2,270 matches
-
386, F. M. Cross, op. Cit., pp. 114 sq. ", Nu 1-am zdrobit pe Yam, cel drag lui El? Nu 1-am nimicit pe marele zeu Nahar? Nu l-am redus la tăcere pe Tannin (= Dragonul?) L-am redus la tăcere! Am nimicit Șarpele răsucit, Puternicul cu șapte capete!" (traducere de Oldenburg, p. 198; cf. ANET, p. 137). Acest text face deci aluzie la o primă victorie a lui Yam împotriva Iu i Baal, urmată de înfrângerea sa (în acest caz, grație lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înfricoșeze pe Baal. "Salut ție, Moț, fiu drag al lui El, îi comunică Baal prin soli, eu sunt robul tău, al tău pentru totdeauna." Exultând, Moț declară că o dată ajuns în Infera, Baal își va pierde forța și va fi nimicit. El îi poruncește să ia cu sine pe fiii săi și cortegiul său de vânturi, de nori și de ploi - și Baal consimte. Dar înainte de a coborî în Infern el se împreunează cu o junincă și concepe un fiu. Baal
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
perenitatea Vieții și a normelor care guvernează Cosmosul și societatea umană. "Aspectele negative" reprezentate de către Yam și Moț își găsesc, prin chiar acest fapt, justificarea. Faptul că Moț est fiul lui El, și mai ales că Baal nu reușește să-1 nimicească, proclamă "normalitatea" morții: în ultimă analiză, moartea se dovedește condiția sine qua nou a vieții^. Probabil că mitul relatând lupta dintre Baal și Yam era recitat la sărbătoarea de Anul Nou, iar cel al conflictului Baal-Mot cu ocazia recoltelor; dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că oamenii rasei de aur "au fost acoperiți de pământ", și zeii au făurit o rasă mai puțin nobilă, oamenii vârstei de argint. Din pricina multelor lor păcate și pentru că nu voiau să sacrifice zeilor, Zeus s-a hotărât să-i nimicească. El a făurit atunci o a treia rasă, cea a oamenilor de bronz, sălbatici și războinici, care au sfârșit prin a se ucide între ei, până la unul. Zeus a creat o nouă generație, aceea a eroilor; ei au devenit celebri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
meseriile și toate științele (Prometeu înlănțuit, 442 sq.). El le-a dat focul 20 și i-a elibera de teama morții (ibid., 248). Gelos de a nu fi fost el însuși autorul acestei condiții a omenirii Zeus a vrut să nimicească omenirea pentru a crea o alta (ibid., 233). Prometeu singur a cuteza să se împotrivească planului Stăpânului lumii. Spre a explica mânia lui Zeus și intransigențe lui Prometeu, Eschil a împrumutat de la Pindar (sau de la altă sursă, proprie) un detaliu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
însuși anunță fatidica trecere, când îi va conduce pe aceia care 1-au adorat pe Ahură Măzdă: Cu ei laolaltă voi trece Podul Celui care Alege!" (Y., 46: 10). 104. "Transfigurarea" lumii Profetul nu se îndoiește că daeva vor fi nimiciți și că drepții vor triumfa asupra păcătoșilor. Dar când va avea loc această victorie a Binelui care va înnoi radical lumea? El îl roagă pe Ahură Măzdă: "învață-mă știința ta, Stăpâne: îl va învinge dreptul pe cel păcătos, înainte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cum sunt ceilalți zei (10: 54). Probabil, el primește cultul pe care îl cere, căci urmarea imnului ni-1 înfățișează pe Mithra într-un car tras de cai albi (62 sq.) sau, alături de Sraosa și Rasnu, parcurgând noaptea pământul și nimicindu-i pe daeva (95-101), sau urmă-rindu-i pe aceia care nu-și respectă legămintele (104-111). Și mai semnificative încă sunt etapele înălțării lui Mithra la rangul de Zeu Suprem. La început, Ahură Măzdă îl consacră pe Haoma în calitate de preot al lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cele din urmă el însuși a pierdut nemurirea 64. Un alt mit eshatologic, deși independent la început, a fost integrat de către teologia zoroastriană în mitologia lui Yima: Ahură Măzdă îl previne pe Yima că o iarnă de trei ani va nimici întreaga viață pe pământ, și îi cere sa construiască o incintă (vară), în care va salva pe oamenii cei mai buni și prăsila tuturor speciilor de animale. Vara a fost imaginată drept un lăcaș subteran, căci nici soarele, nici luna
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pedepsit, vina sa e dovedită. Prin urmare, el trebuie să recunoască și să-și mărturisească "păcatele". Dar Iov respinge explicația nefericirii sale prin doctrina retribuției. El știe că "omul nu poate avea dreptate împotriva lui Dumnezeu" (9: 2) că Iahve "nimicește deopotrivă și pe cel desăvârșit și pe cel viclean" (9: 22); totuși, adresându-se lui Dumnezeu, el îndrăznește să-i zică: "Tu știi bine că sunt nevinovat și că nimeni nu mă poate scăpa din mâna ta!" (10: 7). El
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Aceste revelații, directe, personale, erau evident interpretate în lumina credinței lor profunde și transmise după anumite modele tradiționale. Profeții preexilici se caracterizează prin aceea că ei anunță îndeosebi judecata Domnului împotriva lui Israel: Iahve va trimite cuceritori nemiloși ca să-1 nimicească: Domnul va folosi marile Imperii militare ca instrumente de pedepsire împotriva propriului său popor, care 1-a trădat. Se poate descifra și o promisiune de nădejde în această judecată teribilă? S-a crezut a se putea recunoaște în profetismul vechi-testamentar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Totuși Amos tună mai ales împotriva lui Israel, a Regatului de nord, împotriva injustițiilor sociale și a infidelității sale religioase. Bogații "au vândut pe cel drept. Și zdrobesc în pulbere capul celui sărman" (2: 6-7). Dar bogățiile lor vor fi nimicite (4: 7-11). În zadar acești păcătoși sătui își înmulțesc jertfele. Amos aude și repetă cuvintele lui Iahve: "Urât-am, disprețuit-am prăznuirile voastre. Când îmi veți aduce arderi de tot și prinoase nu le voi binevoi și la jertfele de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în Dumnezeul lor" (5: 4). Totuși, iubirea lui Iahve este mai puternică decât mânia sa: Nu voi dezlănțui arșița mâniei mele. Căci eu sunt Dumnezeu Atotputernic și nu om: eu sunt Sfântul în mijlocul tău și nu voi veni să te nimicesc" (11: 9). El vrea să ducă seminția lui Israel "în pustiu și să vorbească inimii ei. și ea va fi voioasă ca în vremea tinereții ei, ca în ziua când tu ai scos-o din pământul Egiptului. Și va fi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vor domni în veci. Când regele din Assur a năvălit în Palestina, Isaia nu mai vede în el un instrument al lui Iahve, ci un simplu tiran lacom de putere (10: 5-15). Prin urmare, el va fi la rându-i nimicit (14: 23-25). Profetul revine neobosit asupra puterii și suveranității lui Dumnezeu și anunță, "ziua lui Iahve", când Domnul va judeca lumea (2: 12-17). De aceea el condamnă nu numai trufia regelui din Assur, ci și păcatele sociale și politice ale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și în primul rând idolatria, îl făcuseră pe Israel "impur". Iahve va îndeplini izbăvirea poporului său "curățindu-1" cu o "apă curată" (36: 25)34. La început, lezechiel își considera sarcina ca o muncă ingrată, dar indispensabilă demistificării: el trebuia să nimicească speranțele primilor deportați iudaici în invulnerabilitatea Ierusalimului și, prin urmare, să-i întărească, după zdrobirea orașului sfânt 35. În această primă perioadă a predicării sale, lezechiel anunța apropiatul sfârșit al Ierusalimului, urmare ineluctabilă a necredinței lui Israel. O alegorie (cap
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vechi,/ inima grea ca o iarnă/ și niște ochi fantastici, niște priviri/ încărcate de miragii (...)// omul profilat pe cer/ cât așteptările lumii crescuse/ cât noaptea, cât iarna de mare/ și tânăr ca gleznele ciutei."), însă și acesta pare a fi nimicit. Astfel revine laitmotivul toamnei care anunță sfârșitul ("pământul semăna cu toamna"), seara zbuciumată este urmată nu de liniștea dimineții, ci de zori ai suferinței (" - Dimineața ca o sârmă ghimpată/ s-a oprit în pieptul omului profilat pe cer"), mitralierele sugerând
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
el terminat, „acest fel artistic” de a se purta încetează. Deși nu-l practică decît rareori, dandysmul e, totuși, cel puțin ca aspirație, o componentă a modului de a fi al lui Bacovia. Pentru a nu se lăsa „cu totul nimicit de viața reală”, poetul încearcă uneori „emoții bizare”, deși pornește rezervat față de asemenea experiențe. Gustul fardului, ca dovadă de rafinament decadent (stimulat și de denumirile exotice ale produsului: „pudra Germandrée”, „pudra Malaceina” - nume care îl amuza pe Arghezi)9), se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și chinuri prelungi. Moartea de foame, însă, este un chin de lungă durată, o durere prelungită, o moarte care sfâșie măruntaiele omului, o moarte nemiloasă pe care o ai mereu înaintea ochilor... Foamea usucă măruntaiele și seacă sângele din trup, nimicește căldura corpului, micșorează greutatea și sleiește puțin câte puțin toată vlaga din corp. Carnea rămâne întinsă pe oase ca o pânză de păianjen, iar pielea își pierde culoarea, căci împuținându-se sângele, dispare albeața și roșeața și, de slăbiciune, corpul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fără greutate că războiul aduce totdeauna după sine ciuma și foametea.” ... „Uluitor în această combinație diavolească e faptul că fiecare dintre căpeteniile ucigașilor pune să i se binecuvânteze steagurile și cere solemn ajutorul lui Dumnezeu, înainte de a porni să-și nimicească dușmanul.” ... „Pretutindeni există palavragii plătiți să ridice în slăvi aceste măceluri.” ... ”Vraci ticăloși ai sufletelor, de ce lătrați ore întregi pentru câteva împunsături de ac și nu pomeniți nimic despre boala care ne sfâșie în mii de bucăți? Atâta timp cât capriciile câtorva
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
început să crească doar după ce și-a consolidat profesional și moral poziția (a fost singurul parlamentar care a renunțat de bună-voie la imunitate atunci când a izbucnit scandalul "Flota"), rămânând, deocamdată, de neatins din perspectiva justiției. Ca om politic, și-a nimicit, de la bun început, adversarii. Premierul țărănist îngălat și, se vede cu tristețe astăzi, putred moral, din guvernul căruia făcea parte a fost pur și simplu spulberat de un ministru vivace și lipsit de scrupule. Fostul său mentor politic, Petre Roman
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tuturor vecinilor, și constituia o mare primejdie și pentru romani, dacă ținem seama că trecea Dunărea fără să se teamă de nimeni și pustia Tracia până în Macedonia și Iliria; iar celții care se amestecaseră cu tracii și cu ilirii fură nimiciți, tot așa precum el suprimă pe boii care îl aveau pe Critasiras ca rege și pe taurisci” . Burebista a supus și toate cetățile grecești de pe litoralul Mării Negre cu excepția, desigur, a cetății Dionysopolis, din care și-a ales un sol, care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
detestate, ridicându-se deasupra ei. El se desparte de Ela și de anturajul acesteia, lăsându-i „tot trecutul”. Face aceasta cu convingerea că nu poate să aparțină unei asemenea lumi. Moralmente, el a Învins sentimentul dezumanizant al geloziei, i-a nimicit dimensiunile „enorme”; a pus Întrun raport just frământările din conștiință cu cele obiective ale vieții sociale, cele din urmă cântărind mai greu În balanța conștiinței. Învingând trecutul, și-a salvat personalitatea. Ela nu Înțelege valoarea morală. Este o instinctivă, dragostea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este luat de orașul Turku (Åbo). Inițial, numele de Finlanda a desemnat concentrarea populației din această zonă. A fost supus și el unor incendii succesive, o dată la 30 de ani, datorate cuceritorilor, dar și neglijenței oamenilor. Incendiul din 1827 a nimicit orașul aproape în întregime 213. Una dintre clădirile care l-au impresionat în Turku a fost muzeul închinat compozitorului Sibelius 214. 3.2.2.1. Scriitori români la Lahti Orașul finlandez Lahti nu era, în urmă cu câteva decade, cunoscut
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fie și o singură secvență coerentă din cei treizeci și nouă de ani trăiți de mine în comunism, că nu am nicio asemenea amintire. Că scriind în acele vremuri aproape seară de seară un jurnal, ardeam prin chiar acest gest, nimiceam la sfârșitul fiecărei zile, pe măsură ce o trăiam, viața scîrboasă de care eram conștientă până la nevroză. Și că în douăzeci și doi decembrie 1989 eram posesoarea a zece caiete de câte două sute de file fiecare, de jurnal, și a unei memorii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
transpar ele - direct sau indirect - din discursurile capilor săi. Voi remarca, pentru început, că în toate documentele legate de activitatea Securității apar în mod tendențios câteva verbe dirijate împotriva „dușmanilor poporului”: „a zdrobi”, „a reprima”, „a desființa”, „a demasca”, „a nimici”, „a lichida”, „a stârpi”, „a da de pământ” (ultimul utilizat cu sensul de a împușca). Ministrul Teohari Georgescu declara în 1949 că „Securitatea este organul care izbește” (Banalitatea răului, p. 74), dorind să prevină scăpările și lipsurile instituției pe care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sa puternică și ceea ce s-a petrecut în sufletul profetului. 16. Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca o recunoaștere aparentă și o seriozitate prefăcută, deși tendința proprie este aceea de a ataca și a nimici. O formă de atac indirectă o înlocuiește pe cea directă. Ironia este, în acest caz, numai un mijloc și nu caracterizează un tip vital aparte. Am putea s-o numim mica ironie, în timp ce marea ironie nu este doar o formă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]