1,996 matches
-
ceilalți" [Ware, 1993:66]. 25 O analiză asemătoare ar trebui realizată și la nivelul principalelor forme ale limbajului nonverbal, avînd în vedere existența unor funcții similare, respectiv a unor parametri (factori) structurali principial identici. Distincția dintre limbajul verbal și cel nonverbal vizează în primul natura semnificantului, care este sonor-articulat, pe de o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
natura semnificantului, care este sonor-articulat, pe de o parte, gestual, plastic, muzical, pe de altă parte [Stănciulescu, 1995:39]. Altfel spus, același semnificat este posibil de transmis prin semnificanți diferiți. Fiind mult mai vagi (mai "mincinoase") decît cele verbale, semnele nonverbale sînt, în consecință, mai greu de receptat și decodat. Putem conchide acum că toate modalitățile de pervertire a sensurilor prin limbaj rezultă fie din deformarea semnificantului, fie a semnificatului, fie a relației de semnificare instituite între elementele structurale ale semnului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
comunicări feedback-ul este diminuat. Mucchielli sublinia efectele feedback-ului asupra emițătorului și asupra relației emițător receptor. Asupra emițătorului : evidențiază condițiile recepționarii; determina o flexibilitate a comunicării prin perceperea obstacolelor, cunoașterea personalității receptorului, adaptarea mesajului, sensibilizarea la semnale verbale și nonverbale. Asupra relației emițător - receptor : sporește sensibilitatea receptorului și simpatia lui față de emițător, sporește sensibilitatea emițătorului și simpatia lui față de receptor; facilitează comunicarea prin învățarea rolurilor de emițător și receptor. Alegerea și formarea operatorilor de anchetă contribuie în cel mai înalt
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
informației prin două modalități diferite, dar și asupra problemelor de exersare și consecvență În utilizare. Concomitent cu concentrarea pe dezvoltarea limbajului pe cale auditivă, adepții metodei comunicării totale consideră că se poate vorbi și de indicii suplimentare de tip contextual și nonverbal, care Întăresc și completează semnificația mesajului. Un climat oral trebuie realizat prin Îmbinarea cu comunicarea non-verbală. În comunicarea cu elevul cu dificultăți de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
că se poate vorbi și de indicii suplimentare de tip contextual și nonverbal, care Întăresc și completează semnificația mesajului. Un climat oral trebuie realizat prin Îmbinarea cu comunicarea non-verbală. În comunicarea cu elevul cu dificultăți de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
cu dificultăți de Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
Învățare limbajul oral, scris, nonverbal și paraverbal trebuie adaptat la funcționalitatea mentală pentru a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
a fi cât mai eficient. Modalități de comunicare care pot fi abordate În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
În acțiunea cu copilul cu CES: limbajul verbal oral și scris; comunicarea nonverbală: include stimulii nonverbali dintr-un context de comunicare generate de interacțiunea individului cu mediul. Comunicarea nonverbală utilizează coduri ce constau din simboluri, altele decât cuvintele. Formele comunicării nonverbale sunt expresia facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
la începutul unei anchete, o ședere îndelungată pe teren pare a fi de dorit. Acest lucru permite o învățare prin osmoză a moravurilor, a limbii, a tradițiilor și a obiceiurilor. Independent de ancheta deliberată (întrebări-răspunsuri, conversații, note, înregistrări etc.), aspectele nonverbale ale asimilării codurilor sociale de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se întăresc mai mult cu ocazia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care sunt adresate fiecărui pacient. Clinicianul va asculta răspunsurile pacientului și modul în care acesta răspunde, dacă pacientul ezită când vorbește despre căsătorie, dacă evită să vorbească despre băutură, dacă pare trist când vorbește despre carieră, pentru a obține indicatori nonverbali despre ceea ce-l deranjează pe pacient. Clinicianul poate chestiona membrii familiei pacientului, pentru informații referitoare la problemele psihologice ale familiei din trecut sau chiar ale pacientului, sau despre simptomele actuale ale pacientului. Informațiile din partea familiei sunt importante dacă pacientul este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
strategie de evaluare a unor aspecte ale personalității prin probe specifice. B. Observația comportamentului în timpul convorbirii psihologice vizează două registre: informațiile verbale furnizate de subiect în urma întrebărilor care i s-au pus, precum și alte informații furnizate spontan de acesta; informațiile nonverbale furnizate printr-un limbaj al corpului și care evidențiază atitudini, motivații, stări afective etc. Se vor ilustra două exemple: a) Scala de evaluare a anxietății a lui M. Hamilton, permite evaluare anxietății de către clinician (vezi tabelul nr. 3.1.). După
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de viață. Se poate utiliza în evaluarea deprinderilor sociale ale delincvenților tineri și elevilor, în evaluarea comportamentelor adaptative ale alcoolicilor, etc. e) Observația comportamentului în timpul situațiilor de laborator similare situațiilor reale (experimental analogs) sunt utilizate, în special, pentru evacuarea comportamentului nonverbal. f) Măsurători fiziologice, își propun să evalueze statusul fiziologic al subiecților în anumite situații, spre exemplu detectarea minciunii. 4. Autoobservația, a fost reintrodusă în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse mijloace de înregistrare utilizate în introspecție: jurnalele, monitorizarea răspunsurilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
primară, testul Bender este utilizat de către specialiști și pentru evaluarea nivelului de pregătire pentru școală al copiilor, predicția reușitei școlare, diagnosticarea problemelor de învățare și citire (la copii), evaluarea dificultăților emoționale, studierea întârzierilor în dezvoltare precum și ca test de inteligență nonverbală. Testul este alcătuit din 9 planșe cu diferite figuri, care sunt prezentate subiectului într-o ordine succesivă. Acesta este rugat să copieze figurile prezentate pe planșe pe o foaie de hârtie (format A4). Figurile copiate sunt apoi cotate de către examinatori
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evaluarea nivelului de inteligență. * Testul desenul liber a lui G. Minkowsk (reprezentând personaje sau orice altceva), permițând aprecierea tipului senzorial și tipul rațional. * Testul "desenul figurii umane" (K. Machover). * Testul "casă copac persoană" (J.N. Book), are două etape: etapa creatoare nonverbală și etapa verbală interpretativă. * Testul "desenul familiei", relevant pentru cunoașterea raportului pe care îl are copilul cu familia, ele fiind decisive în formarea personalității sale. * Desenul serial, se lucrează cu această metodă la copiii cu dificultăți comportamentale și de adaptare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sens, nimic nu este narațiune, pentru că narativitatea depinde de cultură și context. Alții definesc narațiunea ca pe o relatare verbală a unuia sau mai multor evenimente sau ca pe orice fel de reprezentare a orice fel de evenimente, inclusiv cele nonverbale. Alții susțin că narațiunea presupune succesiune, consecutivitate și finalitate, că trebuie să fie populată cu individualități antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi adaptate verbalizării și puse pe seama unei figuri naratoriale, chiar dacă filmul sau interpretarea dramatică nu folosește vocea narativă. Relația narațiunii cu medialitatea În conexiune cu
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o gândire anterioară, este utilitară și are drept scop obținerea unui avantaj. Această formă se întâlnește cel mai adesea în relația dintre jucător și conducere. c. După instrumentele utilizate în codificarea informației și transmiterea mesajului se distinge: - comunicare verbală - comunicare nonverbală. Comunicarea verbală. Instrumentul prin intermediul căreia se realizează această formă de comunicare este limbajul, luat în totalitatea funcțiilor și laturilor sale: cognitivă, comunicativă, expresivă. Limbajul purtător de idei determină răspunsuri (verbale sau neverbale) din partea partenerului, produce acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Comunicarea verbală folosită de jucători este aproape întotdeauna simplă, pentru că ea constă în transmiterea unei informații cu privire la faza de joc altui jucător. Comunicarea nonverbală. Instrumentul de realizare al acestei forme de comunicare îl constituie următoarele elemente: - aparența fizică; - expresia momentană a feței (mimica); - gestul - comunicarea motrică. Comunicarea cu ajutorul mingii sau comunicarea motrică este tipul de comunicare specific în echipele de polo pe apă. Jucătorul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul unui indice direct (de exemplu, obținerea unui procent mic în alegeri echivalează cu un eșec); planul semnificației induse cu ajutorul unui indice explicit, care permite altuia să infereze intenția pe care dorim să i-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-mi dau seama ce voiau să spună. În cele din urmă am ales o grimasă pe care o consideram neutră. Am rămas surprins. „Ia te uită”, m-am gândit, „chiar par nervos”. Totul transmite un mesaj Puțini manageri conștientizează impactul nonverbal pe care Îl au asupra gândurilor și opiniilor angajaților. Orice-ar fi, nu poate exista un contact Între angajat și manager care să nu rezulte În comunicarea unui sentiment sau a unei atitudini. Expresia feței, mersul, cum și unde vă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pe prietena mea plângându-se vreme Îndelungată de șeful său, mi-am dat seama că nu spusese mare lucru despre ceea ce rostise bărbatul respectiv. Cele mai multe comentarii ale ei se refereau la tipul de comportament pe care majoritatea Îl clasifică drept nonverbal. Abia atunci am realizat că „monstrul” cu pricina era, probabil, un manager competent, care nu Înțelegea Însă prea multe despre comunicarea fără cuvinte. Adoptarea unui aer de concentrare Președintele unei bănci m-a rugat odată să iau parte la o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
1. Recunoașteți faptul că orice acțiune ca manager poartă un mesaj; unde vă așezați, ce haine purtați Ă toate spun foarte multe. Luați aceste aspecte În considerare și faceți-le să funcționeze În folosul dumneavoastră, nu Împotrivă. 2. Identificați semnalele nonverbale. Întrebați cu tact câțiva angajați În care aveți Încredere ce fel de mesaje nonverbale care pot fi interpretate drept confuze sau negative transmiteți. Singurele probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe care le cunoașteți, așa Încât nu vă sfiiți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ce haine purtați Ă toate spun foarte multe. Luați aceste aspecte În considerare și faceți-le să funcționeze În folosul dumneavoastră, nu Împotrivă. 2. Identificați semnalele nonverbale. Întrebați cu tact câțiva angajați În care aveți Încredere ce fel de mesaje nonverbale care pot fi interpretate drept confuze sau negative transmiteți. Singurele probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe care le cunoașteți, așa Încât nu vă sfiiți să Întrebați! 3. Nu uitați că un zâmbet Îi poate inspira pe ceilalți și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o invitație la falsitate, ci la a face o treabă mai bună În ceea ce privește „managementul expresiilor feței”. Cei mai mulți manageri nu zâmbesc pur și simplu pentru că uită! 4. La Începutul fiecărei zile, rezervați-vă un moment pentru a vă planifica strategic impactul nonverbal pe care vreți să-l aveți asupra organizației Ă la ședințe, În birou sau În timpul pauzei de cafea. Nu uitați, atitudinea grupului pe care Îl conduceți este În mâinile dumneavoastră! 5. Modelați comportamentul pe care Îl așteptați. Dacă vreți o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]