită inocență a spiritului,o curiozitate permanentă
REALISMUL OPEREI LUI THEODORE DREISER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371132_a_372461]
-
mișcările lui erau calculate, sigure și puternice. Gândeam că și acest om ar merita să fie răsplătit pentru curajul său, pentru forța sa, așa precum Hercule - eroul romanilor - după moarte a fost primit de Hera în locașul zeilor și făcut nemuritor... Cât bine ne-a făcut nouă acest om, și nu numai nouă, ci întregului sat! Și trăia, bietul de el, atât de modest ... Se născuse din părinți săraci și acum avea o familie greu de întreținut. Ars de soarele zilelor
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la ceea ce pomeneam, numai că ZAMOLXIX, adaugă el, regele nostru care e zeu, arată că după cum nu trebuie să încercăm a vindeca ochii fără să vindecăm capul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
să ținem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi însănătoșit fără suflet’’. (PLATON - CHARMIDES, OPERE I). În ISTORII vol. I (Ed. ȘTIINȚIFICĂ 1961) HERODOT ne prezintă elemente despre religia geților. ’’Iată în ce mod se consideră ei nemuritori: credința lor este că ei nu mor, că acel care piere se duce ZAMOLXIS, divinitatea lor, pe care unii îl cred a fi același cu GEBELEIZIS. Mereu în al cinilea an ei aruncă sorțiii, și întotdeauna pe acela dintre ei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
de Carpați ca de o barieră de netrecut. Acești munți erau, de altfel, excelent plasați pentru acest rol defensiv. Timpul n-a avut darul să știrbească forța, nici să slăbească speranța daco-romanilor. Rămăsese aceeași rasă rezistentă, răbdătoare, întrucât se considera nemuritoare. Românul nu piere, sună un dicton popular în toate regiunile României...” Din lucrarea „HISTOIRE POLITIQUE ET SOCIALE DES PRINCIPAUTES’ DANUBIENS” , ELIAS RGNAULT își exprimă admirația pentru puterea de rezistență și regenerare a poporului român în ciuda vicistitudinilor istoriei propii și a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
î.Hr. ne vorbește despre gândirea și religia geților: „Tot așa e CHARMIDES și cu descântecul nostru. L-am deprins în tabără de la un trac, unul dintre medicii lui ZALMOXIS, despre care se spune că stăpânesc meșteșugul de a te face nemuritor. Și spunea tracul acesta că medicii heleni pe bună dreptate iau seama tocmai la ceea ce pomeneam, numai că ZAMOLXIX, adaugă el, regele nostru care e zeu, arată că după cum nu trebuie să încercăm a vindeca ochii fără să vindecăm capul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
să ținem seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi însănătoșit fără suflet''. (PLATON - CHARMIDES, OPERE I). În ISTORII vol. I (Ed. ȘTIINȚIFICĂ 1961) HERODOT ne prezintă elemente despre religia geților. Iată în ce mod se consideră ei nemuritori: credința lor este că ei nu mor, că acel care piere se duce ZAMOLXIS, divinitatea lor, pe care unii îl cred a fi același cu GEBELEIZIS. Mereu în al cinilea an ei aruncă sorțiii, și întotdeauna pe acela dintre ei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]